Întoarcerea
cocoşeilor de aur
Petru
Romoşan
23
Aprilie 2022
În vremuri de molimă (Covid, de exemplu),
de război (Ucraina, deocamdată), de inflaţie nemaivăzută de zeci de ani, de
foamete (care se anunţă peste tot, dar mai ales pentru vreo 100 de milioane de
africani) şi de scumpiri galopante (mai ales la alimente şi la produse de primă
necesitate - mai întâi speculă şi apoi penurie), aurul revine în forţă în prima
linie a schimburilor comerciale şi a preocupărilor de masă. Adică aurul
redevine ceea ce a fost atâta amar de vreme, adevărata „monedă” de referinţă.
Singura monedă luată în serios de toată lumea.
Din nou, după mai bine de 50 de ani, odată
cu prima mare confruntare militară din Europa de după cel de-al doilea război
mondial, banii de hârtie (fiat, fiduciari) vor trebui garantaţi cu aur, gaz,
petrol, metale rare şi alte materii prime, cu grâu sau cu producţie industrială
reală (cazul Chinei). Enorma industrie financiară, cu băncile ei opulente şi
ostentative, pare să nu se mai poată autogaranta ca până mai ieri. Dolarul e
pus serios în discuţie, mai ales în lumea B. Se ştie că, pentru prima dată în
istoria sa, România face parte din lumea A. Dar Ucraina face parte din lumea A
sau din lumea B? Chiar din cauza acestei întrebări avem război în Ucraina.
Semnele crizei de încredere în dolar,
euro, yen, liră sterlină, franc elveţian au apărut încă de anul trecut: „Rusia
şi-a sprijinit moneda mai ales pe energie, aur şi produse alimentare. A urmat
astfel calea asemănătoare a Chinei. Procedând aşa, ea a compromis hegemonia
dolarului, probabil, în chip fatal. Ca motor al valorii devizelor, materiile
prime vor fi garanţiile care vor înlocui activele financiare. E interesant de
observat forţa pesosului mexican faţă de dolar (în creştere cu 9,7% începând
din noiembrie 2021) şi cea a realului brazilian (în creştere cu 21% într-un
an). Şi chiar randul sud-african a crescut cu 11% în ultimele cinci luni.
Faptul că aceste monede, de obicei fluctuante, sunt în creştere indică
realitatea că adosarea monedelor la resurse este atractivă dincolo de cazul
rublei şi al renminbi-ului (yuanului)”[1].
După 1947, în primii ani de comunsim
(comunismul a fost în România o molimă, un război şi o foamete la un loc pentru
aproape o jumătate de secol), mii de români au fost întemniţaţi şi mulţi au şi
murit pentru că deţineau monedele de aur numite şi „cocoşei”. În 1945, 5.895 kg
de aur din tezaurul Băncii Naţionale fuseseră transformate în monede identice
ca dimensiuni şi greutate cu celebrii „napoleoni” pe care era reprezentat
cocoşul galic, de unde numele de cocoşei. Un cocoşel de aur avea 6,55 g şi
conţinea 900 la 1000 aur. Cocoşeii fuseseră concepuţi de autorităţile române de
atunci ca o minimă garanţie a independenţei, autonomiei individului, o armă
împotriva inflaţiei, o modalitate de a ascunde aurul de armata sovietică de
ocupaţie (vezi Moneda după BNR, Wikipedia).
În ultimii ani, aurul a revenit brutal în
actualitate, preţul unciei (circa 31 g) atingând şi 2.000 de dolari, iar în
acest moment apar zeci de articole ale multor faimoşi experţi în monedă, în
finanţe, în economie despre actualitatea şi viitorul „de aur” al aurului:
Charles Gave (site-ul Institut des Libertes), Alasdair Macleod (cu site-ul
Goldmoney), Alastair Crooke (fost agent MI6 şi diplomat britanic, cu site-ul
english.almayadeen.net[2]), Michael Hudson (profesor de economie), Zoltan
Pozsar (inconturnabilul profet de la Credit Suisse New York), Olivier
Delamarche (site-ul Les Econoclastes), Călin Rechea (analist economic
editorialist la Bursa), printre mulţi alţii.
Discuţiile în jurul aurului au luat avânt
după ce Rusia a cerut plata gazului său în ruble (sprijinite pe aur) pentru
„neprieteni”. Imediat s-a vorbit de „rublagaz”. Încă din 4 aprilie, Charles
Gave, după ce a remarcat şi el sfârşitul lui Bretton Woods II (Richard Nixon,
Arabia Saudită, petrodolarul, după 1971), a plasat aurul în centru: „În această
lume nouă, ţările europene care au mult aur nu vor vrea să-l împartă cu cele
care nu au, iar euro va dispărea. Există două mijloace de apărare imaginabile
pentru SUA şi niciunul pentru Europa:
- să declanşeze Al Treilea Război Mondial,
ceea ce ar fi puţin hazardat;
- să-şi reevalueze masiv stocul de aur
american, cel mai substanţial din lume, pentru ca datoriile sale să fie din
nou, măcar parţial, acoperite prin stocul de aur local”[3].
----------------------------------------
[1] Alasdair Macleod -
https://www.zerohedge.com/geopolitical/commodity-currency-revolution-begins -
11 aprilie 2022.
[2] https://english.almayadeen.net/
[3] Publicat în „Bursa” -
https://www.bursa.ro/intoarcerea-cocoseilor-de-aur-24192646 - 21 aprilie 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu