Calea Nebatuta
MA FRATILOR,
~*~
In spital, il tratara pe Suca a lui
Zapacitu.
Il tratara de mila.
Ca prea era singur.
Si nu cunoastea pe nimeni.
Si nu il cunoastea nimeni.
Ce sa faca si el? Cand nu cunosti pe
nimeni?
se.apuca sa comande! Din spital! De
acasa!
Lui, sa I se aduca!
Cand colo, in loc sa I se aduca, ii
mai luara aia sange!
Pai, daca nu aveau de la cine?
Pai, daca nu aveau de pe ce?
Macar, dadura de unu intre doua
varste, nici macar matur nu era, tot tiner, si holtei, si la o juma de sdcol,
ca avea toata vesnicia inainte, sa isi umple uzina, si casa, si apartamentu, si
gradina, de copii!
Si garsoniera , de la munte! Dotat
mare, Suca asta!
Plus cat teren mai avea pe la
Bailesti!
Cu el, nu te puneai!
Ca conducea tot!
d.aia il cunostea toata lumea!
Si stateau toti aia drepti, si toate
alea, si nu miscau, daca ordona Suca ceva!
Mai ales, maica.sa!
Ce sa faca si ea, saraca?!
In cine sa isi puna nadejdea?
Pe cine sa tie pe langa iea, daca nu
un asemnea mare conducator de osti?
Cine sa ajute pe ea?!
Ca doar nu o sa aduca vreo aia, in casa?!
Sa primeasca iea ordine, de la
cineva?
Ma fratilor, si acu, Suca asta tot
comanda... si comanda.. si comanda...
Il mai indopara aia cu enjectii, si
pe masura ce se simtea mai bine, ii revenea chefu de comandat!
Asa e cu astia care se scoala din
vid, din pat!
Nu ii mai recunosti, dup.aia!
Cat de viteji! Au de luptat!
Cu toata lumea!
Sa iti explice ei, cum sta treaba!
Acu, pe cine sa cada magareata? Ca
are inima mai zlaba? Sa il ajut io! Ca ii sunt unchi!
Sa ii tot duc! Ca iel este bolnav de
frustrare de cand s.a nascut!
Ca nu e iel, unchiu meu! Si eu, Suca,
nu ascult de iel! Boala grea, fratilor, cu ascultatu asta! Toti vor sa te
asculte! Si toti vor sa fie ascultati! Si toti vor sa le raspunzi! Sa nu cumva
sa faci altfel decat iti zic ei!
Ce mai, adevarat cuvant liber, pana
la dumnezeu! Dupa aia, fiecare, pe unde poate, cu cine poate, la spalatura de
creieri! De la unu, la altu! Ca toti iti sar in ajutor! Cu vorba! Si te lasa la
greu!
Ca Cu fapta!
Si Suca asta, ma fratilor, avea un
singur pretenar! Bun! Pretenar Bun! Pe Romu! Ce sa faca si ei! Mai rar,
destepti ca ei! Muncitori, ca iei! Holtei, ca iei! Romu avea si o holtea! Tot
asa!
Ma, tot la unchiu.so comanda Suca,
din spital! Si la romu, ba! Si nici
romu, nici ca.i pasa!
Iei erau preteni asa, de afaceri! In
rest, nici pizda tigancii nu I.o da! Aoleu! Pai, ce boala e asta!?
Se imbatau amandoi numai cu afaceri,
si cu beutura, mai ca Armata Rosie, si dadeau la toata lumea care punea botu,
cel mai natural bulion si conserve din toata productia de razboi a armatei
rosii! In rest, nu s.ar fi ajutat sa.i pici cu insurat, unu pe altul! Cine stie
cat pamant, si pe unde, mai voiau sa cucereasca! Si sa .i faca pe toti, roboti,
asemenea lor!
Model! Exemplari!
Ma fratilor,
acu mai vrea un aparat de ras.
Obosii sa ma spovedesc. Ce sa fac?
Cand sa ajunga si nea Marin, la Biserica? Si cine are timp, de tot vidul asta?
Are origini adanci! Sa nu ma intrebati!
Sa nu ma intrebati daca mereti prin
Academii, de ce vedeti fantanile asa cum sunt! Daca le mai vedeti! Si cine o fi
fost inventatorul asta, intai!
Ca , intai, io imi aduc doar aminte!
Cum alunecau boii si vacile, pe
copite, ca sa ajunga mai repede la taul liber! De sub umbrar! Si iel era larg,
si curat, ca o lacrima a cerului, in care se vedeau si ele, sfinti, si sfinte!
Si coborau botul lor mare, si umed, si insetat, din care curgeau bale de tras,
la car, si beau, cu nesat! Si ochii lor mari parau ochi de fantani si de cer, impreuna, de
recunoscatori, si de mari, si buni! Si de fericire!
Si prindeau puteri, si se ridicau, si
alunecau iar, spre cale. Din atata pomana. Verdeata si apa aceea curata. Mutau
muntii, dintr.o parte, in alta, si ii treceau. Si dupa ele, ele, primele, beam
si noi. Direct din panza aceea de apa. Limpede ca lacrima, si curata. Pentru ca
izvorul primenise tot. si spalase. Si sarutarea imbalosata a necuvantatoarelor.
Acum, ma fratilor, aveti si voi de
grija.
Cine si cum va saruta.
Ca
gura
e mare
si multa
si
calea nebatuta
infinita.
*
30 aprilie 2021
~*~
Cu desoebit respect,
Jianu Liviu.Florian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu