Bâstroe-Cine
minte și de ce ?
Col.
(r) Marin Neacsu
01
Martie 2023
Nu vă inflamați! Așa spunea acum câteva
zile președintele României celor care se întreabă ce s-a întâmplat, care este
calea și care va fi soarta canalului Bâstroe, dacă România va mai avea Deltă,
dacă Delta va mai avea Dunăre, dacă noi vom mai avea țară sau dacă vom avea
război în locul lor. La toate aceste întrebări, domnul președinte ne liniștea,
spunând să nu ne inflamăm, că nu vom intra în război, Delta nu e în pericol,
acesta este doar în capul unora, nu există „informații” că partea ucraineană
face prostii, „nu e momentul să îi certăm”, trebuie să îi întrebăm înainte de
a-i certa.
Dintr-o anumită privință, are dreptate.
Problema canalului Bâstroe nu e de câteva zile, nici de când a pus-o Grindeanu
pe tapet, nici de anul trecut, nici de un cincinal. Problemele noastre cu
Ucraineeni se pierd în negura timpurilor. Și nici nu e o simplă problemă între
doi vecini, este o problemă în 3 sau chiar 4.
Voi face o scurtă trecere în revistă a problemei canalului, dar nu din
negura timpurilor ci din ultimii 50 de ani.
Perioada
Ceușescu
Când Ceaușescu a decis construirea
canalului Dunăre - Marea Neagră a făcut-o pentru că brațele Sulina și Chilia
folosite până atunci pentru traficul fluvialo-maritim suferea, punea probleme
care nu puteau și controlate iar traseul era prea lung. Așa că Ceaușescu a
decis să scurteze și să aibă control asupra traficului, să poată controla
debitul și să aibă condiții de trafic permanent. Așa a apărut canalul care a
scurtat drumul de la Cernavodă la Constanța cu 400 km. Canalul a fost inaugurat
în 1984. De remarcat că atunci Delta nu fusese
declarată rezervație a Biosferei și
nici intrată în Patrimoniul U.N.E.S.C.O,
fapt care s-a întâmplat în 1991.
Ca urmare a construirii canalului, brațele
Dunării au fost văduvite de o parte din fluxul Dunării și ca atare cu timpul a
intervenit colmatarea parțială canalelor
Sulina și Chilia în special și scăderea apelor Deltei. Pe atunci conducerea țării urmărea interesele
naționale și nimic altceva, deși făcea parte, ca și acuma, dintr-o alianță
politico-militară mult mai feroce și mai
restrictivă cu încercările de ieșire din formație ale membrilor.
Perioada
„modernă”
Prin anul 2000, Ucraina Decide să lărgească
canalul Bâstroe să facă din acesta și brațul Chilia un braț navigabil pentru
nave de mare pescaj, adică și cele maritime, până la Ismail. Adâncirea canalului Bâstroe are următoarele
efecte:
- micșorarea debitului pe brațul Sulina, posibil chiar închiderea circulației
pe acest braț, singurul care este admis
de Convențiile internaționale pentru navigație Dunăre-Marea Neagră.
- distrugerea habitatului sturionilor
între brațele Sulina și Chilia, ceea ce ar duce nu doar la o lovitură dată
economiei românești ci și la punerea
în pericol a speciei.
- evitarea de către Ucraina și nu
doar, a plății taxelor de navigației pe
brațul Sulina și transformarea brațului Chilia și a canalului Bâstroe în rută
de transport.
În plus, ar contraveni prin afectarea
biosferei Deltei Dunării, convențiilor
internaționale privind protejarea acestora dar și prevederilor Convenției de la
Espoo din 1991, la care atât Ucraina cât și România sunt semnatare, care impune statelor membre să se consulte
între ele când unul dintre ele derulează proiecte de infrastructură care au
impact de mediu asupra unuia vecin.
- În 2004 a izbucnit scandalul diplomatic
pe marginea acestui subiect. România s-a plâns forurilor internaționale.
- În iulie 2006, o comisie de experți
înființată în baza Convenției Espoo a confirmat temerile ridicate de
România, susținând că impactul asupra mediului ar fi unul
devastator pentru Delta Dunării.
- În 2007 Ucraina neținând cont de
plângerile României a finalizat prima parte a lucrării, adâncind canalul până
la 5 m.
- În Iunie 2008, Comisia pentru Mediu, Agricultură, Afaceri
Locale și Regionale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a aprobat
raportul privind ”Lupta impotriva distrugerii mediului în Zona Marii Negre”, prin
care cerea oprirea tuturor activităților care aduc atingere siguranței mediului
în zonele protejate adiacente Mării Negre. Tot
în 2008 U.E., SUA, și Reuniunea
părților la Convenția de la Espoo au
avertizat Ucraina cu privire la încălcarea convenției și convențiilor
internaționale privind Patrimoniul U.N.E.S.C.O.
- În 2011, Ucraina primește al doilea
avertisment. Inutil. Lucrările au mai încetinit, dar nu au încetat .
- În 2013 se guvernul României a atras
atenția printr-un raport, că
implementarea celei de-a doua faze a proiectului ucrainean ar afecta habitatul
a două treimi din sturionii din Delta Dunării. Pretextând că de fapt lucrează
la întreținerea canalului, Ucraina a avansat ”pas cu pas” după model
prezidențial.
Iar acuma Iohannis ne spune să nu îi
certăm pe ucraineeni, să ne lăsăm călcați în picioare și să închidem ochii la
distrugerea biosferei Deltei, că săracii nu își mai văd capul de treburi și noi
îi deranjăm cu prostii.
Situația
azi
De câteva săptămâni subiectul Bâstroe a
revenit pe tapet. De ce ? Domnul Iohannis zice că P.S.D. se folosește de acest
subiect pentru a câștiga capital politic în vederea alegerilor. Și eu sunt
convins că este o încercare de a mai trage un pic spuza pe turta P.S.D., dacă
avem în vedere faptul că cel care a tras semnalul de alarmă (dar cam după ce a
deraiat trenul) este ministrul Transporturilor și Infrastructurii, membru
P.S.D. De ce acuma, de ce Grindeanu? Ciolacu spune că acuma a aflat. Să fim
serioși. Din 2000 încoace Ucrainienii nu au renunțat la idee și nici la
lucrări, dar dacă Grindeanu spune că acuma a aflat iar primul ministru că nu a fost informat și nu știa că ar exista această problemă,
înseamnă că amândoi mint. Și voi dovedi că mint. Dar de când s-a declanșat
„criza”, asistăm la un joc în care trei miniștri din cabinetul Ciucă dau vina
unul pe altul, cel de la transporturi pe cel de la mediu, cel de la mediu pe
cel de la externe, cel de la externe pe cel de la transporturi și tot așa, până
se plictisesc românii să întoarcă capul de la unul la altul și gata, subiectul
e închis. Culmea este că în timp ce cei trei membri ai guvernului se
ceartă, șeful lor nu aude nu vede, deși
sunt convins că a fost cel puțin o dată la pescuit în Deltă și a păpat icre de
sturion, ca să nu spun că poate chiar o fi turnat „Operațiunea Monstrul”, partea
a II-a. Deci trei miniștri dau vina unul pe altul iar el tace ca sturionul în
păpuriș.
Aud că a promis că va merge personal și va
verifica adâncimea canalului. Cu degetul, probabil. Dar, atât domnul președinte
cât și domnul premier, ne spun să nu
tragem în pianist (știți dvs care, cel care cânta la pian pe scenele autohtone,
când era actoraș de comedie) până nu știm adevărul pe care trebuie să îl
găsească o comisie de experți, de preferat ”neutră”, probabil experți ai doamnei Maia care cântă și ea (cum
i se comandă) nu la pian, că nu are..., poate la flaut, fluier, muzicuță, sau
alt instrument de suflat că e mai la îndemână. Deci hai „să nu îi certăm pe
vecinii de peste ... canal”, să îi lăsăm,
că ne-au zis că nu e adevărat, ei doar au dat cu mătura pe canal.
Dar dacă e de făcut pe „ne znaiu”, nici
partea Ucraineană nu se lasă mai prejos. În timp ce ministrul dezvoltării
infrastructurii din Ucraina se lăuda pe
data de 17.02.2023 că „pentru prima dată de la cucerirea independenței,
adâncimea canalului a crescut de la 3,9, la 6,5 m. Este o mare oportunitate
pentru creșterea capacității de export pe Dunăre. Continuăm să dezoltăm
porturile la Dunăre cu ajutorul partenerilor europeni”, ministrul de externe
ucrainean spune că „partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care
au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură
operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii
de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților,
Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”.
Să
recapitulăm :
- Ministrul dezvoltării infrastructurii
ucrainean spune că a adâncit canalul la 6.5m.
- Ambasadorul Ucrainei la București spune
că nu, săpăturile nu au ca scop
adâncirea. Probabil ei și-or fi propus înalțarea, dar au înălțat în jos, așa
cum la noi creșterile salariale sunt negative.
- Mister Aurescu, despre care vom mai auzi
mai jos, a zis că „Partea română a
reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul
în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea
română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire
la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs
procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale
părții ucrainene”.
- Domnul Ciucă spune : „În acest moment, daţi-ne voie să verificăm
şi să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituţiile despre care am făcut
vorbire nu poate să confirme aceste date până când nu ajungem pe canal să putem
să verificăm şi să executăm măsurătorile de adâncime aşa cum au fost ele
executate” dar și că „lucrările executate la o adâncime de 3,5 metri sunt de
întreţinere, iar ce depăşeşte înseamnă adâncirea canalului”.
Dacă un ministru resposabil cu lucrările
la canal spune că au ajuns la 6.5 m iar primul ministru al nostru nu îl crede
asta poate constitui un conflic diplomatic între Ucraina și România. Cred că la
asta s-a referit președintele Iohannis când a spus să nu ne inflamăm.
Ce mă supără pe mine cel mai mult aici nu
este activitatea Ucrainei de la care, în paranteză fie spus nu mă aștept la
nimic bun. Intențiile ei sunt clare, nu numai în ceea ce privește canalul
Bâstroe ci și în ceea ce privește drepturile românilor din Ucraina. Pe mine mă
usucă la ficați nu doar atitudine necinstită și duplicitară, lipsită de
responsabilitate a decidenților politici de azi ci și disprețul cu care
tratează aspecte de ordin strategic pentru România, dipreț care atinge valorile
trădării.
După atâtea minciuni și negări, trimiteri
de la Ana la Caiafa, să vedem cine are dreptate?
- se pare că Ucraina a cerut prima oară
acordul formal de începere a lucrărilor în Ianuarie 2022 obținând acest aviz de
la UE, dar cu recomandarea să aibă și acordul României ;
- prin iunie 2022 Ucraina a trimis o notificare
la Ministerul mediului, de aici a ajuns la Ministerul Transporturilor care ar
fi răspuns negativ pe 12 iulie. Pe 4 iulie 2022 Ministerul Mediului a răspuns
că România se opune ;
- în august 2022 au început lucrările de
adâncire. Ei știau că au undă verde de la Ministerul de Externe român, care se
pare că la indicațiile șefului Diplomației, a trecut peste avizul guvernului ;
- prin ianuarie Garda de Coastă română a
informat că se lucrează intens la canal, care ar fi fost adâncit până la 7 m.
Bucureștiul nu a reacționat. Primiseră ordin „să nu vadă” ;
- pe data de 16 Ianuarie 2023, Comisia
Europeană trimitea Reprezentanței Permanente a României pe lângă U.E., o adresă
prin care solicita României să dea curs cererii Ucrainei de a adânci cu cel
puțin 3 m canalele Chilia și Bâstroe, deși asta însemna distrugerea Deltei
Dunării și încălcarea tuturor convențiilor privind protejarea Deltei enunțate
mai sus: „Comisia ar aprecia feedbackul României cu privire la propunerile
Ucrainei de a adăuga estuarele Chilia ți Bâstroe la rețeaua TEN-T”.
După primirea acestei cereri de la U.E.,
reprezentantul permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă U.E. a transmis miniștrilor
transporturilor și mediului să prezinte puncte de vedere fundamentate privind
solicitarea Ucrainei. Partea proastă este că la niciunul din cele două
ministere nu exista vreun document fundamentat privind monitorizarea
Rezervației Deltei Dunării și impactul
de mediu al lucrărilor pe care le efectua Ucraina de ani de zile. Păi pe
cine interesa? Pe nimeni. De aici pasarea responsabilității de la unul la
altul, unul că nu are atribuțiuni altul că nu are tehnologie.
Până să se dezmeticească însă cei doi
miniștri și cu ei primul ministru, Comisia Europeană anunță că „Ucraina a informat
Comisia cu privire la încheierea Acordului dintre Ucraina și România referitor
la punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontalier”. Bine bine, dar cine a semnat acordul din
partea română și, mai ales, cum a semnat, fără studiul de impact cerut celor
două ministere? Având acordul României, Ucraina a demarat lucrările și
intenționează să construiască și o hidrocentrală. Se pare că acordul a fost
semnat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, căci doar el putea semna prin
atribuțiuni un acord cu un stat străin.
Abia la sfârșitul lui Ianuarie, Grindeanu face publică situația și
dezvăluie lucrările de pe canal în presă.
Comisia Europeană mai anunță că „Ucraina a
informat, de asemenea, Comisia că propunerile și observațiile României cu
privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate
au fost analizate, iar rezultatele vor fi incluse în raportul de evaluare a
impactului asupra mediului în scopul
desfășurării consultărilor transfrontaliere. V-aș fi recunoscător dacă România
ar putea confirma că a primit informații similare cu cele primite de Comisie”.
Răspunsul trebuia dat de România până la 16 Februarie 2023.
Trebuie menționat că pe 17 februarie a.c.
Ucraina se lăuda că a ajuns la 6,5 m și apoi a solicitat U.E. iar România a
semnat că este de acord să mai adâncească cu încă 3 m.
Pe data de 17 februarie, Adina Vălean,
comisara pentru Transporturi a U.E. a confirmat că a primit o cerere din partea
Ucrainei, dar numai în ceea ce privește brațul Chilia. Ea a explicat că
trecerea Chiliei în rețeaua transeuropeană „nu poate fi decisă unilateral nici
de către Ucraina, nici de către Comisia Europeană”, adăugând că e nevoie de
acordul României, iar „România a trimis un răspuns în care își afirmă
obiecțiile”. Vălean a argumentat că „ar fi un lucru periculos să transformăm
Brațul Chilia într-o arteră principală de transport...”.
De fapt, un prim acord privind extinderea
transporturilor pe brațul Chilia, este semnat încă din 13 Iulie 2022, de Bogdan
Aurescu anunțând asta printr-un comunicat: „Referitor la informațiile apărute
în spațiul public cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către
nave sub pavilion terț încărcate cu cereale, Ministerul Afacerilor Externe
precizează că a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în
acest sens”. E adevărat, în comunicat se menționează ceva și despre protecția
mediului și convențiile internaționale, dar așa, ca să nu zică lumea că nu a zis, dar doar a zis.
De acuma încolo, lucrurile devin și mai
interesante. Până acuma la „discuții” apăreau trei părți, Ucraina, România și
U.E. De acuma încolo apare în joc si S.U.A. Conform comunicatului M.A.E., din
data de 30 Iunie 2022, „Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi,
30 iunie 2022, o întrevedere cu membrii Senate N.A.T.O. Observer Group –
S.N.O.G. (Grupul de Observatori ai N.A.T.O. din Senatul SUA), în marja
Summitului N.A.T.O. desfășurat în perioada 28-30 iunie 2022 la Madrid”. Cu această ocazie domnul Aurescu „a pledat
pentru elaborarea unei Strategii a S.U.A. pentru Marea Neagră, amintind că a
abordat acest aspect inclusiv în cadrul discuțiilor pe care le-a purtat cu
Secretarul de Stat american Antony Blinken, în cadrul vizitei efectuate la
Washington D.C., în luna noiembrie a anului 2021. […] În context, oficialul
român a prezentat și eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei
în situația actuală, cu accent asupra sprijinului acordat în domeniul umanitar
celor peste 1,4 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România,
respectiv privind transportul cerealelor, inclusiv prin utilizarea
capacităților logistice românești feroviare și portuare, în special prin Portul
Constanța. A subliniat, totodată, eforturile României pentru a extinde
capacitatea porturilor românești de la Dunăre și Marea Neagră, ca parte a
demersurilor active ale țării noastre pentru soluționarea crizei alimentare
generate de războiul din Ucraina.”
Așadar România prin ministrul de externe a
antamat cu S.U.A., încă din 2021 problema susținerii Ucrainei în privința
extinderii transportului pe Dunăre și Marea Neagră, ca parte a unui program
special al S.U.A. privind marea Neagră. Despre ce program este vorba și ce a
discutat Aurescu în vizita sa în S.U.A.? Este vorba de „Black Sea Security Act
of 2022”, un document ce a fost introdus în Senatul S.U.A. vara trecută
și a fost adoptat în decembrie de Comisia pentru Relații Externe a
Senatului S.U.A. Pe lângă amenajările de la gurile Dunării, proiectul mai
cuprinde și ieea unei prezențe maritime stabile, permanente S.U.A. în Marea
Neagră, dar există inconvenientul numit Convenția de la Montreaux din 20 iunie
1936 care impune condiții navelor militare neriverane ale Mării Negre.
Printre condiții regăsim limita de ședere
în Marea Neagră să nu depășească 15 zile, să se dea un preaviz de intrare în
Bosfor de 8 zile, să nu fie mai mult de 9 vase și să nu fie vase cu un tonaj
mai mare de 15.000 de tone. Să nu uităm că recent Turcia a interzis accesul în
Marea Neagră a Portavionului americam
„U.S.S. George W. Bush”, care bineînțeles nu venea singur. În acest plan,
S.U.A. își propune fie să convingă
statele riverane ale Marii Negre să modifice Convenția, fie să fenteze
prevederile acesteia punând navele temporar sub pavilion românesc. În acest
scop se ia în considerare și crearea unei a patra baze militare (americane), pe
lângă cele de la Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Deci se pedalează puternic
pe România, care va deveni astfel o mare bază militară americană în care toate
interesele naționale vor fi nu doar subordonate ci și călcate în picioare de
interesele S.U.A.
Având în vedere toate aceste aspecte, mai
miră pe cineva bâlbele și minciunile clasei politice și a miniștrilor privind
lucrările de la Canalul Bâstroe?
Așa cum spuneam, supărătoare nu sunt
lucrările la canal, deși existența Deltei Dunării este nu doar vitală ci și
ultra strategică, pentru că este posibil ca o mare parte din ea să devină
mocirlă, de dragul lui Zelensky și al „partenerului strategic” pe care nu putem
să îisupărăm. Supărătoare sunt atitudinea, minciunile și trădarea guvernului și
președintelui României. Iar declarațiile lui Ciolacu sau ale lui Grindeanu,
sunt, după cum se vede, minciuni neobrăzate, pentru că prin poziția pe care o
au, nu aveau cum să nu știe aceste aspecte până săptămâna trecută, dar dă bine
la „imaginea PSD” să se facă că nu au știut și au îndeplinit rolul
„avertizorului public”.
Și dacă tot vorbim de trădare, să nu uitîm
de actul semnat de Adrian Severin la data de 3 mai 1997 de Adrian Severin la
Kiev, Emil Constantinescu la data de 2 Iunie la Neptun și ratificat de
Parlamentul Romaniei la 7 Iulie 1997. Este vorba de „Tratatul cu Ucraina”, prin
care semnatarii, caci nu se poate spune Romania, ceda Ucrainei tot ce primise
cadou de la Ruși, inclusiv Insula Șerpilor. Iar asta se întâmpla în ciuda sau
împotriva „Declaratiei Parlamentului României privind referendumul din 1991 în
care România își apăra teritoriul și cetățenii. Dar acuma ești declarat
trădător dacă pomenești de acea declarație.
Cam
așa se scrie istoria canalului și începe să se termine a Deltei.
Bibliografie web
https://www.govinfo.gov/content/pkg/BILLS-117s4509is/html/BILLS-117s4509is.htm
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/iohannis-despre-scandalul-bastroe-inainte-sa-tina-discursuri-inflamate-politicienii-romani-sa-lase-expertii-sa-vada-ce-este-acolo-2260841
https://www.fanatik.ro/originea-scandalului-privind-canalul-bastroe-romania-are-un-as-in-maneca-pe-care-l-poate-folosi-impotriva-ucrainei-20316726
https://twitter.com/minfrastucture/status/1626545726766317568?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1626545726766317568%7Ctwgr%5Edf7cf0a6b3a580e5e72aebef2e2b051e12f75860%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.hotnews.ro%2Fstiri-esential-26094144-ministerul-ucrainean-infrastructurii-anunta-adancimea-navigatie-canalului-bastroe-crescut-3-9-6-5-desi-ambasada-bucuresti-afirmat-este-vorba-doar-despre-lucrari-intretinere-caii-navigabile.htm
https://www.euractiv.ro/eu-elections-2019/mae-ambasadorul-ucrainei-a-aratat-ca-partea-ucraineana-nu-desfasoara-activitati-de-dragare-32770
https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/raportul-bastroe-adoptat-de-consiliul-europei-1025051.html
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26094144-ministerul-ucrainean-infrastructurii-anunta-adancimea-navigatie-canalului-bastroe-crescut-3-9-6-5-desi-ambasada-bucuresti-afirmat-este-vorba-doar-despre-lucrari-intretinere-caii-navigabile.htm
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/35747
https://romania.europalibera.org/a/volodimir-zelenski-bucovina-nord-a-fost-ocupata-de-romani/30393313.html
https://www.presidency.ro/ro/media/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-la-finalul-sedintei-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1645698579
https://www.mae.ro/node/59028
https://www.nationalisti.ro/se-pare-ca-sua-sunt-in-spatele-dragarii-canalului-bastroe-de-catre-ucraina-vor-sa-faca-o-baza-maritima-in-delta-dunarii/?fbclid=IwAR38VekIT1ujqgIimpAAPleIc-wRIwbr4yeKutCJolZIL4CPmL9MyHIW4Vc
https://www.mae.ro/node/59165
https://www.govinfo.gov/content/pkg/BILLS-117s4509is/pdf/BILLS-117s4509is.pdf
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/iliescu/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu