P.N.R.R.
- lege fără de lege
Col.
(r) Marin Neacsu
01
Februarie 2023
În fiecare zi suntem bombardaţi cu
P.N.R.R. şi necesitatea încadrării în prevederile lui. Guvernul îl invocă drept
bază legală pentru multiple Ordonanțe de Urgență (O.U.G.), politicienii îşi
argumentează toate fanteziile sau idioţenile tot cu P.N.R.R., jurnaliştii îşi
construiesc emisiunile şi articolele în jurul PNRR. Unde te duci, unde te
întorci, unde intri, unde ieși, te împiedici de P.N.R.R. Totuşi, o întrebare firească şi normală ar
trebui pusă, înainte de a ne lăsa ameţiţi de omniprezentul : P.N.R.R., Cine ce
vrea el şi mai ales care e legătura juridică cu prevederile legale şi
constituţionale din România? Suntem noi nişte europeni mai haotici în special
prin reprezentanţii noştri politici, dar asta nu înseamnă că nu avem o
Constituţie şi un cadru legislativ de respectat.
Consideraţii
juridice, pe scurt
Ca urmare a aderării la U.E. ,
„prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte
reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de
dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului
de aderare” scrie în Constituţia României, art.148, alin.(2). Prin urmare, în
afara prevederilor tratatelor constitutive ale UE şi a legislaţiei comunitare
care au caracter obligatoriu, nu există posibilitatea juridică de a justifica
caracterul obligatoriu al altor documente ale U.E., dacă acestea nu respectă
prevederile legale naţionale, în special cele constituţionale. Fără a intra în
polemica juridică dintre C.C.R. şi C.J.U.E., trebuie să admitem că în acest
moment, oricât de dragi ne-ar fi aerele europene, nu se poate justifica legal o
reglementare doar în baza faptului că
aşa a zis U.E., sau pompierul de serviciu de la nu știu ce poartă europeană.
Legitimitatea
P.N.R.R.
După aderarea României la U.E., toţi
politicienii indiferent de culoare au clamat mereu necesitatea accesării
fondurilor europene, profitând de complicata şi extrem de specializata
legislaţie UE, inaccesibilă sau neinteresantă
la nivelul de înţelegere al majorităţii cetăţenilor români. Pe scurt,
finanţarea diferitelor obiective de integrare/dezvoltare europeană nu a fost niciodată absolut
gratuită şi necondiţionată, regulile europene au întortocheate metodologii
tehnice, pe care muritorii de rând nu trebuie să se chinuie să le înţeleagă,
dar nici nu se sinchisesc, pentru că avem armate de oameni plătiţi generos să
se ocupe cu finanţările europene, plus europarlamentarii români trimişi la
Bruxelles să vegheze şi să participe activ la deciziile europene care se
răsfrâng asupra românilor.
În anul 2020, U.E. a reacţionat la
pandemia Covid şi aşa apărut NextGenerationEU. „NextGenerationEU este un
instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde €.,.
menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate
provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de Covid-19, Europa va fi
mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față
provocărilor actuale și viitoare. Elementul central al instrumentului
NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență (M.R.R.) – un
instrument pentru granturi și împrumuturi care sprijină reformele și
investițiile în statele membre ale UE, în valoare totală de 723,8 miliarde EUR.
Pentru a primi fonduri în cadrul Mecanismului
de redresare și reziliență, statele membre trebuie să pregătească planuri de
redresare și reziliență care să descrie modul în care vor investi fondurile. Pe
parcurs, ele trebuie să atingă anumite jaloane și ținte. Comisia verifică dacă
fiecare din acestea au fost atinse înainte să facă plăți din Mecanismul de
redresare și reziliență”. Aşa zice U.E. şi pentru că musai discuţiile politice
trebuie materializate în legislaţie europeană a apărut Regulamentul (U.E.)
2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de
instituire a „Mecanismului de redresare şi rezilienţă”, act legislativ cu
caracter obligatoriu. Pentru cei dornici, regulamentul este accesibil, numai că
nu veţi găsi în cuprinsul lui prevederi care să impună obligaţii de genul „totalul cheltuielilor
publice brute cu pensiile să nu depășească 9,4% din P.I.B. în perioada
2022-2070” şi nici impuneri de reformare a pensiilor speciale. Idioţeniile de
acest gen sunt creaţia unor politicieni români, fără a avea constrângere
europeană. Deci ștreangul și impunerile de acest gen, sunt opera politicienilor
din România, sunt intenţii europene relativ bune, pe care însă politicianul
român le-a înţeles şi pus în practică după interesul de partid sau după cât l-a
dus capul pe fiecare, şi nicidecum în
folosul public, atunci când a realizat P.N.R.R. României.
Planul național de redresare și reziliență
(P.N.R.R.) al României cuprinde, zic iniţiatorii, o agendă ambițioasă de
reforme și investiții menite să atenueze efectele socio-economice ale crizei
provocate de pandemia de Covid-19. Costul total al planului se ridică la 29,2
miliarde EUR, adică 13,1 % din P.I.B.-ul țării în 2019. Această
alocare,reprezentând 4 % din volumul total al Mecanismului de redresare și
reziliență (MRR), include întreaga alocare de subvenții (14,2 miliarde €) și o
parte considerabilă (14,9 miliarde €) din alocarea disponibilă a împrumutului.
În iunie 2022, alocarea de subvenții destinate României a fost revizuită în
sens descrescător cu 2,1 miliarde €, ajungând la 12,1 miliarde € (-14,9 %).
Prin urmare, România a cerut nu numai bani nerambursabili ci a dorit şi un
împrumut consistent, bani ce vor trebui rambursaţi. Menţionez că marea
majoritate a statelor europene, conștiente de dificultatea rambursării
împrumuturilor și dornice de a crea, nu doar de a obține împrumuturi imposibil
de rambursat și înrobitoare, nu au dorit să beneficieze de posibilitatea
obţinerii de bani cu împrumut, au proiectat P.N.R.R. proprii în aşa fel încît
să fie suficientă suma acordata gratuit, drept granturi. Politicienii români
însă, nesătui și incapabili de a obține fonduri din investiții sau activități
economice, au mers pe finanțare și prin
împrumut, ca să fie masa mai bogată.
Din punct de vedere al legalităţii acestui
P.N.R.R. de remarcat sunt lipsa transparenţei şi mai ales procedura
instituţională aplicată, cu totul şi cu totul diferită şi nejustificată faţă de
alte acorduri similare cu U.E.
Dansul
Ordonanțelor
Primul act juridic adoptat la nivel
naţional în legătură cu P.N.R.R. a fost Ordonanța de Urgență nr. 155 din 3
septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de
relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență,
publicată în Monitorul Oficial nr. 819
din 7 septembrie 2020. Chiar dacă are un caracter de pregătire şi este
anterioară adoptării Regulamentului UE, guvernul avea deja liniile mari ale
documentului legislativ european. Din preambulul O.U.G. aflăm că “având în
vedere că Planul național de relansare și reziliență este supus unor reguli de
evaluare de către Comisia Europeană care includ: concordanța planului național
cu recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului european, contribuția
măsurilor, respectiv a intervențiilor la tranziția verde și digitală, impactul
economic și social asupra statului membru, potențialul de creștere economică și
crearea de locuri de muncă, rezonabilitatea costurilor și a bugetului,
guvernanța internă a planului național, iar ulterior planul național este
implementat prin intermediul proiectelor, proces care presupune elaborarea în
paralel a documentațiilor tehnico-economice necesare implementării
acestora,deoarece elementele sus-menționate vizează interesul public și
strategic, sunt o prioritate a strategiei de guvernare și constituie o situație
de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a
nu genera întârzieri în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență
cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile
alocate României, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de
urgență”. Asupra posibilelor vicii de constituţionalitate s-a pronunţat
Consiliul Legislativ prin avizul nr.896/31.08.2020, exprimind temeiuri de
jurisprudenţă C.C.R. privitoare la modul de explicare a urgenţei de adoptare,
mai ales că Regulamentul european încă nu fusese adoptat.Şi pe fondul
reglementării C.L. a identificat probleme importante, cum ar fi fi lipsa fişei
financiare, obligatorii acestui tip de act,etc. Mergând mai departe în textul
O.U.G. regăsim:
„Articolul
1
(1) Planul național de relansare și
reziliență al României, denumit în continuare P.N.R.R. este documentul
strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile
de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și
reziliență. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru
România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (M.R.R.) și în
completare din surse alocate de la bugetul de stat. Scop final al P.N.R.R. este
asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de
Covid-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru
incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale
pentru promovarea creșterii durabile.
