Povestea
regelui!
de Anca
Câmpeanu
Era odată un rege care avea 4
neveste.
Cel
mai mult o iubea pe cea de-a patra soție, pe care o îmbrăca cu straie din cele
mai scumpe și o trata cu cele mai fine delicatese.
Îi
dădea tot ce era mai bun.
De asemenea, o iubea și pe cea de-a treia
soție și ea era cea cu care se mândrea cel mai mult în fața regatelor vecine.
Totuși regele trăia cu teama că această soție îl va lăsa într-o zi pentru un
altul.
Regele o iubea și pe cea de a doua soție.
Ea era confidenta lui și era întotdeauna drăguță, înțelegătoare și răbdătoare
cu el. De câte ori regele avea o problemă, putea avea încredere în ea, că îl va
ajuta să treacă peste momentele grele.
Prima soție a regelui era foarte loială și
își adusese o mare contribuție în menținerea regatului. Totuși, regele nu o
iubea pe prima soție. Deși ea îl iubea cu adevărat, el de abia o observa!
Într-o zi, regele simți că sfârșitul îi
este aproape. Se gândi la viața lui plină și își spuse:
”Acum, am 4 soții cu mine, dar când voi
muri, voi fi singur”.
O
întrebă pe cea de-a patra nevastă:
”Te-am iubit cel mai mult, ți-am dăruit
cele mai frumoase haine și ți-am arătat cea mai mare grijă. Acum, eu am să mor,
vrei să vii cu mine și să-mi ții companie?”
”Nici vorbă! Replică cea de-a patra
soție, și plecă fără un alt cuvânt.
Răspunsul
îi străpunse inima regelui ca un cuțit.
Regele
o întrebă și pe cea de-a treia soție:
”Te-am iubit toată viața mea. Acum că
mor, vrei să vii cu mine și să-mi ții companie?
”Nu!”, veni răspunsul celei de-a treia
soții. Când vei muri mă voi recăsători! Inima regelui se strânse de durere.
Apoi,
o întrebă și pe cea de-a doua soție:
”Întotdeauna am găsit la tine
înțelegere și ajutor și mereu ai fost acolo pentru mine. Când voi muri, vrei să
vii cu mine și să-mi ții
companie?
”Îmi pare rău, nu te pot ajuta de
data aceasta!” replică cea de-a doua soție. Te pot doar înmormânta și veni la
mormântul tău!
Regele
fu devastat și de acest răspuns.
Apoi,
se auzi o voce:
”Eu
te voi urma oriunde vei merge!” Regele se uită împrejur și văzu că cea care rostise
aceste cuvinte era prima soție. Era atât de slabă, pentru că suferise mult
din
cauza foamei și a neglijării sale.
Adânc
îndurerat, regele spuse:
”Trebuia
să fi avut mult mai multă grijă de tine când am avut ocazia!”
În
realitate, noi avem 4 soții în viața noastră:
Cea
de-a patra este TRUPUL nostru. Indiferent cât timp și efort învestim în al face
să arate bine, el ne va lăsa când murim.
Cea
de-a treia soție este AVEREA noastră. Când murim merge la alții.
Cea
de-a doua soție este FAMILIA ȘI PRIETENII. Indiferent cât de apropiați ne-au
fost în timpul vieții, ei nu pot decât să vină la mormântul nostru după ce nu
mai suntem.
Prima
soție este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat în goana după avere, bunăstare
și putere. Totuși SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.
(Luată
pentru restituire din Revista de artă și cultură ”Iosif Vulcan” - octombrie/ decembrie,
2006 - Australia)
Ioan Miclău-Gepianu
2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu