Moartea politică a ucigaşului naţiei nu este o alternativă, ci act de supravieţuire al naţiei

Moartea politică a ucigaşului naţiei nu este o alternativă,

ci act de supravieţuire al naţiei

Ion Măldărescu

09 Ianuarie 2019

După vechile tradiţii, înainte de Crăciun, am adresat unuia dintre puţinii patrioţi ail zilelor noastre o urare cu trimitere la sărbătoarea creştinătăţii, la Anul Nou ce-şi grăbea paşii spre startul celor 365 de zile ale lui 2019, la anii tinereţii, la fiinţe frumoase la chip şi nobile la suflet, la ţara românilor. Am primit un răspuns care m-a adus cu picioarele pe pământ: „Acum 30 de ani am avut o fată frumoasă şi mândră… ne-au furat-o!”. Fireşte, era vorba de România! Avea dreptate! Cei ce pretind că ar fi condus România au tratat-o vreme de 29 de ani ca pe o damă de consumație. Nemernicii au agresat-o, au siluit-o, i-au umilit seniorii și i-au alungat urmașii…

„Ciuruiţi” timp de 29 de ani

În imensul puzzle al lui decembrie ’89, în care Nicolae Ceauşescu a fost piesă centrală, s-au adunat mii de documente, stenograme, mărturii, articole din presa vremii, rapoarte declasificate, manipulări, dezinformări şi, conform romglezei, la modă, o pădure de „Fake news”. Urmare a „Pactului diavolilor” (a se citi întâlnirea de la Malta din 2-3 decembrie 1989 pe care Gorbaciov, păcălitul de serviciu o denumea atunci „Cotitură istorică”, dar de care s-a dezis când a deschis ochii), pe primul Preşedinte al României, o mână de nemernici l-au acuzat pe baza „Fake news”- urilor „Europei libere”, de genul celor 60.000 de victime, inexistente, de fapt, l-au judecat printr-o mascaradă oribilă, l-au condamnat şi para-condamnat l-au mitraliat ca pe o fiară agresivă, pentru că ştia şi putea spune prea multe adevăruri.

Cu mult timp în urmă, am afirmat că televizorul este un drog mult mai nociv decât heroina, cocaina, L.S.D.-ul şi, în general, produsele amfitaminice[1], că este cea mai eficientă armă de deformare a realităţii, de falsificare a istoriei şi de îndobitocire. Cu această armă,  cetăţenii României au fost „ciuruiţi” timp de 29 de ani, fiindu-le indus în subliminal un miraj, o Fata-morgana a unei Europe care nu mai poate de dragul nostru, care ne-ar vrea binele (chiar cu de-a sila). În realitate, ni s-a dat brânci în „Imperiul celor 12 stele”, doar pentru a fi transformaţi în sclavi moderni şi piaţă de desfacere a Occidentului. Ni s-a impus desfiinţarea armatei proprii, pentru a nu ne mai putea apăra. Am pierdut independenţa economică, iar suveranitatea şi puterea de decizie am dat-o pe gratis împreună cu resursele minerale, umane, cu materia cenuşie a Ţării.

„Ţiganiadă”, Faraonului Carpaţilor cu „marţienii” politichiei

Pe fondul mult trâmbiţatei „Mari Uniri” de la sfârşitul anului 2018, lamentabil şi voit ratată de nenumărate ori prin nevolnicia conducătorilor României postdecembriste, a continuat haosul „Ţiganiadei” dintre Faraonul Carpaţilor şi „marţienii” politichiei dâmboviţene. Echilibrul, şi aşa instabil din „Ţara lui Papură Vodă”, a fost afectat profund şi nu din pricina recentei activări a Vulcanului Etna, ci a nemerniciei căţărate şi aşezate pe Tronul Ţării, a luptelor fratricide, a nesocotirii intereselor naţionale, inclusiv a pomenilor primite de paraziţii sociali ai fantasmagoricei „case regale” a Republicii, cu prilejul parastasului Republican al congelatului.

Mult prea numeroasele mutări pe tabla de şah a componenţei guvernamentale i-au oferit Faraonului Carpaţilor prilejul să-şi facă mendrele, să se dea în stambă după cum „vor muşchii lui”. Cu zâmbetu-i tâmp, între două navete Bucureşti-Hermannstadt (sau Nagyszeben) - ori Bucureşti-Bruxelles via Carmencita & Mutti Merkel -, Faraonul nu-şi mai ascunde intenţiile, de altfel, destul de străverzii. Motive invocate? Ba că România nu-i pregătită pentru misiunea de a conduce „Imperiul celor 12 stele” pe perioada preşedinţiei rotative (el însă, Faraonul, Da!), ba că nu-i plac ochii miniştrilor din România (fără a motiva şi cauzele respingerilor), iar hainele înalt-prea-nulităţii-sale vor sta pe post de sperietoare la toate şedinţele guvernului... ce mai? Faraonul vrea „Guvernul meu”. Certitudine este şi faptul că, strecurându-se printre dosarele sale penale spălate machiavelic chiar în anul catapultării pe tron a dat de atâtea ori cu oiştea-n gard, încât este greu de crezut că ar putea fi posesor de carnet de conducere al vreunui vehicul. Dacă da, cel care i l-a eliberat ar trebui judecat şi pedepsit pentru incompetenţă, iresponsabilitate şi neglijenţă în serviciu.

Dacă pierde trenul, nici Costa Rica, nici Madacascarul nu-l mai scot basma curată

După aplicarea cu „copy-paste” a procedurii navetei săptămânale la şi de la nevastă, Faraonul şi-a instalat fundul în două luntrii şi trage cu sârg de sforicele. În patru ani de huzureală pe banii statului român n-a construit nici măcar un castel de nisip. Acum vrea şi la Bruxelles - lângă taica Juncker, căruia, prin vocaţia de slugă, nu-i iese din vorbirea etilico-sciatică -, vrea şi la Cotroceni pentru a agita băţul prin gard ca să menţină spiritele aţâţate şi Ţara în degringoladă. O tragere de timp pentru ca jongleriile cu casele obţinute „din meditaţii” (asemenea termopanelor Mătuşii Tamara) să nu apară la TV sau, mai rău, pe banca acuzării pentru comiterea de  fals şi uz de fals… poate şi de alte fapte, la fel sau mai puţin onorabile.  Beleaua este că asemeni Etnei, mizeria a dat pe-afară şi cele 16 dosare „lăzărite” cu grijă prin soluţii de neurmărire penală (8 dosare), dispoziţii de disjungere/declinare (7 dosare), un dosar a fost preluat de la P.C.A. Alba Iulia la P.I.C.C.J. (dosarul nr. 411/P/2013)[2]. au fost desconspirate. Dacă-şi pierde imunitatea, nici Costa Rica, nici Madacascarul nu-l mai scot basma curată pe inculpat. Scrâşneşte din maxilare, arătându-şi fasolea „spălată de două ori pe zi”, precum în reclamele „Colgate” sau „Sensodyne” şi, în aroganţa sa fără limite, trage nădejde că după o jumătate de an ca tăietor de frunze pe meleaguri occidentale cineva îi va mai măslui încă un mandat de „ales al Facebook-ului”.

Patru ani de muţenie, infatuare, scrâşniri din dinţi şi atac la limba română

Cu certitudine, realitatea a demonstrat că entitatea humanoidă, cu eticheta K.W.I., lipită pe jacheta roşie nu este altceva decât o uriaşă calamitate abătută asupra României pe post de pradă. O clonă modelată după tipicul alogenilor care au cârmuit România anilor ’40-’50 ai secolului al XX-lea, cu scopul reciclat de a sluji interese străine Neamului Românesc. Cum bine se ştie, „corb la corb nu-şi scoate ochii”, drept pentru care, Joseph Daul - alt valet a Noii Ordini Mondiale şi Preşedinte al Partidului Popular European (P.P.E.) -, îi saltă mingea la fileu, afirmând despre Faraon că ar fi „un luptător neobosit pentru statul de drept şi combaterea corupţiei” şi că „va conduce excelent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene”. Observăm că zicala românească „Cine se-asemănă, se-adună” funcţionează şi în Occident.

Al patrulea chiriaş postdecembrist la Cotroceni a debutat prin muţenie. Mult mai târziu, când a deschis gura, convins până peste poate de impresia că ar fi stăpânul României şi în absenţa oricăror argumente logice, a atacat limba română „la baionetă”. Unicul fapt demonstrat în cei patru ani de navetă este dependenţa de nevastă, întrebarea firească fiind inevitabilă: dacă navetistul de serviciu îşi va păstra năravul plimbării costumului între locul de serviciu şi casele obţinute cu trudă, prin meditaţii extrasenzoriale şi artificii „iluzioniste”, inspirate din regulamentul Deutsche Volksgruppe in Rumänien, la cât se vor ridica cheltuielile deplasărilor săptămânale Bruxelles-Hermannstadt ale ipochimenului, pentru a se întâlni cu  Carmecita - care, la rândul ei, sfideză legile ţării? Oare „iuropenii” de la U.E. i le vor deconta?

„În ţara asta de gugumani în care eu sunt cel dintâi”…

Cartea de căpătâi a Faraonului din Carpaţi nu este Constituţia României, ci sloganul Caţavencului: „În ţara asta de gugumani în care eu sunt cel dintâi”... faptele sale mulându-se perfect pe ipocrizia demagogică a personajului din „scrisoarea pierdută” a lui Nenea Iancu: „un om politic trebuie, mai ales în nişte împrejurări politice ca acelea prin care trece patria noastră, împrejurări de natură a hotărî o mişcare generală, mişcare ce, dacă vom lua în consideraţie trecutul oricărui stat constituţional, mai ales un stat «de drept» ca al nostru”, bla, bla…

Moartea politică a ucigaşului naţiei nu este o alternativă, ci act de supravieţuire

Faraonul se crede deasupra românilor, de care şi-a bătut joc în repetate rânduri. Fără strop de originalitate, ceea ce nu-l scuteşte de vinovăţie, el nu este autorul ideilor „fără formă şi fără fond” transformate în sunete şi expulzate cu mare trudă pe cale orală, auzibile la un difuzor defect. Sunt prelucrări ale unor indivizi nu totdeauna inspiraţi, înmagazinate pe un hard de generaţie expirată, instalat pe post de creier, apoi preluate vizual şi citite sacadat şi scandalos de la pupitrul prezidenţial. Treziţi-vă români din  „somnul cel de moarte” - la propriu! În timp ce numeroase state de pe întreg mapamondul au refuzat infamul „Pact O.N.U. pentru migraţie”, Faraonul este capabil să-l accepte, declanşând suicidul românilor. Incompetenţa, abuzul, sfidarea legii, inclusiv trădarea de ţară trebuie sancţionate după gravitatea faptelor şi, sine die, cu moartea politică a celui care ucide Naţia Română!

--------------------------------------------------

[1] Amfetaminele sunt substanțe simpatomimetice de sinteză, înrudite structural cu adrenalina (epinefrină), la care predomină efectele excitante centrale. De aceea sunt numite și amine de trezire sau amine tonifiante. Reprezentantul principal este amfetamină, sintetizată la sfârșitul secolului al XIX-lea și utilizată inițial pentru acțiunea să decongestionanţă. Principalele efecte ale amfetaminelor sunt stimularea psihomotorie și acțiunea anorexigenă. Au potențial ridicat de abuz. Doza consumată este crescută rapid și foarte mult pentru atingerea stării de euforie, deoarece se instalează toleranța. Dependenții de amfetamine dorm doar câteva ore pe noapte, timp de luni de zile și ajung la psihiatru într-o stare ce se deosebește foarte puțin de psihoza acută. Se simt amenințați și urmăriți de orice persoană necunoscută, prezintă halucinații tactile și auditive.

[2] https://www.luju.ro/dezvaluiri/cazuri-celebre/lazar-si-iohannis-sunt-terminati-avem-documentul-care-demasca-fratia-lazar-iohannis-pe-dosare-penale-taica-lazar-a-transmis-personal-solutiile-multumitoare-pentru-klaus-iohannis-certificand-legalitatea-si-temeinicia-clasarilor-doua-dosare-penale-privindu-

https://www.art-emis.ro/editoriale/moartea-politica-a-ucigasului-natiei-nu-este-o-alternativa-ci-act-de-supravietuire-al-natiei