Nu-i
singur Iuda vinovat
~*~
Nu-i
singur Iuda vinovat
de
sângele ce se dădu.
Nici
marii preoţi, nici Pilat,
ci
lumea-ntreagă, prin păcat!
Şi
eu, şi tu…
Nu
drumul greu spre Golgota,
nici
biciul, când Isus căzu.
Şi
dacă crucea grea era,
povara
noastră şi mai grea!
Şi
eu, şi tu…
Nu
patru cuie L-au pătruns,
când
El pe cruce se-aşternu.
Ci
noi, cu sufletul ascuns,
cu
mii de patimi L-am străpuns!
Şi
eu, şi tu…
Nu
doar bătrânii cărturari,
nu
doar mai marii preoţi, nu!
Şi
noi am râs, cu ochi murdari,
şi
noi suntem cei doi tâlhari!
Şi
eu, şi tu…
Şi
nu ostaşilor prin sorţi
cămaşa
albă Şi-o dădu.
Ci
tuturor! Dar tu n-o porţi!
Şi,
fără ea, toţi suntem morţi!
Şi
eu, şi tu…
Nu
doar în stânci, sub lilieci,
nu
doar sub lespede zăcu.
Ci
L-am ascuns ca pentru veci
sub
piatra unor forme reci,
Şi
eu, şi tu…
Şi-acum
Isus cel condamnat
azi
El te-ntreabă: ”Da sau nu?
Eşti
tu sau nu eşti vinovat?”
Eu
am spus da! Şi-am fost iertat.
Eu
am spus da.
Dar
tu? Dar tu? …
~*~
~
God bless you ~
Costache
Ioanid
Daca blandetea este o forma de lepadare de
sine pentru cel tare, smerenia este o lepadare de sine pentru cei inzestrati cu
talente deosebite.
Nimeni nu poate spune despre un tantar sau despre un purice ca este “bland”. Blandetea nu sta alaturi cu slabiciunea si cu lipsa de posibilitati. Putem spune ca este “bland” doar despre o entitate care, daca ar voi, ne-ar strivi sau ne-ar ului prin declansarea exploziva a posibilitatilor potentiale.
Bland este, nu puricele, care oricat s-ar stradui nu poate decat sa sara si sa se ascunda, ci elefantul, leul sau ursul; bland poate fi omul foarte puternic sau inzestrat cu posibilitatea de a distruge.
In mod similar, despre smerenie sau umilinta nu se poate vorbi in situatia celor cu posibilitati limitate, ci doar in cazul acelora care, prin ceea ce sunt si prin ceea ce pot face, se ridica cu mult peste media societatii din jur.
Probabil ca cel mai frumos exemplu de smerenie pe care l-am vazut a fost viata pictorului, sculptorului, artistului si poetului crestin Costache Ioanid. L-am intalnit de multe ori si mi-a facut cinstea sa ma numeasca printre prietenii lui din mai tanara generatie.
Prietenia lui exemplara cu familia lui Aurel Popescu, si venirea lui printre noi la serile de studiu si predici ale lui Liviu Olah sau Iosif Ton, mi l-au adus aproape si mi-au deschis calea catre inima si casa dansului. Iata, in rezumatul rece al datelor si cifrelor, ceva despre viata acestui om deosebit:
DATE BIOGRAFICE
1912 Decembrie, 3-se naste Costache
Ioanid, al patrulea fiu al lui Titus si al Ecaterinei, la Comandaresti, in
Bucovina de Nord.
1923-Îincepe sa studieze la Liceul Internat din Iasi.
1929-1934. Studiaza la Academia de Arta Dramatica pe care o absolva cu nota maxima. Deschide prima expozitie de sculptura caricaturala. Lucreaza in lut pictat, in culori de ulei, in sticla, ceara, hartie, lemn.
Intre 1934-1952 deschide sapte expozitii de acest gen la Iasi si mai apoi la Bucuresti.
1938-se muta in capitala. Realizeaza “Balet nepolitic”, celebru in epoca. La una din reprezentatii participa insusi regele Carol al II-lea.
1939-se casatoreste cu Elena Stefanescu din Iasi. 1940-citind Biblia pe o banca in parc, este observat de Mihai si Sabina Wurmbrand care îi invita la Biserica Lutherana pastorita de Richard Wurmbrand. Incepe studiul aprofundat al Bibliei si scrie primele poezii crestine.
1941-1944. Este incadrat cartograf la Marele Stat Major.
1958-1961. Isi castiga existenta din picturi. Frecventeaza Biserica Penticostala din Calea Mosilor. Scrierile sale circula ilegal in toata tara. Refuza sa scrie in stilul propagandei comuniste.
1961-1966. Lucreaza ca desenator tehnic la IPROMET.
1963-se afla sub stare de arest la Malmaison. Este anchetat pe tot parcursul anului.
1966-frecventeaza Biserica Lutherana. Este recunoscut ca unul dintre cei mai importanti poeti crestini alaturi de Traian Dorz si altii.
1981-moartea sotiei sale, Elena. 1981-imigreaza in SUA. ÎIi apare primul volum de versuri, “Taine”.
1987 Noiembrie, de Ziua Recunostintei (Thanksgiving)-trece la Domnul.
Sursa: John Gionea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu