BEN TODICA: Colocviile de Marți

Către sfârşit de vară, aşadară,
Adoarme Maica Vieţii, an de an...
Se odihneşte şi-nfioară
Pe un urcuş de sălcioară,
Pe un căluş de la vioară,
Precum şi noi... din zi în zi...
Ce-o fi... o fi... Ce-om mai găsi...

Va fi trezită, cu uşor,
De un cocoş prevestitor
(Al zânelor, al nopţilor)
Ce va cânta a treia oară,
De peste pietre de hotară,
Spre-a-ndeplini un ritual...
Pe un inel... pe un caval...
Cu florile de măr... în păr...
*
Cum doarme trupul Maicii...
Tulpină veştejită...
Şi viaţa ei se cerne,
Ca şi a mea, prin sită
Şi înghiţită, mai apoi,
De-un cal cu ham,
De-un car cu boi,
Într-un sicriu
Ce nu-l mai ştiu,
La cumpăna ce-o face pasul
Şi se-ntrevede, palid, glasul
Şi se aşterne: Parastasul...
*
Sufletul meu rămâne treaz
Sărind acelaşi vechi pârleaz,
Aerian – subpământean,
Purtând de grijă, an de an,
Copiilor ce cresc la foc,
Spălaţi pe faţă la un scoc,
Stropiţi cu fir de busuioc,
Aduşi la nuntă, la soroc,
Fecundizaţi din loc în loc
Şi alăptaţi din vechea oală
Ca dintr-o ţâţă vegetală
Ce descompune şi iveşte
Sămânţa care ne hrăneşte,
Sămânţa care ne uneşte...
În chip ascuns... cu Hram de Peşte,
*
Maică Bună şi Bătrână,
Ţi-o fi brâul tot de lână
Descusută de pe Lună...
Mă-nfioară, mă-ncunună...
Maică Blândă, Brâu de scamă,
Caii, singuri, se deshamă...
Şi rămâne Trupul gol...
Oase albe... la subsol...
Iar mai sus, la Dumnezeu,
Oasele Tatălui meu...
Sfinte sunt, pe sub pământ,
Pe sub Cer...
sub Legământ...

Capela, secol XX

de Felix SIMA

Ne întâlnim din an în an
Cu preacinstitul Anton Pann
Ce trage fesul peste noi
Ca peste turme – când vin ploi.
Când nu vom fi – nu vom zări
Nici drum de noapte şi de zi
Pe care tot mai mergem – dar
Ieşim dintr-un Abecedar
Al lui Antim cu „Didahii”
Şi georgianul dintre vii
Care pe deal se pârguiesc
Şi-n scaun tot mitropolesc...

Din an în an, din bani în bani,
Să mai trăim... contemporani...
Că nu e alta – de trăit –
Decât un fel de om cinstit
Şi-o naştere, a doua-n cer,
Peste născutul efemer...
Acolo unde-i cuib cu pui...
Să mai trăim în proza lui,
A Boului de piatră... deci...
A fost un secol XX...

Înaintând în labirint,
Unde de mult mă simt, te simt,
Să-o luăm, adesea, de la cap...
În el, mai multe ne încap:
Când am plecat, când am sosit?
Ne paşte zilnic un sfârşit...
Un scrib balcanic, secular
O lună legănată-n par,
Tăciuni aprinşi, enibahar,
Sticle de lampă, rom, pahar,
Moara lui Ghelci şi căruţaşi,
Altar, trăsuri, nuntaşi, clăcaşi,
Zapcii, zugravi, zarafi, ocnaşi,
Fierari, rudari, ţigani sadea,
Un lampadar, lulea, perdea,
Văcari, căprari, oieri şi hoţi,
Scufiţe roşii, strănepoţi
Şi boschetari şi idioţi,
Dricarul ce îi vrea pe toţi...
Şi „Macul roşu”, „Trei mustăţi”,
Un casier ce face plăţi...

Ogrăzi de meri, de pruni, de peri,
Bărbaţi în pomi... mai jos... muieri,
Sutane sfinte, lumânări,
Icoane-n ceruri, închinări,
Copii pierduţi, case de bal,
Sifonerii, pescari, spital,
Margini de sat... şi de oraş –
La mijloc: Bobul ucigaş,
Un arhivar, un pompier,
O farmacie pe sub cer,
În aer liber – aşadar –
La seminar: un calendar...
Şi ceară-n preot, în amvon
Şi domnişoare-n pension...
Fântâni cu apa ca vioara,
În ele – se scufundă Ţara
Şi-o scoatem noi, cu o găleată
Şi-o dăm, pe jgheab, la lumea toată...

Fântâni cu apa ca vioara,
În ele se scufundă ţara...
Şi-o scoatem noi, cu o găleată –
Şi-o dăm, pe jgheab, la lumea toată...

Univ Oxford 1890

• In orice polemica stiintifica, sociala sau politica, discutia trebuie sa se rezume la schimbul de idei si numai la acele idei care au contingenta cu problema respectiva.

• Partile aflate in polemica folosesc drept argument fie teorii stiintifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante in ceea ce priveste problema discutata.

• Partile nu au dreptul sa aduca in discutie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirma, nici nu confirma validitatea ideilor pe care le sustine.

• Partile nu au dreptul sa puna in discutie motivele care determina atitudinea ideatica a adversarului, deoarece se abate discutia de la problema in sine.

• Etichetarea adversarului prin mentionarea scolii de gandire, clasei sociale, organizatiei profesionale sau partidului politic din care acesta face parte constituie o incalcare a regulilor polemicii si dezvaluie slabiciunea lipsei de argumente.

• Intr-o polemica civilizata conteaza numai argumentele invocate de adversar ca persoana si nu ca membru al unei scoli sau organizatii. Nu ai dreptate pentru ca esti ganditor materialist, patron sau laburist, ci numai daca argumentele tale sunt convingatoare sau nu (Univ Oxford 1890)

Linia norocului

Sau coada splendida si neagra a unei pisici
prinsa intr-un pendul stricat de aici
din peronul unei gari absurde...
cu un singur tren care merge niciunde
la lumina stelei febrile din cui
a fetei de fum lunecos si galbui
care a rasarit goala si nerusinata
dintr-o valiza uitata incuiata
cu milioane de bilete cochete
spre destinatii ultrasecrete
cu lume
admirabila si deplorabila
dezirabila si indezirabila
visatoare si disperata
adaptata si neadaptata
opresiva si depresiva
anonima si obsesiva
cu firesc si burlesc
pe care o iubesc
o iubesc si o iubesc.

Dezvoltarea capitalui intelectual in conditii de constrange

1. Herta Muller, nu apartine Germaniei si nici Romaniei, a devenit cetatean al tarii numita Clubul marilor creatori ai cunoasterii.
2. creatorul si fabricantul tunurilor, ardeleanul Orban Valahul, nefiind finantat de cavalerii crestinatatii a produs pe banda rulanta tunuri pentru cucerirea Bizantului si apoi tarii sale de bastina.
3. Hanri Coanda a furnizat Angliei inventii pentru construirea avionelor care au contribuit, in cursul celui de al doilea razboi mondial, la bombardarea tarii sale.
4. romanul Nikola Tesla, parintele curentului alternativ, wireles, roboticii si a altor unelte de lucru devenite uzuale in debutul societatii bazate pe cunoastere a favorizat dezvoltarea USA.
5. Generalul George Pomut, unul dintre parintii USA, declarat astfel oficial, a contribuit la extenderea teritoriului patriei adoptive cu circa un sfert.
6. exemplele pot continua cu Brancusi, Enescu, Palade.
7. creatorul nu apartine, in sens ingust poporului sau, el apartine creierului umanitatii, omului in general si se dedica, oriunde ar fi, idealului universal de scurtare a asteptarii alocata intampinarii semenilor de pe alte areale ale universului.
8. Herta Muller ar fi cucerit marele premiu neplecand din Timisoara sau mutandu-se in orice alta tara. Herta a refacut drumul stramosilor sai care, candva, pentru conditii mai bune de existenta au emigrat in Romania. Herta tot pentru conditii mai bune a reemigrat in Germania.
9. Sa fi crescut in partea comunista a Germaniei ar fi prezentata efectele laboratului comunist standardizat de Marx si Engles. Nascandu-se si traind in Romania, in partea mai putin oprimata a tarii, a descris efectele aplicatiei marilor teoriticieni germani instrumentate, prin via ruseasca,de dictatori romani.
10. Practic Herta Muller descrie, in opera sa spiritul doctrinar al comunismului marxist implantat si in Romania de sovietici. Transferul sau de pe terenul aplicatiei teoriei de factura marxista in locatia elaborarii acesteia prin sinea sa constituie o drama similara cu intoarcerea unui cetatean japonez de etnie americana, locuitor al Hirosimei, in USA.
11.s-a instapanit pacea, de 2 decenii tarile exmarxiste pot gandi, oarecum libere, desi oamenii inca se autocenzureaza.
12. in cadrul adevaratei libertati europene drumul model Herta Muller, model cetateanului japonez de etnie americana, care se intorc in patriile de origine a parintilor in care au trait elaboratorii sistemelor de distrugere a elitei, creatorilor de componente de capital intelectual nu vor mai fi posibile.
13.asteptam de la autoarea marelui premiu o opera in care sa prezinte efectele mediului in care producatorii de constrangeri a evolutiei umanitatii au uzinficat cele mai antiumane sisteme.
14. a venit timpul sa cercetam nazismul si marxismul, ambele bine teoritizate si standardizate cu rigore in Germania, patria istorica a stramasilor laureatei pentru literatura si prin dreapta judecata sa vedem ce tip de opresiune a fost mai violent si mai inuman.
15. Herta, si sute de milioane de oameni au trait zi de zi in lagarul comunist, denumit astfel de concretizatori. In redarea maiestrita a crampeilor de laborator se regasesc cobaii marxismului. Lucrarile Hertei nu apartin numai literaturii ci si istoriei, sociologiei, psihologiei si filosofiei.
16. A nu se intelege ca opinia este indreptata impotriva euroconcetatenilor germani dimpotriva Germania este una dintre cele mai democrate tari de pe planeta care a permis coexistenta sistemelor opuse. Faptul ca la un moment dat, in decursul istoriei s-au exircita extremele dovedeste ca sunt necesare, in debutul erei cunoasterii si inovarii, noi institutii de gestionare a elementelor de capital intelectual in folosul intensificarii dezvoltarii umanismului si confortului economic.

luca gherasim 07 48 59 59 14, www.manecognitiva.ro ,Manecognitiva - agentia europeana de capital intelectual si inteligenta artificiala. Romania. ne a reemigrat in Germania.

Liliana Popa

Asteptind absurdul

Linistea adoarme pe luciul apei
Coboara din cer nestiuta
Sa nu tulbure sarutul
Oprit la poarta mintii.
Stelele clipesc a uimire
Si surd e valul lunii.

Fluturi de seara
Danseaza in culorile iubirii
Si numara florile de tei.
Ma cufund in noapte
Ca intr-o ie de borangic.

Ma cufund in noapte
Ma cufund in ochii tai
Sa ascult toate povestile curcubeului,
Asteptind absurdul
De teama unui nou burlesc.

1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.

2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.

3. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

4. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, coseşte saşul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie.

- Ce şansă!... Saşa-şi spuse sieşi!

5. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi desoriginaliza când cel mai original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.

6. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură si un codobăturoi,codobăturoiu codobătureşte codobătura,codobătura nu poate codobături codobăturoiu...

7. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără rival, egal si actual.

8. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte, Şi-odată pe scara sucită se opreşte

9. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor

10. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar

11. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina si se brohănise cu brohoteele în drămandău.

12. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.

13. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate papucării papuci nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriţi.

14. O SAPĂ LATĂ, 2 SAPE LATE, 3 SAPE LATE , 4 SAPE LATE , 5 SAPE LATE , 6 SAPE LATE 7 SAPE LATE ŞI ÎNCĂ ALTE SAPE LATE ŞI ALTE SAPE LATE ŞI ÎNCĂ ALTE 7 SAPE LATE

15. O coropişniţă şi`un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.

16. Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă

Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte

Şi că ştiuca se mănâncă

Şi că ştiuca se prăjeşte.

17. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

18. O mierliţă fuflendiţă fuflendi-fuflendăriţă nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierliţa fuflendiţa fuflendi-fuflendăriţă.

19. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar şi ceata ingeniosilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor centrale

20. Cupă cu capac, capac cu cupă.

21. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

22. Şase saşi în şase saci soseau pe şosea.

23. Stânca stă-n castan ca saşa Stan

24. Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.

25. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâplarului cu întâmplarea.

26. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios.

27. O babă bălană mănâncă o banană babană.

28. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

29. Creaţă isteaţă, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel de poezii - azurii - cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

30. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.

31. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.

32. Capra paşte lângă casă. Capu caprii crape-n şase! Capra noastră n-are lapte. Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!

33. Fofiţă fondofirliţă, forofifo - fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo - fenderloi

34. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

35. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!

36. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

37. Când am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da tu zici c-am zis c-om zice.

38. Sisoie se suie seara sus să sară scara singur scara sigur

39. -Spune-mi cine soseşte pe şosea?

- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci..

- Cum? pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci?

-Da, pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci!

-Aha, dacă pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase saşi cu şase saci,deci vor fi şapte saşi cu şapte saci

40. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată asupra altarului atic, atrăgea, aşadar atenţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, aşteptând atenuarea aţâţărilor anarhice ale aprigului Achille.

Bungalowul în care s-a născut George Orwell va fi reamenajat. Ţinta este atragerea turiştilor într-unul dintre cele mai sărace state din India, scrie The Telegraph.
Autorul cărţilor "1984" şi "Ferma animalelor" s-a născut în 1903, în Motihari, localitate din districtul Champaran. Tatăl său, Richard, era angajat al unei fabrici coloniale de opiu.

Doar un an în India

George Orwell a locuit un singur an pe pământ asiatic, deoarece mama sa a hotărât să îşi crească fiul în Anglia.
Autorităţile din statul Bihar doresc să construiască un muzeu dedicat lui Orwell, iar o campanie

de strângere de fonduri pentru renovarea sărăcăcioasei case este în derulare.

Monument protejat

Fosta locuinţă a familiei lui Eric Arthur Blair (numele adevărat al scriitorului) a fost deja declarată monument protejat. Motihari are însă parte şi de un alt eveniment marcant.
Campania de rezistenţă a lui Mahatma Gandhi a fost lansată pentru a veni în sprijinul fermierilor locali, forţaţi să planteze opiu pentru fabrica unde era angajat tatăl lui Orwell. (Dan Arsenie)

George Anca

BEN TODICA

sâmbătă, 6 august 2016

Colocviile de Marți

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu