Marea
ruptură: lumea „A” şi lumea „B”
Petru
Romoşan
17
Aprilie 2022
Un simptom al marii crize prin care trece
civilizaţia occidentală, până mai ieri centrul inconturnabil al lumii, este
inversarea raportului dintre media mainstream şi altermedia. Media mainstream
generalistă, deci nu neapărat şi cea specializată (cea economică, sportivă,
ştiinţifică etc.), şi-a pierdut dramatic din audienţă şi din credibilitate. Cei
mai buni editorialişti ai ultimilor 30-40 de ani au abandonat marile ziare,
vechile şi cunoscutele posturi de televiziune pentru site-uri, bloguri,
podcast-uri, posturi de radio şi TV independente, reţele sociale sau mici
gazete. Şi au ales să publice cărţi.
După prezentarea fluvială a pandemiei
Covid şi a scandalului interminabil al vaccinării, presa şi media au fost
cotropite de războiul din Ucraina. Dar, iată, un subiect nou pare să depăşească
şi „acoperirea” (cover) marii tragedii din ţara vecină. Este vorba de războiul
economic deja mondial şi de marea ruptură pe care acesta o anunţă. Războiul
economic mondial înseamnă mai ales sancţiunile economice aplicate Rusiei de
S.U.A., U.E. şi ceilalţi aliaţi, sancţiuni care urmăresc să pedepsească Rusia
pentru invazia din Ucraina. Să pedepsească şi să limiteze capacităţile
economice ale Rusiei de a continua războiul fratricid şi, în general, să-i
împiedice dezvoltarea şi asocierea cu alte puteri emergente, în primul rând cu
China.
Bineînţeles, din cealaltă parte au venit
răspunsurile Rusiei la sancţiunile euroatlantice. Şi crearea unei coaliţii
informale de susţinere a Rusiei compusă din China, India, BRICS în general, dar
şi Africa şi America de Sud. Adica Sudul global. Celeilalte tabere (S.U.A.,
U.E. şi N.A.T.O.) i s-au adăugat Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă etc.
Cu alte cuvinte, cum zic mulţi, lumea s-a
rupt în două: lumea „A” şi lumea „B”. Lumea dolarului (şi a euro) şi lumea
rublei, a yuanului, a rupiei, a rialului iranian etc. Rusia a pretins plata
gazului său în ruble şi a stabilit preţul rublei în funcţie de aur.
Rubla şi-a revenit la nivelul de dinainte
de începerea razboiului. Se crede că în scurt timp Rusia va face comerţ în
ruble (şi deci, în aur) şi cu petrol, grâne, îngrăşăminte chimice vitale pentru
agricultură, metale rare şi indispensabile industriilor de vârf. Adică ruble
pentru tot ce exportă în ţările „neprietene”. Cu ţările „prietene” va face
comerţ în monedele lor sau în ruble, dar nu în dolari sau în euro. Pentru că
dolarii şi euro i-au fost „îngheţaţi” de S.U.A. şi U.E. în băncile occidentale.
Ca şi unele proprietăţi.
Războiul din Ucraina e deocamdată
circumscris la ţara limitrofă Rusiei şi vecină cu noi, dar războiul economic în
curs e unul planetar. Şi care nu dă semne că se va opri prea curând.
Dimpotrivă, războiul economic pare atât de bine pornit, încât el nu se poate
decât agrava şi extinde. Rusia vizează distrugerea supremaţiei dolarului ca
monedă de rezervă mondială, „exorbitantul privilegiu”. Arabia Saudită, care se
află la originea petrodolarului, a anunţat că-i vinde petrol Chinei în yuani,
curată blasfemie! Richard Nixon a fost cel care a negociat, în 1971,
petrodolarul cu Arabia Saudită în schimbul protecţiei militare acordată de
S.U.A. La rândul ei, Rusia va vinde petrol Indiei în rupii. Vâlvătaia s-a
extins.
Mulţi se tem de un eventual atac al Rusiei
la unele ţări N.A.T.O. prea cooperante cu Ucraina (Polonia, ţările baltice,
insula suedeză Gotland etc.) şi, deci, la un conflict care va opune Rusia
N.A.T.O., adică direct S.U.A., cu riscul nuclear la orizont. Nimeni nu ştie azi
până unde se poate întinde conflictul „lumilor”, lumea „A” şi lumea „B”. China
poate oricând încerca să recupereze Taiwanul, pe care îl consideră parte
inalienabilă a Imperiului de Mijloc. Războiul se poate translata din Europa în
Asia-Pacific. „Capcana lui Tucidide” a fost des evocată în ultimii ani. Vom
asista, într-adevăr, la o confruntare între o putere în declin (Occidentul) şi
o putere în ascensiune (China)? Încă nu ştim cu certitudine. Presa şi media
occidentale, atât altermedia, cât şi mainstream (atunci când nu face doar
propagandă de război), urmăresc zi de zi războiul din Ucraina, dar şi, mai nou,
foarte insistent războiul economic mondial în curs, care nu e decât la început
şi care a luat şi va mai lua forme surprinzătoare, stupefiante adesea.
Inflaţia atinge în Europa occidentală cote
nemaivăzute de zeci de ani. Economistul Michael Hudson (profesor la
Universitatea Missouri-Kansas City, autor, printre altele, al cărţii „Super
Imperialism : The Economic Strategy of American Empire”), într-o proiecţie
catastrofistă şi fantasmatică, descrie posibilitatea ca dolarul, căutându-şi
salvarea, să devoreze euro: „Aş putea să fac o modestă propunere (aluzie la un
pamflet cunoscut al lui Jonathan Swift, „A Modest Proposal” - n.n.). Acum că
Europa a încetat practic să fie un « stat » independent politic, ea începe să
semene mai mult cu Panama şi cu Liberia - adică nişte centre bancare offshore
sub «pavilion de complezenţă », care nu sunt adevărate « state », căci nu emit
monedă proprie, ci folosesc dolarul american. Dacă Zona Euro a fost creată cu
cătuşe monetare limitându-i capacitatea de a crea bani pe care să-i cheltuiască
în economie peste limita de 3 % din PIB, de ce n-ar azvârli prosopul financiar,
adoptând dolarul american, ca Ecuadorul, Somalia şi Insulele Turks şi Caicos?
Asta le-ar da investitorilor străini o asigurare împotriva deprecierii monedei
în comerţul lor, crescând cu Europa şi în finanţarea exporturilor. Pentru
Europa, alternativa este explozia costului în dolari a datoriei sale externe
contractată pentru a-şi finanţa deficitul comercial crescând cu Statele Unite
pentru petrol, arme şi hrană. Costul în euro va fi cu atât mai mare cu cât
moneda scade faţă de dolar. Ratele dobânzilor vor creşte, astfel vor încetini
investiţiile şi Europa va fi şi mai dependentă de importuri. Zona Euro se va
transforma într-o zonă economică moartă. Pentru Statele Unite, e vorba de
hegemonia dolarului pe steroizi - cel puţin faţă de Europa. Continentul va
deveni o versiune un pic mai mare a lui Puerto Rico”[1].
Zoltan Pozsar, 43 de ani, maghiar cu
studii la Pecs, Londra, Seul, în Suedia şi la Washington, trecut prin marile
instituţii financiare americane şi astăzi directorul global al strategiei
pentru dobânzile pe termen scurt la banca Credit Suisse, la New York, a devenit
profetul economiei de mâine, poreclit „Repo Oracle”. Pozsar spune, după
credit-suisse.com, că această criză nu seamănă cu nimic din ceea ce am văzut de
când preşedintele Nixon a decuplat dolarul de aur în 1971. Când criza se va
termina, dolarul american ar trebui să fie mult mai slab : „Suntem martorii
naşterii lui Bretton Woods III - o nouă ordine (monetară) mondială, centrată pe
monedele bazate pe mărfuri în Est, care probabil vor slăbi sistemul eurodolar
şi vor contribui la creşterea forţelor inflaţioniste în Vest” [2].
Printre multe întrebări pe care ţi le poţi
pune e şi aceea despre finanţarea unei călătorii din lumea A în lumea B sau
invers. În ce monedă vei plăti? Poate în cocoşei de aur?[3]
--------------------------------------------
[1]„The
dollar devours the euro”,
https://www.unz.com/mhudson/the-dollar-devours-the-euro/ - 7.04.2022.
[2]
Zoltan Pozsar : „We are witnessing the birth of a new world monetary order” -
https://www.credit-suisse.com/about-us-news/en/articles/news-and-expertise/we-are-witnessing-the-
birth-of-a-new-world-monetary-order-202203.html
- 21.03.2022.
[3]
Publicat în Bursa -
https://www.bursa.ro/marea-ruptura-lumea-a-si-lumea-b-09132645 - 7 aprilie
2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu