joi, 8 septembrie 2022

Vasilica Grigoraș - ENIGMELE TOAMNEI

 




ENIGMELE TOAMNEI

 

 

~*~

 

Pe brâul ornicului rotund,

domol, timpul grăbit

se rostogolește cu suspine tacite.

 

Deschid cartea anotimpului,

frunzăresc filă cu filă

spre a întrezări

o nouă perspectivă.

 

Alerg după cuvinte și imagini noi,

îmbrățișez unele,

mă ascund după altele,

încercând să le îmblânzesc

cu suavă dibăcie.

 

Un vânticel perspicace

preumblă cu pași șovăielnici,

se cufundă cu un ton

aparent neutru în caruselul

neliniștilor din odaia inimii.

 

Înțelegându-mi starea

îmi zâmbește ironic,

îmi face discret cu ochiul

și-mi gâdilă calm nările,

recitându-mi stihuri de dragoste.

 

Îmi ridic storurile trase,

mă las prinsă în mrejele sale,

gândurile-mi desperecheate

care mă tulburau

se îndepărtează asemenea

trecătorilor grăbiți.

 

În sânul crângului tomnatic

se aude o melodie plină de speranță,

purtând pe umeri grația frunzelor

legănate în ritmul

unui menuet de Mozart,

interpretat îngerește

de corul înaripatelor adieri

cu respirație proaspătă,

hrănindu-mi mirarea smerită,

descoperită în miezul

enigmelor descâlcite.

 

~*~

Vasilica Grigoraș









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu