O
FANFARĂ BELICOASĂ, TRECEA...
~*~
Sonorul
gărzii militare m-a smuls din vegetarea mea,
Cânta
acut privighetoarea, gâlgâia apa la cișmea.
Amestecate
ziua noaptea și liniștea în zăngănit
Peste
meninge căzu somnul, terestru, nu cel ... adormit.
Trecui
cu bine prima strofă cu înțelesuri de granit
Dar
în fermecătoarea plasă venită-n firu-i- încâlcit
O
muză numai ochi de vrajă privea în felul ei divin
Nu
se-ndura -n privirea-i dulce să scape un alt ochi de chin,
Ajuns-am
în strofa a treia când o fanfară militară
În
chioșcul ei cu flori și viță cânta în fiecare seară
Poetul
ce-a trăit de toate o vede-n pas către război
Mă-întorc
să dorm pe ceea parte sperând că nu-i vorba de noi
Așa
petrecem câteodată când plictisiți, după-o cafea
Am
provocat la vorbă cana, privind în gol la cineva,,,
~*~
Melania
Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu