Degradarea continuă a limbii române şi a nivelului de cultură din spațiul public

Degradarea continuă a limbii române şi a nivelului de cultură din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din România, ca organizație de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiției cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni. Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității şi un liant al unității naționale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societății s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță Văcărescu, o echivala cu patriotismul. Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte și scrie incorect este puțin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenței unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenței. Astăzi, limba română vorbită și scrisă în spațiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariții publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri. Degradarea limbii române vorbite este însoțită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă –, viața publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.  Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul față de învățământ la erodarea instituțiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în fața acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spațiului public şi, mai ales, față de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacție în fața acestor evoluții negative, care periclitează însăşi identitatea națională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor în cauză întreaga ei experiență culturală, pentru corectatea acestei stări de lucruri. Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toți factorii vieții publice, ca şi la instituțiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționalități, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcționării României ca stat european modern.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România

Sursa: Rotonda Valaha - Anul IV, nr. 12  ●  Ianuarie – Martie 2019