(2) PNRR are structura, domeniile de
investiții, domeniile de reformă și alte componente stabilite conform MRR și
face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.
(3) P.N.R.R. se aprobă prin hotărâre a
Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea P.N.R.R.,
Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene, denumit în
continuare M.F.E, pentru a desfășura procedurile de negociere.
(4) Proiectele de investiții publice
aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul P.N.R.R. trebuie
să respecte cumulativ următoarele condiții:
a) să fie proiecte mature, cu un grad
avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente
ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție
publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022,
pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul
anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;
b) să contribuie la ameliorarea stării
economice și la creșterea capacității de reziliență a României;
c) să obțină avizul conform al structurii
din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme
compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și
digitală, eligibilitatea finanțării din M.R.R. și contribuția la obiectivele de
ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;
d) să respecte condițiile prevăzute pentru
finanțare în cadrul N.R.R.;
e) să respecte cerințele prevăzute de
Mecanismul de redresare și reziliență;
f) să aibă un impact semnificativ pentru
dezvoltarea economică și/sau, după caz, la nivelul regiunilor de dezvoltare ale
României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia
națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030.
(5) Contractarea împrumuturilor externe
rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se va face cu
respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.
Articolul
11
Mecanismul instituțional și financiar al
M.R.R. – P.N.R.R. va fi reglementat la nivel de lege în termen de maximum 30 de
zile după aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență la nivel european.
O scurtă analiză a textului O.U.G.
raportat la legislaţia naţională şi europeană incidentă, conduce la următoarele
concluzii:
- P.N.R.R. este document strategic al
României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții
la nivel național şi este supus unor reguli de evaluare de către Comisia
Europeană. Prin urmare ca orice document de interes strategic naţional era de
aşteptat ca să fie adoptat şi publicat în Monitorul Oficial conform
prevederilor legale. Deasemenea, vorbim de o EVALUARE de către Comisia
Europeană şi nidecum de aprobare, prin urmare procesul de elaborare a
conţinutului şi aprobare este doar apanajul instituţiilor naţionale, rolul
Comisiei Europene este doar de a evalua, de a verifica încadrarea în anumiţi piloni;
- Guvernul stabileşte că P.N.R.R. se
aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană.
Lucru care nu s-a materializat; chiar dacă un asemenea document ar fi trebuit
să fie aprobat de Parlame nt, înainte de evaluarea europeană, nici măcar
încercarea de a crea o oarecare brumă de legalitate prin aprobarea în guvern nu
s-a înfăptuit.
- OUG stabileşte cerinţe pentru proiecte
de investiţii care urmează a fi finanţate prin P.N.R.R., atribuţii, delegări şi
acordari de mandat pentru negocieri, nereglementând nimic despre reforme
legislative;
-Se afirmă că la “contractarea
împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență se va face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria
publică”. Gura păcătosului..., prin urmare se impune respectarea şi a OUG nr.
64 din 27 iunie 2007 privind datoria publică, care ce să vezi, la art.4
alin.(5) spune că „(5) Finanțările rambursabile contractate de la organismele
financiare internaționale destinate finanțării deficitului bugetului de stat se
aprobă prin lege”. Adică banii luaţi în baza unui document aprobat prin H.G.
necesită aprobare prin lege, adică aprobarea Parlamentului (?!) Nu sună cumva ciudat, ca să nu spun altfel?
Şi tot la capitolul ciudăţenii, art. 11 stabileşte că mecanismul instituțional
și financiar al M.R.R. - P.N.R.R. va fi reglementat la nivel de lege, or,
iarăşi asistăm la o “ciudăţenie”, cel puţin ilogică, adică documentul primar se
aprobă prin Hotărâre de guvern iar documentele subsecvente, secundare, de
punere în aplicare a P.N.R.R. se aprobă prin lege !!! Aceasta este o încălcare
impardonabilă a principiilor legislative, care conduce implacabil la
neconstituționalitatea actului indiferent cum s-ar numi el.
Având în vedere că Mecanismul de Redresare
şi Rezilienţă a intrat în vigoare la 19 februarie 2021, odată cu adoptarea
Regulamentului (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din
12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, ce cuprinde
în forma adoptată o serie de aspecte diferite faţă de propunerea/draft de
regulament avută în vedere la adoptarea OUG 155/2020, Guvernul României a emis
o nouă ordonanţă de urgenţă de completare şi modificare. Astfel a apărut O.U.G.
nr. 24 din 31 martie 2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea
Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea
de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență, publicată în
M.O. nr. 339 din 2 aprilie 2021. În extras ea prevede:
Articolul
I
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare
și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile
și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, se
modifică și se completează după cum urmează:
Titlul se modifică și va avea următorul
cuprins: O.U.G. privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de
redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență
La articolul 1, alineatele (1) - (3) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
Articolul
1
(1) Planul național de redresare și
reziliență al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic
al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de
investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – M.R.R. la
nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate
pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobat prin
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului. Scopul
final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a
investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei
naționale după criza generată de Covid-19, creșterea economică și crearea de
locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea
tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.
(2) P.N.R.R. are structura stabilită
conform Regulamentul (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European și al
Consiliului și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.
(3) Guvernul aprobă prin memorandum
mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, denumit în
continuare M.I.P.E., pentru a desfășura procedurile de negociere cu Comisia
Europeană, în vederea aprobării P.N.R.R. și a cererii de împrumut prevăzute la
art. 14 din Regulamentul (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European și al
Consiliului, și mandatarea Ministerului Finanțelor, denumit în continuare M.F.,
pentru a desfășura procedurile de negociere la nivelul Consiliului Uniunii
Europene.
La articolul 1, după alineatul (3) se
introduc două noi alineate, alineatele (3.1) și (3.2), cu următorul cuprins:
(3.1) Procedurile de negociere prevăzute
la alin. (3) sunt coordonate de către prim-ministru.
(3.2) După aprobarea la nivelul Uniunii
Europene, P.N.R.R. va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
La articolul 1 alineatul (4), literele a)
și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
a) să fie proiecte mature, cu un grad
avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente
ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție
publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022,
pentru minimum 70% din valoarea alocată, respectiv la sfârșitul anului 2023,
pentru restul valorii alocate;
c) să obțină avizul conform eliberat de
M.I.P.E. prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice
de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și
contribuția la atingerea jaloanelor și țintelor prevăzute în N.R.R.;
La articolul 1, alineatul (5) se modifică
și va avea următorul cuprins:
(5) Contractarea împrumutului astfel cum
rezultă din valoarea costurilor totale estimate ale P.N.R.R. prevăzută la alin.
(3) se face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.
Articolul 11 se modifică și va avea
următorul cuprins:
Articolul
11
Măsurile de implementare a PNNR, inclusiv
cele care se referă la cadrul instituțional și financiar, vor fi reglementate în
termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului
prevăzute la art. 1 alin. (3^2).
Articolul II Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de
fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 819 din 7 septembrie 2020, cu modificările și completările aduse prin
prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă
numerotare.
O scurtă analiză a textului noii OUG
raportat la anterioara O.U.G. şi la legislaţia naţională şi europeană
incidentă, conduce la următoarele concluzii:
- P.N.R.R. rămâne document strategic, dar
se va aproba prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea la nivelul Uniunii
Europene ?! Haos total, P.N.R.R. nu se aprobă la nivel european, sew evaluează
în cadrul unui document de lucru al serviciilor Comisiei, document care
analizează P.N.R.R. raportat la cerinţele Regulamentului urmând a se emite o
propunere de aprobare a evaluării. Nici vorbă de aprobarea P.N.R.R., mai ales
că avem reglementată şi negocierea anterioară depunerii la U.E. Am putea admite
eroarea tehnică de sintagmă, “se aprobă de U.E.” în loc de “ se aprobă prin
decizie de către UE documentul de evaluare a PNRR”, dar lucrurile s-ar
complica, ce rost ar mai avea o aprobare ulterioară de moment ce la UE te
prezinţi cu documentul în formă finală?
- nici în această O.U.G. nu apar referiri
la existenţa unor modificări/ elaborări de legi;
- având în vedere că modificările şi
completările aduse prin prezenta OUG sunt majore şi multiple, la art. II. Se
stabileşte că O.U.G. 155/2020 se va republica cu o nouă numerotare a textelor ,
dar doar după aprobarea acesteia prin lege. Nici această prevedere nu a fost
respectată de către cei care au emis-o!
O.U.G. 155/2020 a fost aprobată de
Parlament prin Legea nr. 230/2021, publicată în
M.O. nr. 939 din 1 octombrie 2021. Parlamentul NU a adus modificări sau
completări.
O.U.G. 24/2021 a fost aprobată de
Parlament prin Legea nr. 231/2021, publicată în
M.O. nr. 939 din 1 octombrie 2021. Parlamentul a adus modificări sau
completări care nu afectează articolele criticate prin observaţiile de mai sus.
Din păcate, aşa cum reglementa art.II din
O.U.G.24/2021 , O.U.G. 155/2020 trebuia rebublicată în forma consolidată, după 01.10 2021, data de aprobare prin lege. Or,
lucrul acesta NU s-a mai întâmplat.
Dar staţi puţin, nebunia cu P.N.R.R. nu
s-a încheiat, la scurt timp a apărut o nouă OUG care a modificat OUG 155/2020.
Este vorba de O.U.G. nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului
instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020
privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și
reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată
în Monitorul Oficial nr. 1178 din 14
decembrie 2021.
„Articolul
39
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare
și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile
și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 230/2021, se modifică și se
completează după cum urmează:
La articolul 1, alineatul (3^2) și litera
b^1) a alineatului (4) se abrogă.
Articolul 11 se modifică și va avea
următorul cuprins:
Articolul
11
Măsurile privind stabilirea cadrului
instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul
P.N.R.R. vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la finalizarea
procedurilor de aprobare a P.N.R.R. la nivel european.”
Asta da culmea nesimţirii politice,
căci în primele două O.U.G. au jonglat
cu prevederea că PNRR se aprobă prin Hotărîre de Guvern ba înainte de a merge
la U.E., ba după ce îl aprobă UE. Acum au rezolvat dilema şi au abrogat total
prevederea de aprobare a P.N.R.R. prin Hotărîre de Guvern, ca să nu îi mai
întrebe nimeni dacă P.N.R.R. ul a Fost aprobat în forul legislativ sau nu.
O.U.G. 124/2021 a fost aprobată de
Parlament prin Legea nr. 178/2022, publicată în
M.O. nr. 576 din 14 iunie 2022. Parlamentul a adus modificări sau
completări care nu afectează articolele criticate prin observaţiile anterioare,
nici măcar nu a sesizat că abrogarea impusă lasă P.N.R.R., documentul
strategic, fără existenţă juridică valabilă, nemaiexistînd reglementare de
aprobare.
F. S-a terminat? Nu, mai avem modificări
la modificări. A apărut şi 156 din 16 noiembrie 2022 pentru modificarea și
completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicat
în M.O. nr. 1110 din 17 noiembrie 2022,
care şi ea modifică alte O.U.G. anterioare printre care şi O.U.G. 155/2020. De
data asta sunt modificări tehnice, şi de importanţă e doar:
„Articolul
VI
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare
și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile
și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020,
aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare,
inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege,
dându-se textelor o nouă numerotare.”
Deocamdată epopeea O.U.G. 155/2022 a luat
o pauză, aşteptăm republicarea formei consolidate după ce Parlamentul o va aproba prin lege. Oricum, legiutorii
noştri ar trebui să se grăbească cu ideile că doar până la sfârşitul lui 2026
se pot cheltui bani prin PNRR, or ei nu ştiu dacă reuşesc să termine de
modificat O.U.G. 155/2020 sau de ...legiferat P.N.R.R.
Domnia
legii, caracteristică esenţială a statului de drept
„Guvernul, în întregul său, şi fiecare
dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu
respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a programului de
guvernare acceptat de Parlament” – art.1 din Legea nr. 115 din 28 iunie 1999
privind raspunderea ministerială.
Șmecheriile inventate prin diferite
birouri guvernamentale ce conduc la interpretarea legii în stil personal „ca să
fie bine” sau mai rău, evitarea prin omisiune voită a prevederilor legale au devenit o obişnunţă a omului politic
român. Dacă ar fi vorba de declaraţii politice ar fi oarecum scuzabile, dar ele
nu ar trebuiadmise ci drastic penalizate, mai ales când vorbim de reglementări
stategice ce pot afecta majoritatea cetăţenilor pe aproape 50 de ani.
Spre exemplu avem o lege extrem de clară,
aplicată relativ bine în cazurile similare cu acest PNRR şi fondurile europene.
Din păcate acum nu s-a vrut a se respecta nimic din prevederile Legii nr. 590
din 22 decembrie 2003 privind tratatele, publicată în M.O. nr. 23 din 12 ianuarie 2004:
Articolul
1
Pentru scopurile prezentei legi, prin
a) tratat se înțelege actul juridic,
indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la
nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul
de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi și obligații juridice sau de
altă natură, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un
instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;
Articolul
19
(1) Se supun Parlamentului spre ratificare
prin lege următoarele categorii de tratate:
a) tratatele la nivel de stat, oricare ar
fi domeniul de reglementare al acestora;
b) tratatele la nivel guvernamental care
se referă la cooperarea politică sau care implică angajamente cu caracter
politic;
c) tratatele la nivel guvernamental care
se referă la cooperarea cu caracter militar;
d) tratatele la nivel guvernamental care
se referă la teritoriul de stat, inclusiv regimul juridic al frontierei de
stat, precum și la zonele asupra cărora România exercită drepturi suverane și
jurisdicție;
e) tratatele la nivel guvernamental care
se referă la statutul persoanelor, drepturile și libertățile fundamentale ale
omului;
f) tratatele la nivel guvernamental care
se referă la participarea în calitate de membru la organizații internaționale
interguvernamentale;
g) tratatele la nivel guvernamental care
se referă la asumarea unui angajament financiar care ar impune sarcini
suplimentare la bugetul de stat;
h) tratatele la nivel guvernamental ale
căror dispoziții fac necesară, pentru aplicare, adoptarea unor noi dispoziții
normative având forță juridică de lege ori a unor legi noi sau amendarea
legilor în vigoare și cele care prevăd în mod expres cerința ratificării lor.
(2) Tratatele prevăzute la alin. (1) nu se
ratifică prin ordonanțe ale Guvernului.
(3) În situații extraordinare, tratatele
prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), a căror reglementare nu poate fi amânată,
vor putea fi ratificate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, sub condiția
justificării temeinice a urgenței ratificării”.”
Concluzii
NU avem un P.N.R.R. legitim, neîndeplinind
niciuna din condiţiile minimale de validitate ale unui document juridic legal
valabil pentru că :
- Acest act care, cel puţin prin prisma
modificărilor legislative impuse legilor de pensie va afecta practic toţi
cetăţenii României, este un document “strategic” NEAPROBAT, NEASUMAT LEGAL,
nepublicat în M.O. (publicarea aceea sub formă de text literar pe siteul unui
minister are valoare juridică zero).
- OUG-urile au încercat spălarea dar de fapt au reușit
doar îmbâcsirea PNRR, transformându-l într-o formă fără formă, un ”nu se știe
ce” prezentat pe post de Bau-Bau cu puteri de super-lege dar fără cap, fără
mâini, fără picioare.
- P.N.R.R. un este nici impus, nici
aprobat de UE, deci nu era nevoie de nicio aprobare sau rugăminte pentru
amendarea acestuia, putea fi oricând modificat, cu condiția să respecte
angajamentele de țară asumate prin M.R.R.
- Chiar dacă ordonanțele carea au vizat
intenția de PNRR ar fi fost clare, sau ar fi propus spre aprobare Planul
contextual, tot ar fi fost neconstituționale pentru că vizează domenii de
activitate și drepturi fundamentale care -așa cum prevede recenta Decizie 650/
15.12.2022 a CCR- nu pot fi modificate de și nici măcar incluse în O.U.G..
- P.N.R.R. ca document nu a fost aprobat și
avizat de niciun minister, nici de Consiliul Legislativ, Nici de C.E.S., în
condițiile în care prevede modificări ale unor drepturi fundamentale. Nici
măcar Guvernul României un a aprobat acest document, practic P.N.R.R. un are
nicio semnătură, sau ștampilă de aprobare.
- Prevederile lui depăşesc cu mult
obiectivele specifice unui program de guvernare (care dealtfel după aprobarea
în Parlament, este totuşi publicat în M.O.). Este un document invocat ca bază
legală în legislatia secundară românească în condiţiile în care el nu este act de reglementare legislativă
primară.
- Fiind, doar la modul declarativ, un act
consecință a unei cerințe sau reglementări europene, PNRR ar fi trebuit să fie
aprobat de Parlament și publicat în M.O. ca act de sine stătător, fie chiar și
numai prin includerea sa în regimul memorandumurilor, ca să nu mai vorbim de
faptul că e declarat document strategic șimavea nevoie de aprobare ca lege de
sine stătătoare.
- Toate documentele, măsurile emanate,
luate/justificate/având ca bază P.N.R.R., fac de fapt referire la o ciornă, un
document neasumat și neaprobat de Parlament, o ciornă în continuă mișcare,
modificare și transformare, a cărui formă finală nu o cunoaște nimeni.
- Juridic, PNRR nu există, deci toate
măsurile luate până în prezent în baza sa nu au justificare juridică, fiind
lovite de nulitate.
Bibliografie
selectivă web
-
https://romania.europalibera.org/a/mo%C8%9Biune-de-cenzur%C4%83-psd-pnrr-planului-menit-s%C4%83-aduc%C4%83-rom%C3%A2niei-30-de-miliarde-de-euro/31274725.html
-
https://economedia.ro/psd-invitat-la-ministerul-proiectelor-europene-pentru-a-citi-pnrr.html
-
https://www.rfi.ro/politica-134246-daniel-fenechiu-pnrr-parlament-motiune-cenzura
-
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-ii-reproseaza-psd-lui-cristian-ghinea-in-textul-motiunii-simple-absorbtia-curenta-este-la-pamant-pnrr-este-un-dezastru-1556923
-
https://www.g4media.ro/ultima-ora-motiunea-de-cenzura-a-picat-guvernul-ramane-in-functie-citu-atacuri-la-psd-si-la-orban-banii-din-pnrr-merg-doar-la-investitii-oricat-ar-saliva-baronii-psd-niciodata-nu-as-sustine-ni.html
-
https://romania.europalibera.org/a/mo%C8%9Biune-de-cenzur%C4%83-psd-pnrr-planului-menit-s%C4%83-aduc%C4%83-rom%C3%A2niei-30-de-miliarde-de-euro/31274725.html
-
https://economedia.ro/psd-invitat-la-ministerul-proiectelor-europene-pentru-a-citi-pnrr.html
-
https://www.rfi.ro/politica-134246-daniel-fenechiu-pnrr-parlament-motiune-cenzura
-
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-ii-reproseaza-psd-lui-cristian-ghinea-in-textul-motiunii-simple-absorbtia-curenta-este-la-pamant-pnrr-este-un-dezastru-1556923
-
https://www.g4media.ro/ultima-ora-motiunea-de-cenzura-a-picat-guvernul-ramane-in-functie-citu-atacuri-la-psd-si-la-orban-banii-din-pnrr-merg-doar-la-investitii-oricat-ar-saliva-baronii-psd-niciodata-nu-as-sustine-ni.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu