PÂINE DUMNEZĂIASCĂ

PÂINE DUMNEZĂIASCĂ

~*~

De unde ştim:

nobil şi sublim,

ce nu ştim ?

şi tot ce zicea ori făcea Brâncuşi

şi după ce a plecat din folclorul lui geometric şi geografic,

de iarnă ce venea acuşi, dar şi el plecă din Bobița, de pe valea Jiului, plecă pe întinsul pământului

poposind în parnas la misterile parisului,

având pas cu pas, avea un astral şi ancestral, a lucrului bine făcut,

în lumina zilei de început

un modern universal, că-n români Dumnezeu îşi puse însuşi creația lui stilată şi pragmatică

pentru eternitate,

cu credință şi cu dragoste, la noi în Bucegi inițiindu-se  de poveste: Isa-Iisus şi mărturisea Isa-Iisus

şi nu era spre judecată şi osânda nimănui, era omenească artă pe viață şi moarte,

că nici fariseii n-aveau pentru ce-L judeca şi osândi pe Isa-Iisus-Zamolxis al geto-dacilor-români carpatici

şi mioritici,

că El era de neatins, magic,

El fiind o ştiință geometrică şi o credință intangibilă şi fără egal,

socio-umană genială ştiință-conştiință

fără început şi fără sfârşit şi fără tăgadă cea fără moarte:

cea mai mare conştiință aparte,

care cu adevărat a trăit vreodată în Carpați,

pentru a o percepe prin Eminescu din ascunsul tainei şi naturii noastre adliteram, ca o binecuvântare întru răsărit de soare întotdeauna şi de-a pururi în vecii vecilor românii

să fie pomeniți, ca o sfințire şi o pace cu desăvârşire,

ca să se cuprindă toate elementele,

că stejar din stejar răsare,

născându-se binecuvântare şi slavă îmulțită dar din dar rai cu plai de Dumnezeu adevărat,

aur cenuşiu strecurat, că luați şi mâncați, c-acesta e dumnezăiască pâine, luați aminte:

mai Iisus şi mai presus de cuvinte, om cuminte,

care peste trupurile voastre şi a noastre se revarsă

cu zări astrale-albastre, ca spirituală zestre frumoasă

şi beți din sânngele Isa-Iisus, ca să fiți mai presus pentru a rămâne-n cuvinte pentru a se lua  de noi aminte

şi peste veacuri aminte,

că toate-s din ale tale național-universale,

ca luna, soarele şi stelele,

c-ai revărsat bine cât cuprinde pe pământ minunile,

să domine Duhul Tău sfânt: adevăr, viață, cale:

pace şi pâine trasă-n mâine întru răsărit de soare România profundă şi mare întregite moral între propriile hotare,

o îndestulare, pentru tot şi toate,

ca eco şi bio-sănătate,

că Tu, Doamne eşti Domn Savaot,

în tot şi toate mai bun în tot că în toate eşti mai cel mai bun ca toate,

mană cerească,

pâine dumezăiască.

~*~
PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE