CE MI-E MIE DRAG PE LUME

CE MI-E MIE DRAG PE LUME

Lui Ben Todica

Ce mi-e mie drag pe lume,

Prieteni dragi cu vorbe bune,

O vâlcea cu lăcrimioare,

Răsăritul cel de soare!

Să văd roua peste câmpuri,

Mieii alergând pe dâmburi,

S-aud mierla dumbrăveană,

Cântând doina ei aleană!

Și mi-e drag s-aud cum bate,

Pe la cioturi scorburate

De goruni, o gheonoaie,

Repezită și vioaie;

Și mi-e drag să caut urme,

Ce-s lăsate-n zori de turme,

Turme albe de mioare,

Ca-n cer stele călătoare,

Când cu coama ca de zimbru,

Se ridică de prin cimbru

Vântul, ce ieșind în drum,

Poartă valuri de parfum;

La fântâna cea de piatră,

Coțofana și azi latră,

Stând pe cumpăna cea veche,

Ca-n povești zmeul de veghe!

Când văd fumul de la stână,

Văd câmpia cea română,

Când aveam inima pruncă,

Și purtam căciulă țurcă!

Ioan Miclău-Gepianul

***

A vorbi despre cineva sau ceva,

Este a revela un adevar.

Adevarul poate fi spus doar prin poezie!

Pentru ca el sta ascuns,

in locuri

Care nu pot fi vorbite.

xoxoxo  Ben

*