Nicolae MÃTCAȘ - ROMÂNUL MÃMÃLIGOS ȘI NEAMȚUL ORGOLIOS

 

Verde - n ochi

~*~

 

ROMÂNUL MÃMÃLIGOS ȘI NEAMȚUL ORGOLIOS
Gazda, ospitalierã, vrea sã-l ia cu abureli,
Sigurã cã musafirul n-are când cãta-n fân acul.
Ce nu știe ea-i cã neamțu-i nebriștit la mãguleli.
(Tot un fel de neamț e-n cuget și-n simțíri și-austriacul!).

SÃ NU DEA DUMNEZEU CEL SFÂNT
Se-amúzã Christa von der Brengen
La cât de ahtiați suntém.
E trist cã nu ne vreți în Schengen.
Mai trist ar fi noi sã nu vrem!

CÂND VOM FI CA OMOLOGII?
Vizitã de lucru sobrã. Complezențã – ca la carte:
Zâmbet, bon ton, curtoazie, pocloneli, servilitate –
Tot – O.K. Dar la purtare, maniere și la clanț
N-ar fi bine ca și gazda sã se ținã-o țârã neamț?

PENTRU-A EVITA SITUAȚIILE STÂNJENITOARE ÎNTRE STATELE ÎNVECINATE
O vízitã, chiar de-i privatã,
A unui demnitar de stat
N-ar fi a o – neagreatã –
Tocmi cu statul vizitat?

INVITAT PE CONTINENTUL SUD-AMERICAN
SÃ DEZLEGE CE NOD GORDIAN?
Trei mari președinți de țarã
La un tare-naltu rostru
Sã dezlege vor ce sfoarã
De l-au invitat pe-al nostru?

ÎN VIZITE DE PRIETENIE SPRE FINAL DE MANDAT
Cã-s de stânga la domnie?
De-asta capul nu și-l bate.
Nu e bai: turneu sã fie.
Cât mai multe. Mai e state?

DAI UN BAN, DAR FACE
Chiar dacã statu-i pe picior sã eșueze,
La deplasare-n lume-al nostru páter
Nu e firesc mãcar un Gulfstream s-arendeze?
Doar n-o sã zboare cu o cursã chárter...

ÎN LOC DE-UN COMUNICAT ANOST
Când se-ntoarce cool din deplasare
Șeful țãrii sau vreun alt sus-pus
Sã ne spunã nu-i mai bine oare
Câte investiții a adus?

ROSTUL UNEI CÃLÃTORII PESTE MÃRI ȘI ȚÃRI
Las’ cã rísipe-a fãcut imense
Ca sã-nchirieze-un avion,
C-a purtat negocieri intense,
Dar s-a-ntors c-un fâs. Ce ghinion!...

DE VORBÃ CU UN ȘEÍC ARAB
Vã scãldați voi în petrol,
Bani aveți câți noi - huidúme,
Dar n-aveți, vã spun, parol!
Lainer cum nu mai e-n lume.

ȘI BUCÃTARUL LUI PUTIN, ȘI BUCÃTARUL NOSTRU
Pentru ce mãrire, care nume,
Care-n flancuri aliniament
Cei mai șmecheri bucãtari din lume
Vor semeț sã intre-n Parlament?

ROMÂNII DIN UCRAINA ÎNTREABÃ
Frați și noi, și dânșii cu pãdurea.
De ce, dar, devin de-odatã-afoni
Când aud cã súntem autohtoni,
N-am venit cu traista-n bãț de-aiurea?

AU DEBITUL DANUBIULUI NU-ȚI SPUNE?
Se-ndeasã cãpitanii la timone?
Mãsurãtori pe Bâstroe? Flotezi?
La masa navei - douãzeci de tone -
Trei-patru metri-i greu sã-i ajustezi.

DIN MÃSURÃTORI COMUNE CE-AM CONCHIS?
Azi nave contemplãm comerciale
Pe Bâstroe cum suie și coboarã,
Cum pe Sulina gâfâie la vale,
Iar Delta cum respirã-om ști la varã.

CE S-A ALES DIN SUPÃRAREA LUI DON QUIJOTE PE VECINA DE LA BÂSTROE?
Don Quijote c-o padélã.
Nu tu sapã, nu tu rangã.
Ce-a urmat din daravelã?
Sfârâiacul lui moș Creangã!

CEREALELE DIN UCRAINA ÎN DRUM SPRE CONSTANȚA
NU LE VOR MAI DA MARE BÃTAIE DE CAP FERMIERILOR ROMÂNI
Grâul lor, la tranzitare,
Ieftin, cam fãcea picioare.
Noi, surprinși de concurare,
Facem monitorizare.

LA NAIBA OPOZIȚIA!
Douã tabere de-ocarã
La ceas greu se-ntorlocarã
Și au pus mâna pe țarã.
Sã nu tacã, necuratul:
-Știți ce n-are partid-statul?
Îi lipsește ... rãposatul!

PARTIDUL-STAT SÃ STEA DREPT ÎN FAȚA PARLAMENTULUI?!
Orã de Guvern? Repent,
Pãlãmidã-n Parlament...
Ne stau scut, prin conivențã,
Ordonanțele de-urgențã.

NICI MÃCAR C-O FLOARE
Cu ciuru-o carã, apa cea de mare,
Și-o bat în piuã zilnic: flux – reflux,
Sã nu atingã nici mãcar c-o floare
Salariile clienților de lux.

AU FOST SISTATE ANGAJÃRILE LA STAT
Angajare prohibítã –
Adevãr bãtut în cuie.
O excepție subitã:
Cineva e angajat?
Tu întreabã-te al cui e,
Iar de nu e, cât a dat.

ALEȘII AR PUTEA CUMULA PENSIA CU ...INDEMNIZAȚIA?
O schimbare-n lege ar crea contrariul:
Nu se cumuleazã pensia cu salariul.
Despre-aléși nu ștíe biata populație
Cã ei lefuri nu au. Au ...indemnizație!

UN SUPRAVEGHETOR DIN PARTEA ANAF AI JOCURILOR DE NOROC A DEVENIT NOROCOS CÂȚIVA ANI LA RÂND LA ACEEAȘI CASÃ DE PARIURI
Pus din start sã controleze
Jocurile de noroc,
A ajuns sã-și octupleze
Avuția ... tot la joc (!).

NU MIROASE-A CONFLICT DE INTERESE?
În Las Vegas fie-ți jocul,
Tot te-ntrebi iar, vrând-nevrând,
Cum se face cã norocul
Vine câțiva ani la rând?

CE-L RECOMANDÃ LA ȘEFIE?
La masaj fãcea tapaj,
La CJ* fãcea masaj.
Numai bun, ajuns pe val,
Șef de șantier naval.

*CJ - Consiliu Județean.

VIAȚA UNUI PROFESOR DE LICEU CINE S-O APERE?
Un sicár din țarcul de elitã
Sã-l transferi în altul, ordinar?
Viața profesorului, zdrobitã,
Chiar nimic nu trage la cântar?


MAI AVEM DE ACHIZIȚIONAT 29 DE MILIOANE DE DOZE INUTILE DE VACCIN ANTI-COVID
Doar nouã milioane doze
Le-am fost distrus, fãrã plafoane.
Mai pregãtim – prospecte roze! –
Vreo spre treizeci de milioane!

VOR VENI, LA SIGUR, ÎNAPOI
Marii condamnați de pe la noi
Prin italii-și plimbã mândrul tors.
Vor veni, când ne-amintim, în stroi,
Câți din morții țãrii s-au întors...

JUDECÃTORII-ȘI VÃD DE TREABA LOR
Își prind, suspecții, în detalii,
Deci, cum sã-i roadã remușcarea
Cã, -ntâi, le dau drumu-n italii
Și-apoi anunțã condamnarea?!

PE CAI MÂNDRI DE BIHOR
SPRE SCRUTINUL VIITOR
Peste tot numai prestanțã:
Sporuri, majorãri, spoieli...
Cea mai mare performanțã –
La-mprumut și cheltuieli.

NU-ȘI AFLÃ TIHNÃ DE REZULTATELE VIITORULUI SCRUTIN
Deși-au bãtucit versanții
Muntelui numit votarea,
Ca sã vezi: nu guvernanții,
Vulgul cere comasarea!

CÂT PE CE SÃ FIE ÎNÃSPRITE PEDEPSELE DIN LEGEA PROTESTELOR
Dacã tot îi dúceți grija
Libertãții de opinii,
Vã stãtea de ce-n fund tija
Iritãrilor mulțimii?

PRESA PUBLICÃ SUB AMENINȚAREA TEASCULUI POLITIC
Plata? Dupã cum danseazã ea.
Șefii? Puși la Radio, TV.
Sita? Piclã cerne (CNA)
Hãrțuirea? Chiar procese: A, B, C...

CREȘTEREA E DOAR O CIFRÃ?
Din toate creșterile noi
Cea economicã-i mai mare.
De ce, dar, n-o simțim și noi,
Iar țara ni-i tot mai datoare?

SE NAȘTE-N CHINURI GRELE ORDONANȚA AUSTERITÃȚII
Nu va reduce pensii și salarii,
Doar punctele mai slabe din buget
Țintind risípe ce nu-s necesare.
Dar dacã nu-s, le-a-nfipt ce cabinet?

ROMÂNIE EDUCATÃ, ÎNCOTRO?
Când ne-a-ngrozí calamitatea
Cã, la nivel gimnazial,
Sunt – din elevi – majoritatea
Analfabeți funcțional?

POLIȚIA ROMÂNÃ SE DOTEAZÃ
Ciocane catã buzdugane
Ca sã ne-o – ușa – desferéce.
Decât sã cumpere ciocane,
N-ar fi mai nimerit berbece?

CINE MULGE DE SE-MBUIBÃ?
Mulgãtorul mulge laptele o datã,
Concesiv, îl vinde pânã la doi lei,
Apoi îl mai mulge-o șleahtã necuratã
Ca sã te jupoaie de vreo patru piei.

POLITICIENII NU MAI POT DE GRIJA BIETULUI POPOR
Familism și nepotism,
Sinecuri și clientelã,
Pentru țarã dramatism,
Pentru dânșii – bagatelã.

BUGETUL CONCEPUT NEREALIST SÃ NU AIBÃ FISURI?
Președintele bugetul
Recunoaște-a nu fi smart.
Ce nu spune, -nsã, discretul,
E: de ce l-a aprobat?

SE CALCÃ PE PICIOARE
Instituțiile centrale
S-au umflat cu personal
Care nu-i nici la o cale.
Da-i mai poți da de pe cal?

AUTOSTRADÃ FÃRÃ DE SFÂRȘIT
Cu șeful marilor proiecte
Jurau sã stea-n cort de istóv
Sã finiseze n proiecte...
Nici azi Comarnic nu-i – Brașov.

ÎN FEBRA PRECONIZATELOR TÃIERI ȘI REDUCERI
Instituțiile pe apã,
Ignorând alerta, dreapta,
Din bugetul care crapã
Dau și-n stânga, dau și-n dreapta.

PUS ÎN JILȚ, PE-UN MOȘ BODRÂNGÃ
NU-L DAI JOS NICI C-O PÃRÂNGÃ
Ca Moțoc, vãzând cã vulgul
Sã-l rãstoarne vrea cu plugul:
„Fraților, eu vã implor:
Nu mã dați pe mâna lor!”

UN POST MINISTERIAL CU GHINION ȘI ȘANSÃ
Rugat, a vrut o pilã sã-i punã - un șef - lui fostu’.
Nu reușí. Din contra, tot el plãtí cu postul.
În locul lui iár fostul la minister vení,
Unde-și plasã tot natul... E-n post bine mersi.

DE LA PRIMA TV A DISPÃRUT SUBIT EMISIUNEA „STAREA NAȚIEI”
O fi ordin de la Centru:
Banii televiziunii
Pentru toate-s. Nu și pentru
Dârza stare-a națiunii?!

ÎNTR-O DEMOCRAȚIE AVANSATÃ DEMOSUL NU MAI E LUAT ÎN SEAMÃ?!
Indignarea popularã
Provocá larmã-n neuroni.
Azi – sã protesteze-o țarã,
Ei rãmân și orbi, și-afoni.

„REGELE E GOL!”
Un copil, din inocențã,
Dezgoli realitatea:
Ordonanța de urgențã
Doar mimeazã-austeritatea!

(IN)ECHITATE SOCIALÃ
Viața noastrã – care și cum é,
Zice-un machidón: Vanghéli Schúndi:
Doar aleșii – lefuri ca-n UÉ,
Pe când vulgul – cele din Burúndi.

ȘI LA NOI CA-N ALTE PÃRȚI
Prețuri mai mari ca-n UÉ
(Unii-au prins sã le tripleze!),
Pensii ca-n São Tomé
Și salarii burundéze.

UNUI ȘEF CARE CONDAMNÃ CU VEHEMENȚÃ NERESPECTAREA REGULILOR DE CIRCULAȚIE, INDIFERENT DE STATUTUL CONDUCÃTORULUI AUTO
Nu-i roșea, prea poate, ceasa
Și-ar fi-avut mai mare sens
De-și primea și el pedeapsa
Când rula pe contrasens.

ȘI SPECIALELE, FIREȘTE
Pãreri sista-le-ar, glaciale,
Și presa reforma-o-ar primii,
Iar pensiile speciale
Doar dac-ar fi ... ale mulțimii.

AUSTERITATEA I-A ATINS ȘI PE EI
Indemnizații în consilii CÁTIA*
Primeau în câte? Patru? Șase? Nouã?
Însã de când cu austeritatea,
Au mai secat: fac parte doar ... din douã!
___________________________________________
*CATIA (abr.) – Consilii de Administrație pentru Transpunerea Ideilor Acoliților.

DURA LEX, SED LEX
Înghețate angajãri la stat:
Ținta s-o pãstrãm de deficit.
La excepții – o pilã, un proptit
Pentr-un unic post: bine plãtit!

AUSTERITATEA NOASTRÃ ȘI AUSTERITATEA LOR
La pensie – a câta oarã? –
Mâncãm bureți, purtãm meșíni.
Vânãm vreun zgârci prin strãchioarã,
Iar ei își cumpãrã ... mașini!

„COLABORARE FRUCTUOASÔ ÎNTRE PRIMARUL GENERAL ȘI PRIMARII DE SECTOR
Un ciudat plantã ce ne lipsea:
Arbori dintr-o altã emisferã!
Dom’ primar i-a smuls ca pe-o mãsea:
„Nu suntém o țarã ... palmierã!”

 

~*~

Nicolae MÃTCAȘ