ESTE
VREMEA SA VORBIM DESPRE TRANSNISTRIA
Februarie
3, 2022
Securitatea națională a României este la
fel de importantă și actuală ca și a Ucrainei. Demersurile occidentale curente
privind potențialul conflict dintre Rusia și Ucraina sunt lăudabile, cu toate
că nu toate realiste ori potrivite. Rusia este o provocare imensă pentru
occidentali, iar diplomația occidentală nu a fost niciodată capabilă să
domolească fosta putere comunistă. O putere mondială nu dispare peste noapte,
iar pogorârea ei în mormântul istoriei de regulă cauzează victime colaterale.
Așa am ajuns la situația din ianuarie de-a lungul graniței Ucrainei cu Rusia.
În acest context, însă, este important să
se includă în discuțiile și negocierile care au loc și securitatea României și
interesele ei naționale. Tancurile rusești sunt staționate la mai puțin de 100
de kilometri de Prut, și la doar câțiva kilometri de Ucraina, atât dincolo de
Nistru, cât și de-a lungul graniței Ucrainei cu Rusia.
Securitatea
nationala
42% dintre români cred că Rusia va invada
Ucraina. Ucraina e aproape încercuită de armatele Rusiei: Bielorusia, Crimeea,
granița de est, și Transnistria. Doar granițele cu România, Slovacia, Ungaria
și Polonia par să fie sigure pentru Ucraina în zilele înzăpezite și friguroase
ale lui ianuarie.
Situația dificilă în care se afla Ucraina,
încolțită din mai multe părți, este și din vina NATO și a Uniunii Europene.
Conflictul transnistrean împlinește 30 de ani anul acesta. Este un conflict
înghețat / frozen conflict, cum se spune în termeni geopolitici. NATO și UE au
dormitat timp de 30 de ani și au permis transformarea Transnistriei într-o
garnizoană militară imensă a Rusiei în inima Europei. Transnistria este o
amenințare pentru siguranța României, a Basarabiei și a Ucrainei. De fapt a
întregii Europe.
Tratativele pentru retragerea Rusiei din
Transnistria au fost anemice, ca de obicei. UE / NATO au negociat fără
convingere ori determinare. Rusia s-a obișnuit astfel cu un NATO și UE cărora
le lipsește determinarea. UE a ales compromiterea cu Rusia la nivel economic,
dna Merkel fiind campioana Europei la politicile de liniștire / appeasement a
Rusiei. Nu trebuie să fim surprinși, deci, că în timpul mandatelor ei, Rusia a
avansat și mai mult și decisiv în Europa. A anexat Crimeea în 2014 fără ca
Europa să facă ceva ori Rusia să sufere.
Conflict
in estul Ucrainei
Rusia a continuat să facă pași mărunți,
știind că Europa nu va reacționa cu determinare ori interes. După anexarea
Crimeii, Rusia a declanșat o altă campanie militară în Europa, de data asta
printr-un proxiy / indirect, în Donetsk și Donbas. Donetsk a devenit un
conflict înghețat și el, fără ca Europa / NATO să-l poată debloca. În Donetsk,
Rusia a acționat la fel cum a acționat în 1991-1992 în Transnistria, prin
proxies / intermediari iredentiști ruși.
Istoria se repetă din nou după 8 ani. E
inceput de 2022 și Rusia pare să pregătească o acțiune nouă. Este foarte
posibiul că de data aceasta Rusia va sconta vreun avantaj strategic ori
geopolitic ca rezultat al acțiunilor curente. Dar în final Rusia va câștiga
războiul psihologic și diplomatic. Nu pentru că Rusia este mai puternică din
punct de vedere militar, ci în primul rând pentru că europenilor nu le pasă mai
deloc de ceea ce se întâmpla în Ucraina. Teama lor este mai degrabă să nu se
taie gazul natural din Rusia. Declanșarea unui conflict va cauza mai multă
durere europenilor decât rușilor.
Trebuie să ne amintim și de faptul că
punctul central al diplomației occidentale în raport cu Rusia este stabilitatea
relațiilor economice dintre Rusia și Germania, și nu interesul suprem al
Europei și mai ales a Europei de Est. Furnizarea de materii prime pentru
economia germană și cu energie din vastele resurse energetice ale Rusiei este
obiectivul central. A fost obiectivul central încă din anii 70 și va continua
să fie.
Furtuna
care zguduie Europa
Dar conflictul din estul Ucrainei are
efecte si in inima Europei si a Romaniei. În casele noastre încă este cald, iar
gazul încă prezent în sobe. Dar facturile sunt imense și în creștere de la zi
la zi. Inflația este o amenințare serioasă pentru buzunarul românului cum de
altfel este o amenințare pentru mai toți cetățenii occidentali. Fie că ne aflăm
la pompa de combustibil ori încărcăm bateriile electrice ale mașinilor, fie că
ne umplem coșul cu cumpărături, suntem tot mai șocați de cifrele de la capătul
bonului de plată.
Trecem printr-o furtună. O mare furtună
din care noi simțim doar o mică parte. Este însă o furtună artificiala în care
ne-a adus nesăbuința liderilor UE. Prețurile cresc, în primul rând, din cauza
politicilor climatice promovate de UE. În Marea Neagră sunt resurse mari de
gaze naturale, dar UE și politicienii României nu ne lasă să ne încălzim cu ele
ori să le valorificăm în interesul național. Conflictul cu Rusia agravează
problema și prețurile vor continua să crească. Guvernanții caută să aplaneze
criza pe spatele copiilor noștri. Se oferă să plătească ei o parte din facturi,
intrând astfel în datorii pe care copiii noștri vor trebui să le plătească.
Securitatea
Europei
Furtuna europeana este și mai intensă la
nivel de securitate. Rusia amenință Ucraina, iar "aliații" nu sunt la
unison privind riposta ori dacă ar trebui să riposteze. Germania, lașă, ca de
obicei, anunță că nu va trimite armament Ucrainei și solicită
"prudență" când e vorba de boicot ori sancțiuni economice împotriva
Rusiei în cazul în care va ataca Ucraina. Croația deja a anunțat că nu va
trimite militari ori armament în cazul unui conflict. Cu alte cuvinte, mai
multe țări din NATO au informat public Rusia că ele nu vor sări în ajutorul
Ucrainei în caz de conflict.
Poziția Germaniei nu e doar lașă. E și
ipocrită. Milioane de tineri au murit pentru a contracara imperialismul german
în Primul și al Doilea Război mondial. Din asta a beneficiat, în final,
Germania. Democrația și statul de drept au fost restabilite, iar economia a
înflorit. Dar în aceste zile serioase pentru securitatea Europei, Germania
spune pe față că nici un german nu va muri pentru a păzi Europa de
imperialismul rusesc. De fapt, nu a făcut-o nici pe vremea comunismului,
propunând, încă din anii 70, relații economice apropiate cu lumea comunistă
pentru a menține "pacea". Poziția Germaniei e consistentă, dar
regretabilă. A rămas consistentă de 150 de ani. Cancelarul Bismark e creditat
cu fraza "the Balkans are not worth the bones of a Pomeranian soldier /
Balcanii nu merită oasele unui soldat pomeran". Acum 150 de ani Germania
nu era interesată de ceea ce se întâmpla în sud-estul Europei. Nu i-a păsat
niciodată. Nu îi pasă nici acum. Europenii sunt supuși unor mari dileme în
aceste zile reci de iarnă. Vina, însă, o poartă și ei. Dar tot ei o pot
rezolva.
ARTICOLUL
16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale,
barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea
sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ...
Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are
dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana
isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace,
si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si
cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu