Adrian Munteanu - Răscoala clipei

 

Răscoala clipei

 

 

~*~

 

Sub clopotul zidirilor rămase

Se pierde urma mânjilor din stele.

Mă arde roua zilei prin obiele

Și lenea vorbei mi-a pătruns în oase.

S-au spart bășici de patimă sub piele

Și mi-am zdrelit picioru-n stânci tăioase

Tot încercând să ocolesc angoase

Ce mi-au legat simțirea în atele.

Surpat de tot, sub schele dărâmate,

Un cal își plânge aripile vii

Ce nu mai zboară. Îmi era ca frate,

Au sângerat amiezile pustii.

Răscoala clipei timpul ritmic bate

Până în miezul orelor pustii.

 

~*~

ADRIAN MUNTEANU