Melania Rusu – Reactie la Cronica autorului Adrian Botez, Imaginația Domnului Constantin Stancu

Recenzie la vol. bilingv "Breaking news pentru absenti", de CONSTANTIN STANCU (autorul recenziei : Adrian Botez) + ...poeme ("Autobuzul intarziat")...

Mult Stimate Maestre, Domnule Profesor, Dr. Adrian Botez,

Mi-am luat inima în dinți și am scris fără oprire cele de mai jos, inspirate din Cronica Domniei voastre, Imaginația Domnului Constantin Stancu și ale  preaumilei mele reacții sufletești.

Cu multe mulțumiri pentru  erudita lecție de estetică literară,

Cu deosebită stimă,

Melania Rusu Caragioiu

-o-

POEZIA  DE DINCOLO

sau VINDECAREA DE FRICĂ,

Poem ad hoc

~*~

O lume de Facebook se dedă apelor poetice

În legănarea binelui pe care nu îndrăznește să-l cheme.

Se așteaptă o nouă minune la Maglavit,

Un cutremur de unde cuantice ușor de oprit ?

Se recomandă pilule de hârtie pentru slăbit vederea,

Orașe suspendate în copaci locuiți de luceferi și păsări fără iubire.

Curcubeul e chemst să încingă universul plat, mut, negru și plin de deșeuri

În companii se angajează oameni cu patru brațe

Unul dintre ele va susține capul, altul va schimba valutele

Al treilea ține copilul la sân, iar al patrulea cumpără pe internet un bilet de avion.

Oricum, ele își schimbă ocupația când erupe gaizerul de sub trapa biroului.

Din adâncuri țâșnesc uneori apele Stixului cel mai apropiat

Se interzice prin Facebook consumul de apă mortală, ,,zincală”, mortuară​;

Pentru o vreme se va bea sânge, roșu, cald, în fiecare casă,

Până la rodirile toamnei când sosesc alte roiuri de muște

Care prin farmece dialectale opresc și opăresc microbii apelor de suprafață.

Îngerii. prea mulți, zburători sub soare, sunt de acord  cu haosul teluric, omenesc și mefistofelic

Ei au grija de a psalmodia melopeea agonizantă, a simfoniei suspinelor

Și de a-l informa pe Sfântul Petru privitor la programul  viitor al ușilor deschise

-o-

Melania Rusu Caragioiu

*

Răspuns la Grupaj...

DA și NU

În jurul meu e totul viu

Și totuși mi se pare mort;

Le am pe toate la-ndemână,

Trăind un mare inconfort.

Un usturoi uitat în ceai

Vrea să-ndulcească, după port,

Vorba-mi pe nas; n-am guturai

Ci scutesc limba de viu grai.

Lămâile pe post de-oțet

Au coaja acră, fructul fad !

Mă cheamă-o cioară în brădet

Să-i mănânc acele din brad...

Mersi iubito, bun menu !

Trăim cu leacuri, eu și tu...

~*~

Melania Rusu Caragioiu