ÎNDORURATĂ
DE INOCENȚĂ
~*~
De
la o vreme
adun
toate temerile
le
așez cu răbdare
în
desaga încă verde
a
cuvintelor roditoare
care
vibrează
în
sângele-mi îndorurat
de
dulceața inocenței.
În
curgerea fină
a
nisipului din clepsidră
mă
răsfăț în anotimpul
versului
alb așezat cu migală
în
poemele zvăpăiate
din
avalanșa
dorurilor
neostoite.
Iubesc
adânc și alintos
precum
un flutur jucăuș
înfruptat
din fiorii
ninsorilor
dalbe din camera
de
curat a imaginației
apoi
cu smerenie îmi reazăm
tâmpla
brumată
de
cerul nopții și mă las pradă
candorii
fără sfârșit.
~*~
Vasilica
Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu