Lora Levițchi - DESCHIDE UȘI, MAMĂ!

  

DESCHIDE UȘI, MAMĂ!

 

 

~*~

 

Un cer de sefir acoperă drepți și nedrepți,

Toarnă peste tot albastru elixir,

Raiul și iadul sunt nevăzute, de ochi de om netreziți,

Viața pe pământ este o luptă continuă între curați și pervertiți.

Prelungi dăngăte de clopote, sparg bolta să ajungă la rai,

Martirilor ce ați știut a fi redute, pentru un neam lăsat făr' de grai,

Se strâng în largi cufere, recoltele de pe ogor,

Să poți ajunge la grânele bune, tăiat tre' să fie înaltul mohor!

În noapte s-aud ale îngerilor, bătăi de aripi,

Atunci nedreptățiții, nu dorm,

Vorbesc cu Dumnezeu mai ușor, prin ale vântului freamăt peste munți și ape,

Ferestrele se deschid singure, perdelele se dau la o parte,

Lumina îngerilor martiri, în case să intre, punând întunericului energetic zăvor.

Uitarea-i alinare pentru suflete ciuntite, ce nu au putere să se uite la al ființelor dragi măcel,

Dorm criminalii în paturi herminate, îngerii coborât-au din cer,

Se fac oameni, merg printre voi, ascultă și văd nevredniciile toate,

Înțelepciunea divină depășește minte limitată de om, n-o aprobă defel.

Energia aripilor lor, rămașii în suferință îl alină,

Viitorul cibernetic forțează pe oameni să rămână înfipți în carcase, uitând de sufletele lor,

Dreptatea-i ca argintul viu turnat pe-o mătase,

Ce-i luată de vânt, granulele-i se disipă unde nu e lumină.

Crime nerezolvate de zeci de ani, își găsesc rezolvarea deodată în vis,

Dumnezeu nu tăgăduie a oamenilor fraudă,

Judecătorii au scapăt, păcatul cade pe strănepoții lor,

De au ucis prin spadă ori condei, de mână de om vor fi uciși.

Deschide uși, mamă, auzi-mă în ceas de rugăciune,

Iți cer salvare de la un drum impus spre auto-distrugere,

În vreme de prigoană, fii far pentru cei cu inimi bune,

Ce știu în viață a naviga, cu tragedii cât munții în picioare.

Deschide uși, mamă, ce-nchise-au fost demult,

Flămânzi, goi și triști, luptându- se cu neputinți,

Din bolțile de cer coboară ai dreptății viu argint,

Mătase pe destinul plin de bolovani, așterne pentru oamenii cuminți.

Deschide uși, mamă, largi cât să încapă o țară

De oameni ce au fost furați, mințiți, de mii de ani manipulați,

Falși lideri, caracatița corupției, au multiplicat, tentaculele ei ne-au băgat în comă,

Dezbinați ne-au vrut, deschide-ne ochii, să ne recunoaștem, cei însemnați!

Deschide uși, mamă, să-mi întâlnesc din patru zări frații,

La luptă  promis-am că ne ridicăm, nu ne vom uita vreodată morții,

În era îndoctrinării, din holograme se ridică cruciații,

Toți pentru unul suntem, eliminam din funcții de stat damnații!

Deschide uși, mamă, în brațe să te strâng,

Nu pot ajunge la tine, coboară pe pământ,

Voi ști că ai venit în dimineața când soarele de vară,

Va arunca scânteietoare raze-n ceață, criminalii în sulițile lor proptind.

 

~*~

Lora Levițchi,

22 Iunie, 2021