New
York Ramayana
Colocviile de Marți
Marți
29 noiembrie 2016, 5 pm, Calderon
39
Anul VII, nr. 12 (85).
Tema: NEW
YORK RAMAYANA
New Partner:
Bharata Vidya Bhavan (New Delhi)
Parteneri:
Asociația Culturală Româno-Indiană, Bharata Vidya Bhavan, Academia
Internațională Mihai Eminescu,
Societatea de Etnologie din România,
Centrul Antim Ivireanu, Fundația Dumitru Drăghicescu, Fundația Alexandru
Philippide, Asociația Culturală Aromâmească, Teatrul Robert Calul
Anniversary Andrei Mureșan 200 n (16)
Recital Sergiu Cioiu
Intervenții
In memoriam Vasile Andru
Puși Dinulescu: Două livezi
George Anca: Icoana creșterii rele
Teatru de Poezie
Puși Dinulescu, Gheorghe Dănilă,
Gabriela Tănase , Vali Pena, Ștefan Opreanu
Lansări de carte
Dumitru Drăghicescu (1875-1945),
Rotipo, Iași, 2016
Antimiana III, Rotipo, 2016
Lumina lumii, Râmnicu-Vâlcea, 2016
Coordonator: Dr. George Anca
DE
LA AUGUSTIN LA
DRĂGHICESCU
După traducerea-restituire
românească, Noua Cetate a lui Dumnezeu,
Paris, Marcelle Lessage, 1929, urmează
acum, în două volume: Adevăr și Revelație, Paris, Felix Alcan, 1934, alcătuind
o trilogie monumentală împreună cu
Dumnezeu și destinul omenirii, scrisă și publicată în românește.
„Studiul nostru, pe care-l dăm sub vocabula pe care o utiliza sfântul Augustin,
și sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modernă a Cetății lui Dumnezeu.” O
ediție in spe în zece volume a operei lui Dumitru Drăghicescu propusă de
profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni
ar include: I Ontologia umană; II Din psihologia poporului român; III
Problema Conștiinței. Realitatea spirituală; IV Idealul creator; V Marea Unie a
românilor cu românii; VI Partide politice și clase sociale; VII Noua Cetate a
lui Dumnezeu; VIII Adevăr și revelație, partea I; IX Adevăr și revelație,
partea II; X Dumnezeu și destinul omenirii.
Din cărțile lui Dumitru Drăghicescu:
Le Problème
du déterminisme social. Déterminisme biologique et déterminisme social,
Editions de la ″Grande France″, Paris, 1903;
Du Rôle de
l'individu dans le déterminisme social. Thèse prsentee a la Faculte des lettres
de Paris, F.-R. de Rudeval, Paris, 1904;
Raporturile
dintre drept şi sociologie, Tipografia Gutenberg, Bucureşti, 1904;
Le Problème
de la conscience. Etude psycho-sociologique, Editions Felix Alcan, Paris, 1907;
Din
psihologia poporului român, Librăria Leon Alcalay, Bucureşti, 1907; Reeditări:
Editura Albatros, Bucureşti, 1996, 2003; Historia, Bucureşti, 2006;
L’Idéal
créateur. Essai psycho-sociologique sur l'évolution sociale, Editions Felix
Alcan, Paris, 1914; Traducere: Idealul creator. Eseu psiho-sociologic asupra
evoluţiei sociale, trad. Virgiliu Constantinescu Galiceni, Editura Albatros,
Bucureşti, 2006;
Le renouveau
religieux et la guerre mondiale, Les Imprimeries „L'Independance”, Bucureşti,
1916;
La
Bessarabie et le droit des peuples, esquisse historique, géographique,
ethnographique et statistique, Editions Felix Alcan, Paris, 1918;
Les
Problèmes nationaux de l'Autriche-Hongrie. Les Roumains (Transylvanie,
Bucovine, Banat), Editions Bossard, Paris, 1918;
La
Transylvanie: esquisse historique, géographique, ethnographique et statistique,
Editions Felix Alcan, Paris, 1918; Reeditare: Editura Albatros, Bucureşti,
1997;
Partide
politice şi clase sociale, Bucureşti, 1922;
La Réalité
de l'esprit. Essais de sociologie subjective, Librairie Felix Alcan, Paris,
1928; Traducere: Realitatea spiritului: eseuri de sociologie subiectivă, trad.
Luiza Dascălu, Editor Mihai Dascăl, Bucureşti, 2003;
La nouvelle
Cité de Dieu, Marcelle Lesage, Paris, 1929;
Vérité et
Révélation, 2 vol., Librairie Felix Alcan, Paris, 1934;
America y la
Liga de las Naciones, Botas, Mexico, 1937;
Marea Unire
a românilor cu românii: 1918. Banatul şi Transilvania; Bucovina şi Basarabia,
Editura Albatros, Bucureşti, 2001.
Ca Maurice Blondel axându-și opera
pe doctoratul Action, Dumitru Drăghicescu își aprofundează determinismul
sociologic doctoral, de la indestructibila structură Din psihologia poporului român la trilogia
profetică a sfârșitului de viață. Actualizând revelator nu numai De civitate
Dei a sfântului Augustin – cf Organon de
Aristotel, Novum Organum de Bacon, Tertium Organum de Uspensky -, dar purtând
și ecouri poate subconștiente din Viața lumii de Miron Costin sau Memento mori
de Eminescu.
Dintru început, America l-a
receptat, prin George H. Mead, cu recenzie-studiu asupra: Du Role de l'
individual dans le Determinisme Social . D. Draghicesco . Paris , Felix Alcan ,
1904 . Pp 367.Le Probleme du Determinisme Social , Determinisme Biologique et
Determinisme Social . D. Draghicesco . Paris , Editions de la Grande France ,
1903 . Pp 99 . „Concluzia întregii
materii este că psihologia este decât pedagogie aplicată, declarația în termeni
individuali ai operației prin care societatea își controlează membrii, și ia
din timp măsurile necesare pe care le implică integrarea socială. Astfel,
sociologie și psihologie devenin identificate, fiind decât aceeași știință
privind spre același domeniu prin ferestre diferite.” (George H. Mead,
Universitatea din Chicago .
Publicat în
Psychological Bulletin 2, (1905): 399-405.
Nota editorilor: „De peste un deceniu, am ortografiat greșit numele lui
Draghicesco. Mulțumim lui Filipe Carreira de Silva pentru corectare.”)
Noua Cetate a lui
Dumnezeu revelează – ca întraga trilogie - o construcție poliedrică – istorie,
evoluție, profeție – de exhaustivitate
epistemică afinitivă cu empatii și alergii
la personaje arhetipale, artiști,
gânditori, o epopee socio-filosofică, un
cronograf socio-religios în jargon sorbonard, o hermeneutică sociologică a
dumnezeirii în umanitate. În țesăura textuală rezonează sentințe de rădăcină biblică sincronizate cu frunzișul
referințelor, pe o tulpină proprie. Înlănțuirea de idei, subânțeles
teoretizată, frazarea și cuvintele se desprind din continua demonstrație-fluviu
a unei teze ce pare a se dispensa de discurs.
Într-o terminologie deschisă,
continuu recizelată, cumulativă, spiralând repetiția și insistența
clarificativă, diferitele registre ideatic-stilistice se pot solda cu receptări
integrate, dacă nu preferențiale, respingând sau admirând, retușând, inducând
și cititorului o reactivitate pro sau contra. Neuitând patina de epocă
interbelică, Paris-Geneva, în care chiar ne afăm întru imensă grație
drăghicesciană, cu un limbaj conceptulal devenit între timp literatură, precum
revoluta dulaitate păgânism-creștinism. Cu avantajul unei percuții
paraconceptuale, pe formulări modelatoare, de gândire directă, de empatie
diacronică dispecerată de teză, de ideal.
Următorul volum, Adevăr și
revelație, este atrage prin ideea de Dumnezeu: „Ideea de Dumnezeu este cea mai
înaltă expresie a sufletului uman; prelungind la infinit facultățile acestui
suflet, se poate anticipa asupra termenului evoluției progresive în care este
angajată umanitatea istorică, realizarea lui Dumnezeu în umanitate, sau pentru a
spune mai bine la deificarea umanității, și venirea Cetății lui Dumnezeu; că
sufletele bune își eclozează visele la umbra lui Bergson sau a lui Vivekananda, nu vedem niciun
inconvenient.” H. Corbin: D. Draghicesco, Vérité et Révélation (Bibliothèque de
philosophie contemporaine), Paris, Librairie Félix Alcan, 1934, 2 vol. in 8,
XIV 1000p.
Sau: „Amploarea intereselor lui
Draghicesco poate fi văzut în cărțile sale al căror subiect variază de la
America și Liga Națiunilor la rolul individului în societate, de la mintea
omenească la problemele monetare.
Suntem
interesați aici, cu toate acestea, în special de lucrarea sa în două volume de
mai mult de o mie de pagini în limba franceză intitulată Vérité et
Révélaion ( Paris, 1934). Aceasta
țintește să formuleze o „nouă religie și o nouă idee a lui Dumnezeu”
pentru raționaliști , necredincioși
deranjați, și chiar atei.” Întocmai cum
creștinismul, susține Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nouă religie,
astfel și noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo-
creștinism. Deși autorul abordează mai multe probleme în această lucrare
uriașă, ne vom concentra atenția asupra
punctului său de vedere despre univers și a noii sale idei de Dumnezeu.”
John H. Hershey: Dumnezeu , om și
Dimitrie Draghicesco. In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The
American Ethical Union) v.13 January 1,1953, pp.267-270.
Adecvarea traducțională a avut de
a face, pe de o parte cu o operă veche de opt-nouă decenii, pe de alta, cu una
nouă pentru noi, după o ignorare absolută, zguduitor de actuală și cu
soluții-disoluții de viitor. Și este vorba de a o pune în circulație după
„schimbările la față” (formula sa) anticipate de contemporanul lui Eminescu,
Brâncuși, Arghezi. Faustianismul lui Drăghicescu este dublat tacit de modelări clasice
românești.
Dumitru Drăghicescu este un
scriitor în schițe și arabescuri religios-științifice pe propria doctrină a
conștiinței-imortalitate. Poate oare fi, retro, receptat de-a valma ca tens,
arid, utopic, socialist, tautologic, idealist, sinucigaș, aristocrat,
cosmopolit, moralist etc.? Am apelat și la eufonii-româno-franceze, ca de
epocă, spre a da totuși impresia unei pledoarii tragice din viitor și iar din
viitor.
Vor putea fi atrași pasionații de idei și
istorie, fantaștii, pelerinii în timp, poate și regizorii de teatru și film.
Filosofii și sociologii vor măsura pierderea irecuperabilă, cu ce consecință, a
mesajului său vizionar. Dacă i se admite pledoarismul, lectura poate fi de
catehism, singura religiozitate auctorială fiind aici Societatea Națiunilor.
Dacă recepția intră în dificultate – tematic, stilistic, ideologic – folosul va
fi și mai substanțial decât admirația pasivă a unei creații de evidentă grandoare.
PUȘI DINULESCU
Din nou
despre livadă...
Aseară am
revăzut la televizor Livada de vişini. Pierdusem la prima vizionare puţin din
început. Şi acum recuperam.
Cam tenebros
pentru gustul meu începutul! Eu n-aş fi făcut aşa ceva. Şi dacă eram în pielea
Valeriei Seciu, nu i-aş fi lăsat. Fiindcă există un prag al decenţei, care nu
trebuie trecut.
Decenţă ca-n
faţa morţii sau în faţa sexului, decenţă şi-n faţa ravagiilor pe care le face
timpul în carnea omului. Şi mai ales şi când e luminat trupul ăsta, ajuns
unde-a ajuns, pentru a ni se explica unde-a ajuns...
Dar m-am
ţinut tare şi-am trecut de începutul ăsta brutal, prea voit epatant, iertându-l
până la urmă pe regizorul cel tânăr, incapabil, încă, poate, să conştientizeze
grozăvia bătrâneţii şi a morţii...
Cu chiu, cu
vai, am trecut. Noroc c-a fost scurt...
Şi-am intrat
într-un prezent al piesei, cu o Valeria Seciu seducătoare, în ciuda senectuţii,
frumoasă ca o sfântă şi esenţială ca un suflet.
În fine, o
poveste, care, acum, la a doua vizionare, avea, parcă, şi mai mult relief,
dirijarea măiastră a personajelor se organiza febril, într-un contact viu,
neaşteptat cu fiinţa actorilor, care îşi trăiau condiţia şi situaţia momentană
a personajului, când direct, implicativ, când cu o oarecare detaşare şi acest
mozaic fiind mult mai expresiv decât o banală şi cuminte reproducere de stări
şi semnificaţii.
Această
aparentă, pentru un neavizat, ne-unitate de stil, este percepută astfel doar de
spectatorul incapabil de a se adapta simultan cu eliberarea mesajului scenic. E
ca atunci când nu poţi să ţii pasul cu exprimarea vorbită a unei limbi
insuficient cunoscute, pe care nu o poţi decripta decât într-un text, care-ţi
dă mult mai mult răgaz. Să prinzi din zbor e mult mai greu. Recomand, de aceea,
pentru oamenii de bună credinţă, o revedere.
Această
modalitate de lucru, a rigorii, combinate cu dispoziţia improvizatorică, să nu
uităm că este apanajul marilor regizori, cu acea capacitate de a combina
invenţia cu un adevăr natural.
Decorurile
Danei Moraru, exuberante, dar pe alocuri cu tuşe de o delicateţă de filigram,
costumele fabuloase ale Liei Manţoc pentru Valeria Seciu, dar şi celelalte
costume (Silvia Porojnicu), imaginea (Cristian Stoian), pendulând cu
personalitate între lumină şi mister, ca şi ceilalţi profesionişti din echipă,
l-au anturat pe Alexandru Lustig în acest spectacol de înaltă excepţie. Iar
Demeter Andras Istvan, directorul teatrului din TVR, a fost cel fără de care
nimic n-ar fi fost posibil.
Mă-ntorc la
problema cu Valeria Seciu. Ce-ar fi fost acest spectacol fără ea, fără acest
abur de vis şi sfinţenie, care poate că este numai al ei? Ce-ar fi fost,
totuşi, dacă Ranevskaia ar fi fost dintr-o generaţie mai tânără? Şi avem
destule actriţe excepţionale, o Carmen Tănase, o Maia Morgenstern, o Adriana
Şchuiopu, o Rodica Negrea, o Adriana Trandafir, o Maria Teslaru, o Dana Dogaru,
o Manuela Ciucur... şi enumerarea nu se opreşte aici, la ce doar mi-a venit pe
loc în minte...
Ar fi fost,
desigur, bine, dar Cehov cred că n-ar fi fost de acord , dacă s-ar fi putut să
fie întrebat...
La începutul
anului 1904, anul premierei absolute a piesei, din păcate şi anul, care avea să
fie ultimul din viaţa acestui legendar dramaturg, la solicitarea Verei
Komisarjevskaia, o mare actriţă a timpului, Anton Pavlovici îi răspundea că
rolul central al acestei pieseîl îl are o femeie bătrână, absorbită numai de
trecut şi pe care prezentul n-o interesează.
Cum rămâne
atunci cu spectacolul lui Dodin, în care rolul Ranevskăiei e jucat de o femeie
care arată cam de 30 de ani şi care mai face şi sex cu Lopahin?
Nu e asta un
sacrilegiu?
Batjocorit
la el acasă, Cehov se regăseşte splendid, adevărat, cel puţin acum , în
spectacolul ăsta, deşi există şi-n teatrul românesc Dodini d-ăştia cu ghiotura,
care profită de pe urma unui nume, în care s-au băgat cu de-a sila, ca nişte
ţigani oploşiţi într-o casă fără stăpân...
Puşi
Dinulescu
MEGYN KELLY
Megyn Kelly
had been booked on Live With Kelly long before election night, and despite
having stayed up into the middle of the night co-anchoring Fox News’ coverage,
she showed up, hand in hand with Ripa, on Wednesday morning. Megyn — I’ll call
her by her first name to avoid the Kelly/Kelly confusion — was there to plug
her new book, Settle for More, but first she had to address the obvious.
“You’ll
never have a result this shocking,” Megyn said about the election results, and
she proceeded with a string of phrases we’re going to be hearing from many TV
news personalities in the coming days. Phrases like, “There really was a
‘hidden Trump vote’… It wasn’t at all what we had been told [by the polls] … It
all winds up being OK.”
Megyn’s
essential message to her viewers regarding Trump: “Keep an open mind; see what
he does.” Ripa added that she hoped “we can get back to treating each other
with a little kindness and generosity.” Megyn was silent, looking politely
dubious.
Ripa held up
the cover of the New York Daily News, which showed the White House beneath the
headline “House of Horrors,” with the American flag hung upside down, the
signal for distress. The studio audience laughed at the grim image. The only
alternative was to cry, I suppose, and studio audiences aren’t encouraged to do
that. Pretty soon they were off on typical Live With Kelly banter, chatting
about raising kids and makeup they can’t do without (Megyn: “foundation and
eyeliner and concealer and bronzer…”).
Flipping
channels, I saw an ad for tonight’s Kelly File. It was promoting an interview
with “President Donald Trump, breaking down his big win and first steps as
commander in chief … on The Kelly File!” This is the new normal: We’ll be
getting our information from a president-elect who likes to do what they call
in the TV-news biz a “quick hit” on one cable news channel he finds most
sympathetic to him. And next week, Megyn Kelly hits the promotional trail in
earnest — she’ll be appearing with her guru
Megyn Kelly
had been booked on Live With Kelly long before election night, and despite
having stayed up into the middle of the night co-anchoring Fox News’ coverage,
she showed up, hand in hand with Ripa, on Wednesday morning. Megyn — I’ll call
her by her first name to avoid the Kelly/Kelly confusion — was there to plug
her new book, Settle for More, but first she had to address the obvious.
“You’ll
never have a result this shocking,” Megyn said about the election results, and
she proceeded with a string of phrases we’re going to be hearing from many TV
news personalities in the coming days. Phrases like, “There really was a
‘hidden Trump vote’… It wasn’t at all what we had been told [by the polls] … It
all winds up being OK.”
Megyn’s
essential message to her viewers regarding Trump: “Keep an open mind; see what
he does.” Ripa added that she hoped “we can get back to treating each other
with a little kindness and generosity.” Megyn was silent, looking politely
dubious.
Ripa held up
the cover of the New York Daily News, which showed the White House beneath the
headline “House of Horrors,” with the American flag hung upside down, the
signal for distress. The studio audience laughed at the grim image. The only
alternative was to cry, I suppose, and studio audiences aren’t encouraged to do
that. Pretty soon they were off on typical Live With Kelly Flipping channels, I
saw an ad for tonight’s Kelly File. It was promoting an interview with
“President Donald Trump, breaking down his big win and first steps as commander
in chief … on The Kelly File!” This is the new normal: We’ll be getting our
information from a president-elect who likes to do what they call in the
TV-news biz a “quick hit” on one cable news channel he finds most sympathetic
to him. And next week, Megyn Kelly hits the promotional trail in earnest —
she’ll be appearing with her gurubanter, chatting about raising kids and makeup
they can’t do without (Megyn: “foundation and eyeliner and concealer and
bronzer…”).
DIMITRIE
GRAMA
In ciuda ambitiei mass-mediei mondiale (pentru
ca in acest caz nu este vorba doar de mass-media unui stat) de al descredita
total pe Donald Trump in timpul campaniei acestuia pentru presidentia SUA, pina
la urma acest "monstru" dizgratios, este ales ca Presedinte al SUA!
Cum este
posibil? Ce catastrofa! exclama presa, care doar ieri dupa masa, sustinea ca
Hillary Clinton are 80% sanse sa castige!
Sondajele de
opinii au dat in bara!
Presa a dat in bara si toti se intreaba uimiti si
ingroziti: "Cum este posibil asa ceva?!"
Exista insa
o explicatie foarte simpla: Mass-media nu are contact cu masele largi si habar
nu are ce nevoi si ce aspiratii are muncitorul si intelectualul de rand. Ce
nelinisti bantuie masa cenusie a clasei de jos si de mijloc.
Sondajele de
opinii s-au bazat pe ceeace crede intelectualul din New-York sau Los-Angeles,
s-au bazat pe cei care au ajutor social (de multe ori) de lene si care nu vor
sa fie siliti sa munceasca si pe ceeace crede un tineret entuziast, dar prost
educat, prost informat si "globalizat"
Aceasta categorie
de alegatori, cea care propavaduia sfarsitul lumii daca D Trump va iesi
invingator, a fost tot timpul plimbata prin fata camerelor de TV sau a fost
citata la radio si gazete de o mass medie incompetenta si partinica. Nu numai
in SUA s-a intamplat acest lucru, ci si in UE , Canada si Scandinavia. Probabil
ca si mass-media din Romania, campioana a democratiei, si-a dat cu parerea si
probabil ca a favorizat-o indiscriminatoriu pe Hillary Clinton.
A fost, asa,
o solidaritate si o unitate mass-mediala internationala! Bazata nu pe
sentimentalism demagogic, ci pe analize obiective impartiale. Caci nu este oare
adevarat, deja inainte de a vedea de ce este un om in stare, sa-ti dai
categoric opinia despre actiunile viitoare si despre efectul pe care aceste actiuni
le va avea asupra omenirii?
Nu este oare
la locul potrivit, sa descrii razboaie atomice si sfarsitul lumii bazat pe
interviul cu o tinara cretina cu cosuri pe frunte care se balbaie ca nu stie ce
se va face daca Donald Trump va iesi Presedinte!??
Si, in fond,
de unde stie mass-media internationala, cum va fi Donald Trump ca Presedinte al
SUA? Pe ce-si bazeaza mass-media siguranta in "preziceri"?
Imi aduc
aminte ca inainte ca SUA si NATO sa atace Irakul ca sa-l "detroneze"
pe Sadam Husein, mass-media libera, democrata, internationala, l-au descris pe
Sadam H. ca fiind unul din cei mai periculosi ucigasi ai omenirii, care pe
linga ca este un dictator odios, are la dispozitie un arsenal urias de arme
chimice si biologice si sta pregatit sa le foloseasca, doar asa ca sa se afle
in treaba.
Presa
internationala ne sperie si noi ne bucuram atunci cand invazia este un lucru
implinit si cu toate ca nu se gasesc arme chimice si biologice, totusi e bine
ca monstrul Sadam este casapit si cu el inca cateva sute de mii sau poate un
milion de oameni.
Urmeaza apoi
Libia si mai nou Siria. In numele democratiei, asa cum o vrea puterea de la noi
de aici din Vest, asa cum o vrea mass-media noastra! Milioane de oameni pusi pe
drumuri, fara casa, scoala sau viitor si mass-media noastra da vina acum pe
ISIS, da vina pe aia pe care SUA si NATO si mass-media i-a creat.
Imi aduc
aminte, traind-o la fata locului in Gibraltar care este parte din UK, isteria
creata de mass-media mondiala in legatura cu Brexitul. "Foamete
mondiala", "distrugerea comertului", "razboi mondial",
in general "sfarsitul civilizatiei" umane, ca sa amintesc doar cateva
din "prezicerile" mass-mediei, daca cumva UK va indrazni sa voteze
pentru Brexit. Totul bazat pe declaratiile unor studenti istoric, social-politic
si economic virgini si a unor alti inconstienti cu pretentii!
Dar nimic
din catastrofele prevazute nu s-au adeverit reale cu ocazia Brexitului. Sunt
sigur ca la fel va fi si cu viziunile intunecate cu privire la Donald Trump.
Cine stie, posibilitatea ca D Trump sa devina un excelent conducator de stat
este el putin la fel de reala ca si aceea ca el sa fie un Presedinte slab. Nu
stim, doar viitorul ne va lumina atunci cand va deveni actualitate.
In
retrospectiv, imi este lesne sa declar ca predictiile mass-medeiei au fost
complet aiurea, fara nici o valoare. Zero!
Deci
mass-media ori este total incompetenta, ori total corupta, ori amandoua aceste
atribute. Intr-un sistem logic si obiectiv de gandire nu pot sa-i acord
mass-mediei nicio credibilitate.
Utopic ma
gandesc ca si roamnul ar putea invata ceva de la americanul de rand, care de
data asta a sfidat indoctrinarea mass-mediala si a votat cu inima si cugetul
lui de om simplu. A votat pentru el si nu pentru ca sa satisfaca opinia publica
mondiala.
D. Grama,
Uppsala 8/11/2016
T. BASILISC
Domnule
Cartarescu, inteleg ca sunteti suparat pe
"StarSystem"-ul
american ca a sprijinit-o pe Hillary (tradus Razareatza").
Imi sunteti
tare drag si regret din toata fiinta in generalul romanesc, aceea ca nu am avut
sansa unei limbi de circulatie internationala cum ar spune G. Calinescu, altfel
am fi numai cu Nichita Stanescu deja in Aurora Boreala a expresiei poetice
universale.
Poate ca
suntem la originea limbii latine si nu invers precum se minunat straduia Scoala
Ardeleana.
Imi place
nespus aceasta ipoteza de lucru si ii dau curs nestavilit, fiindca am inteles
ca limba romana este foarte aproape de onomatopee, de interjectie, este de o
muzicalitate in primul rand alarmanta si port convingerea ca suntem din toata
ginta latina, cel mai aproape de expresia frusta, emotionala, iscata din
sentimente primordiale ca teama, placerea, bucuria simturilor sau durerea lor.
Sunt absolut
convins ca limba romana are ancestralitatea de dinainte de mesajul articulat,
forma de "Posta-n padure" si o spun fara nici un fel de deriziune.
De aceea
sunt mandru de injuraturile limbii mele si de vastitatea lor, fiindca ele
exprima patzania durerii inca de la barna peste deshte si degetul in gura.
Suntem
incercati razbit si incerc sa cred ca poate de aceea si imobilismul nostru.
Va rog sa
cititi "Nemuritorul" lui Borges in care tacerea personajului se rupe
intr-o singura si zgarcita vorba, care are darul sa irumpa.
Pronunta
acolo doar numele cainelui lui Ulisse.
Cand deja
toate i s-au terminat ca noutate intr-o lume despre care altunde, acelasi
Borges spune ca un general Argentinian moare ucis de glontul fiului sau, precum
Cezar de lama lui Brutus doar fiindca istoria are naravul sa se repete, singura
tacerea si nemiscarea neamului meu, raspunsul detasat al injonctiunii :
"Daca te-ai nascut, indura" imi este pretioasa explicatie. Expresii
ca "Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi ai tai papuci", sau
"Si-asa-i rau si-asa nu-i bine, cum o pui de-aiurea vine" imi par de
o expresivitate definitorie in vesnicia trairilor sale, dupa cum si in
"imediatul" istoric. A muncit, a vaslit poporul acesta precum un
condamnat la galere si numai in amonte, asta doar ca sa "traduca in
fapte" cuvantul deja devenit intim romanului :
"Orice-ai
face, orice-ai spune, peste toate o lopata de tzarana se depune".
Regret ca nu
traiti in mai multe limbi, altfel ati scapa de provincialismul de care nu te
scapa "Buletin de Bucuresti".
Nu stiu cate
limbi vorbiti, referinta mea este legata de limbile traite.
In ce ma
priveste, va spun ca radacina aparentului meu cinism este iscata din aceea ca
nu vorbesc si Ebraica si limba dulfilor.
Ma imbie
gandul ca "Oda bucuriei" este doar o invitatie la ultrasunete pentru
cel ce are urechi de auzit, dupa cum lui Beethoven auzul ii venea pe bagheta
dintre dinti si pian.
Democratii
au invatat de la penticostali bucuria Sperantei, de la slavii afro.
George Anca
NEW YORK RAMAYANA
BOJPURI
înzăpeziţi tătarii lui Buzzati spre
Vatican
închinăciune de primăvară scăpăratei
Americi
operă gospel ramayanic enescian
ar fi şi rămurişul lalelelor lăsate
paletele o roată pictura înlănciată
lumina pe canale până-n prânz
de cap căpăstru brişcă ascuţită pe
răbdare
ţie accentul nu-ţi strepezeşte
globula
pandit din Guyana cântăreaţă din
Surinam
RĂPITĂ
America e Ravana Seeta e lumea
răpită Rama nu s-a schimbat
mama noastră e a dumnezeirii
mai îndrăgită îndrăgitoarea Seeta
nu e nici Radha în Vraja
nici Savitri de mortul înviat-a
îngăduire krişnaiţi savitrini
mă rog Maicii Domnului pentru Seeta
mă rog Seetei pentru Maica Domnului
MAMEI MAMELOR
aş pierde neauzita plecare spre Lanka
de dragul unei inspiraţii cum pierdui
pe mama răpită în bătăi de tata apoi
pe amândoi
aş pierde avionul de New York
din maturul Amsterdam prins în
justiţia improvizată de somnie
aş pierde recunoştinţa morţilor
pe o viaţă de altădată şi rasă la
ordin
interior ca acum în neorânduială
ARNAM
arnam Brahma hrana e dumnezeu
Sri Chinmoy a cântat la cinşpe
instrumente
apoi a tăcut meditaţie şi a împărţit
dvd-uri
cină cu trandafiri pe chestionar am
scris
close to god through songs and
still more through resulting silence
panditul că e un scriitor la telefon
prima oară nu atunci deja yankee
în New York numai pentru Ramayana
dom’le
MERRICK
no standing anyway ba-s leoarcă
după toţi cireşii de pe Hook Creek
rămase eldoradianul de mine Lal cu
Lalan
sub podul ăsta femeia naşte războiul
cu păcatul spre pace Merrick trecut
croaziera ploii do not lean on door
mă scriu Ramayana Paşte ortodox
în evanghelie Seeta Maria magnoliu
scuturat fata coboară înainte de
bibliotecă
WASTE ELIOT
fundaţie de zgârie-nor în Time Square
comportament simulat în context
dinamic
black studies ai grijă Lincoln Center
imigrant fără engleză digital images
leul este simbolul acestei biblioteci
vapoare ţigări Milton orb dictând
Paradise Lost
arta decoraţiei pe vremea lui
Napoleon
două declaraţii de independenţă ale
lui Jefferson
femei extraordinare before Victoria
LATINĂ
mese electrificate pentru computer
fata mică privind la dictatorul
paradisului
biblia latină a lui Gutenberg
adnotată
Quintus Smirnaeus The Fall of Troy
John Quinn The Man from New York
Iliada război Ramayana dharma
du-te în câtă America vrei întoarce-te
din cetăţenie secundă somn nedormit
sala de lectură cât un stadion NYPL
DRAGO
Drago shoe repair extrogenius Dracula
by grace of god who is Rama shanti
seriocomic extreme the god of hell
ploaie prin fereastra teatralităţii
potopul peste newyorkezul Ganesh
fildeşii gemeni i se duseră pe copcă
mai greu ca New Yorkul nici porcul
întorcu-l
fetele se lăsară pe-a lui Arhimede
turnându-şi aurăria din tunet
ACTOR
glob de pace nu de război Rama face
legea
nu Ravana pe Lincoln l-a împuşcat un
actor
uitasem caietul ăsta în tren Sir nici
nu clipisem
război înveţi la şcoală în râs molâu
de pace
oi face şi eu umbră deasă prin
Jamaica
Antinous Denzel în Iulius toţi Brutus
dharma trezvie ne fie mă zbici ploaia
de-oi mai îndrăzni mâine întors la
Van Vick
do not hold doors cărţi lăsate acasă
GOYA
iar Van Vick nu dormi îl trezesc da
nu Manhatan
jumate de cruce spânzurătoarea
magnoliului
diagonala merrickană coafeze prin
geam
soarele fostei ploi pace de marmoră
în vârful rezervorului cravata
strâmbă
din laundry în Londra pe pernă perenă
răzbel big spre pax mic sub moarte
sans souffrir
multiple listening bate-te tobă no
standing
o boy Goya pe trenul tău cireşi
bătuţi
PARTLY SUNNY
altădată se tăiaseră în cuţite pe
somnul meu
un telefon de la femeia din Thailanda
azi-noapte
sângele Asie nu se face trecusem
iarba veveriţa
world warpeace păci războiului
dedublare
cavalerii cavalului albul ochilor
zero alb ce plăti în plus infinirii
la zar
Chauncey nu Ceauşescu yet chanson
shanti
afişul şcolii de filosofie practică
distanţele lungi ale New Yorkului cal
verde
TRINITY
pretext înconjur New York Vatican
unde vă duceţi unde mă duceţi
necunoscuţilor
am depăşit îngrozitor pacea străină
creuzet om mai fi având rând Fulton
ce-ar zice Malavika în scrierea de-a
Ganesh desh
equinox Wall Street văd pe-a
libertăţii
Trinity Church the fifth Sunday of
Easter
in transition from nationalism to
both tribalism and globalism
from hierarchy to networks from me to
me Maynard
PE THALES
mulţi de pe aici nu te cunosc dă-ne
seninătate
între lucruri curajul de a le schimba
înţelepciunea de a vedea diferenţa
în Lower Manhatan clopot tsunami mă
rog
să nu mă las de Ramayana zilele astea
vitralii orga flacără apa
legănându-ne ca pe Thales
atrium Battery acvariu balenelor de
sare
far amsterdamez castel Clinton
verdanta şi versanta
chinezul le citeşte alor lui din
Francis Bacon liber
SCUMP
love have come back to me life is
lonely again
awfal again caldarari viţa in New
York City
I am last but certainly I am not lazy
inspiration of motivation americana
cu pace
mai multă ca britanica pe bulk şi
nedormita
clasa de jazz ritual erotic
improvizat
din Broadway în Soho necăzut pe fifth
ţinut
lămpile vecinei în Washington Square
scump New York Silicon Valley San
Francisco
ZZ
nu mai aude de-atâta jazz basma verde
ochi cu albastru jurnal pierdut nici
ikebana
şatenă artificial piesa s-a jucat
nescrisă
body found in B’klyn a black man not
yet me
naşte în tunelul Lincoln Fatma el
Zahraa
Ibrahim ajutată de trei poliţişti şi
trei tunelari
retro aş câna cucuvea în babilonie
tren Z
civilizaţie neagră la sfat indian vag
în Durban
sar fetele de-o Ramayana încă două
nopţi
SUBIECT
pe lângă jurământ dalits cu Seeta şi
Ravana
stă scris în dicţionar indo-american
tu mă citeşti
pe limba ta ochită cum nu mă las
opririi întunecate
apari să constaţi la faţa locului
jucăria impalpabilităţii
browniană apokalipsă în săptămâna
patimilor
ortodoxe new-yorkeze uitând tuia
undei
foarte bun subiectul Ramayana genele vederii peste
geană Chinmoy pandit Satya acharya
Roop
Ramanand Sagar a pus în film şi din
Radhesyam
PANDIT RAM LALL
Pandit Ram Lall nu sfătuie indienii
să vină
în America nu ce să faci aici orice
talent
se cumpără acasă e mai recunoscut
Chand coleg cu ei bogat şi ce rece
fiecare cum îi e fire fair he is
claming
seniority to me I am older uncle John
nea Ion
toţi artiştii în rândul doi jai sri
Ram Tulsidas Valmiki
oameni mari visul panditului să aducă Ramayana în
New York Hanuman Chalisa sanathana
dharma
ARYA SAMAJ
eşti american sunt idian mamă
guyaneză
engleza din George Town din suburbă
la tine în templu nu se aprinse
lumina
mă întrebasei dacă vreau să-l văd
Hristos a înviat în Arya Samaj
ferchezuindu-ne învierea de tinereţe
ce şi-n bătrân s-o drege a întoarce
troace
tu-ţi cronţăni beregata comunicăm de
ne şi despărţim
plstifiere chinul se decontează
chinez
VINO SĂ VEZI
vă daţi invitatori de invitabili Ramerica
Ramses
cucută cireşii silaba lungită cerc peste cerc
în bălţile ploii hipnotizându-te
dându-te de pământ
veghe de zeghe ruga potmolului
distincţia dichisului
Arya Samaj n-are temple vino să vezi
templul
pe întuneric swami Dayanand fresce în
Shakti Nagar
răpitor ideal îmi ironizez plăcerea
inutilităţii
văzui Ellis nu libertatea la transcriere
n-o să ţin nici măsura nisipului
albastru
TACHINARE
nu suferă nimeni toţi se distrează ca
înainte
să nu-l trezim pe pandit ni s-a
născut Paştele
trăiesc fără el în America tot cam
ca-n India
s-ar vărsa lacrima în Gange sfinţenia
s-ar plimba
cu oltenii vreo tachinare China tare
copiii o memorie
de unde răbdarea tot altui tricolor
adio ţări
obstacole paxale pascale Goe a cântat
toată noaptea
fără mine epitropul de tac-so a rămas
cu Tibi
îi mâncam pe Popeşti pacea m-a dat
jos de pe cal
GEMENI OPUŞI
lumea s-a schimbat naştere
trecută gemeni opuşi
idei plimbate canon Trianon bunătate
pastorală albine
mă ploconesc temei Rama când lumea
zice mama Sita
secţia mea cu sacrificiul meu paşte
înviat în Queens
a noastră ştergere de pe linia de
tramvai ne
conferenţiem tată ai face bine să
înviezi
conduci maşina comunitatea hindu
ladino Dante
ante portas frumuseţile satului
nostru te audiau
mama şi ea de nu la vite neramayanică
nedreptate
JURĂMÂNTUL SPIRALEI
zilele-mi plouară surioară nu mi-ai
spune Tulsidas
ce să te mai caut ce să ne spunem ne
auzisem
rădăcini de prisos copilărie ştiinţa
vygyan
pelin din Lexington Scarlet negresă a
war in Europe
de râs Caderousse cade rus karma
Carmen in Cavaillon
anacronismul postmodern al vacilor
melancoliilor
jurământul spiralei ceas ceaşca de
neant newyorkez
jos din ermetism luminează-te totala
obişnuinţă
cu oraşul total prin lentilele de
contact jadis
CE MI-A SCRIS ELIADE
vestită carbonizare de fulger
veveriţa neagră
ţi-am tradus ce mi-a scris Eliade
eşti mai mult
decât America neprăjiţi cartofi lost libido
intrasem în film decolorându-mă
frescă postcatolică
unghiile în ochi ciocurile în scoarţa
copacului
care mai transpiri luptătoarea s-o
filmeze Giordana
capsomani money capse întărâtată
Tărtăria imitaţia
pădurii în locul tartorilor
dansându-şi răstignirea
cine omorî copiii Medeei din America
în Colhida
TATA ÎN AMERICA
platină clatină a nu vorbi de America
în casa
americanului geamăn cu dezgemănarea
suspicionai
albul dar nici plicurile roşii
albastre nu te îmbujorau
plânsul copiilor îndrăgeşte dreptatea
opiomanului Homer
giurgina în Giurgiu Ramayana în
Râmnic sân de Sâmnic
apă de pandit peste surinamezi
olandezi liţă viţă strugure
trezvia caravanei călcând de laudă
pustă mansarda
de ce şi-ar lăsa India zvastica în
macazul lui Hitler
prosperitatea şi-o doreşte şi
tovarăşul pe tovarăşa
CIUPIT ŞI ÎN NEW YORK DE BĂTRÂNEŢE
Rama lunar Făt-Frumos împuşcă în lună
ramayanică
pax la pas tetraedric sub cedru
încununat de spânzurătoare
aură maură mă deromantizasem încă din
viaţă
meloa moale serpentină prin broderia
degenerării
nil Nil Ramses Rama iarbă nisipoasă
desenându-se cămila
la noi în Berceni doi albesc barba în
bangra
admiraţi asiaticii până nu orbiţi în
cleştii norilor
electrocutaţi ciupit şi în New York
de bătrâneţe
mai neatent ca în tinereţe la blana
furtului pe furtună
MÂNTUIT NEW YORK
ne traducem între noi identitatea
respiraţiei
ne ilustrăm claustrul în reverie
neobsesivă
avem loc mai toţi în propria Americă
şi-om exploda într-o însemnare
sarmată
transa codobaturei trubadure aripi de
calcan
ne-o mai creşte frunza a ne
recunoaşte
cap de elefant dintr-un dinte energia
rezonanţei
extraordinar să mă faci pe mine
martalog
exil ubicuu localnici în
spânzurătoare
iţe în cruce primul lucru te castrez
harismă risipită lectică dialectică
în vise cinmantonice mântuit New York
HIBISCUS
mirare mirror o moară omoară grâna
pe rupte versionabilă New York
Ramayana
relibido terţinele din Queens în
Manhatan
rasa clemetă m-a lovit cu leagănul în
cap
zeama de lămâie eugenie spermicid
s-o întîmpla Penelopa în Pamplona
New York Ramayana Trivium Tatiana
Hide and Seek Hyde and Jeckyll
nu poţi muri până nu-ţi spui păcatul
părinţii lacrimi portocalii al buio
terţinele schimbate pe catrene se
răzbună
te transformi în hibiscus pâlnie
autodevorării
http://georgeanca.blogspot.com.au/2016/11/new-york-ramyana-colocviu-29112010-5pm.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu