MARIANA GURZA
DUMNEZEU ȘI UMBRĂ
God and Shadow
Lacrimi tăcute
Lacrimile tale tăcute
le-am adunat în cupe de cristal.
Eşti frumoasă!
Aş fi dorit să-i dau lui, celui drag,
tainica licoare a dorului nesfârşit.
„Iubirea”, floarea vieţii adevărate,
te învăluie şi clocoteşte
şi acum în tumultul fraged
când suntem cu toţii mai trişti…
Boarea zilei de azi este un balsam
aşa cum în fiecare primăvară
lacrima iubirii şi-a pus sărutul
în inima celui ce îngenunchează
cutezând a te iubi aşa cum o face
ani de-a rândul,
sărutându-ţi, fără să vezi, urma paşilor,
gândul lui este plin de iubire,
iubirea fiind tu;
„Eul” lui este pretutindeni,
aşa cum îl simţim noi;
ochii săi trişti, trişti de prea multă dragoste,
rătăcesc în miez de noapte căutându-te.
Eternul Dumnezeu mai poate rivaliza
cu marea dragoste a vieţii lui…
le-am adunat în cupe de cristal.
Eşti frumoasă!
Aş fi dorit să-i dau lui, celui drag,
tainica licoare a dorului nesfârşit.
„Iubirea”, floarea vieţii adevărate,
te învăluie şi clocoteşte
şi acum în tumultul fraged
când suntem cu toţii mai trişti…
Boarea zilei de azi este un balsam
aşa cum în fiecare primăvară
lacrima iubirii şi-a pus sărutul
în inima celui ce îngenunchează
cutezând a te iubi aşa cum o face
ani de-a rândul,
sărutându-ţi, fără să vezi, urma paşilor,
gândul lui este plin de iubire,
iubirea fiind tu;
„Eul” lui este pretutindeni,
aşa cum îl simţim noi;
ochii săi trişti, trişti de prea multă dragoste,
rătăcesc în miez de noapte căutându-te.
Eternul Dumnezeu mai poate rivaliza
cu marea dragoste a vieţii lui…
Silent tears
Your silent tears silent
I gathered in crystal cups.
You’re beautiful!
I wished to give him, to loved one,
mysterious elixir of endless longing.
“Love,” the flower of true life,
envelops you and seethes
and now in tender turmoil
when we are all sadder …
Breeze today is a balm
like in each spring
love tear has put its kiss
in the heart of that who kneels
daring to love as does
years in a row,
kissing, without seeing, your footsteps,
his mind is full of love,
the love being you;
His “I” is everywhere
as we feel it;
his eyes sad, sad for too much love,
wande in the middle of the night looking for you.
Only eternal God can rival
the great love of his life …
I gathered in crystal cups.
You’re beautiful!
I wished to give him, to loved one,
mysterious elixir of endless longing.
“Love,” the flower of true life,
envelops you and seethes
and now in tender turmoil
when we are all sadder …
Breeze today is a balm
like in each spring
love tear has put its kiss
in the heart of that who kneels
daring to love as does
years in a row,
kissing, without seeing, your footsteps,
his mind is full of love,
the love being you;
His “I” is everywhere
as we feel it;
his eyes sad, sad for too much love,
wande in the middle of the night looking for you.
Only eternal God can rival
the great love of his life …
Iubitule, voi fi umbra ta
Eu încă mai sper
să am o plecare provizorie,
să mă pot întoarce,
şi să fiu tânăra femeie din vis.
Să-ţi spun: Vezi, n-am murit,
n-am vrut să te las
singur cu umbra mea!
Cu toate că moartea
e doar un drum…
De-aceea,
eu n-am să mor niciodată
cu adevărat.
Totul e un simulacru
de moarte.
E doar şarada.
să am o plecare provizorie,
să mă pot întoarce,
şi să fiu tânăra femeie din vis.
Să-ţi spun: Vezi, n-am murit,
n-am vrut să te las
singur cu umbra mea!
Cu toate că moartea
e doar un drum…
De-aceea,
eu n-am să mor niciodată
cu adevărat.
Totul e un simulacru
de moarte.
E doar şarada.
Honey, I’ll be your shadow
I still hope
to have a temporary departure,
to come back,
and be the young woman from the dream.
To tell you: See, I did not die,
I didn’t want to leave you
alone with my shadow!
Although the death
it’s just a road …
Thatfore,
I’ll never ever die
really.
It’s all a simulacrum
of death.
It’s just charade.
to have a temporary departure,
to come back,
and be the young woman from the dream.
To tell you: See, I did not die,
I didn’t want to leave you
alone with my shadow!
Although the death
it’s just a road …
Thatfore,
I’ll never ever die
really.
It’s all a simulacrum
of death.
It’s just charade.
Căderea stelelor
Trecerea timpului mă înfioară
nu ştiu de cine ar trebui să mă tem;
de tinereţea pierdută
sau de bătrâneţe.
Încerc să zbor între cele două
apărându-mi aripile
de răceala nopţilor
şi de vuietul apelor.
Căderea stelelor
o percep ca o scurgere
de clepsidră…
Din când în când,
mai prind câte-o stea
pitind-o după un nor
sperând
ca odată să o regăsesc…
nu ştiu de cine ar trebui să mă tem;
de tinereţea pierdută
sau de bătrâneţe.
Încerc să zbor între cele două
apărându-mi aripile
de răceala nopţilor
şi de vuietul apelor.
Căderea stelelor
o percep ca o scurgere
de clepsidră…
Din când în când,
mai prind câte-o stea
pitind-o după un nor
sperând
ca odată să o regăsesc…
falling of the stars
The passage of time thrills me
I do not know of whom should I fear;
of lost youth
or old age.
I try to fly between the two
defending my wings
from the cold nights
and the roar of water.
Falling of the stars
I perceive it as a leak
of clepsydra …
Occasionally,
I catch a star
hiding it after a cloud
hoping
that once I’ll find it…
I do not know of whom should I fear;
of lost youth
or old age.
I try to fly between the two
defending my wings
from the cold nights
and the roar of water.
Falling of the stars
I perceive it as a leak
of clepsydra …
Occasionally,
I catch a star
hiding it after a cloud
hoping
that once I’ll find it…
Nu ne lăsa să rătăcim
Tristețea ta, este și a mea
Trecătorule!
Ochii triști îmi arată
Sufletul.
Doamne, unde am greșit?
Maică?
Fiecare zi, un nou urcuș
Golgota.
Doamne, nădejdea mea
Mântuire.
Nu ne lăsa să rătăcim!
Veșnicie.
Let us not wander
Your sadness is also mine
Passerby!
Sad eyes show my
Soul.
Lord, where was I wrong?
Mother?
Each day, a new ascent
Golgotha.
Lord, my hope
Salvation.
Let us not get lost!
Eternity.
Passerby!
Sad eyes show my
Soul.
Lord, where was I wrong?
Mother?
Each day, a new ascent
Golgotha.
Lord, my hope
Salvation.
Let us not get lost!
Eternity.
Ruga o port în mine
Azi, sunt prinsă în tenebre
Doar ruga o port în mine
Neștiiută , între umbre
Te implor, iartă a mele vine…
Sunt doar o mlădiță
Din vița Ta Doamne
Întărește-mă-n credință
Înalță-mă prin Sfinte Taine
Doamne, nu te îndepărta de noi
Ai milă și iertare
Suntem înglodați în noroi
Prin orgolii și manipulare…
Prayer I carry in me
Today, I’m caught in the darkness
Just prayer I carry in me
Unknown between shadows
I beg you to forgive my faults …
Just prayer I carry in me
Unknown between shadows
I beg you to forgive my faults …
I’m just an offshoot
Of thy vine God
Strengthen me in faith
Raise me through the Sacraments
Of thy vine God
Strengthen me in faith
Raise me through the Sacraments
Lord, do not remove us
Have mercy and forgiveness
We got stuck in the mud
By vanities and handling …
Have mercy and forgiveness
We got stuck in the mud
By vanities and handling …
(Prefață / Preface)
Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbra
Mariana Gurza atinge
grația poeziei prin împărtășirea trăirilor sale cu părinți și copii, eroi
și sfinți, Bucovina și Zenon. Așa cum la Eminescu melancolia se face vers, la Valmiki
soka (durere) devine sloka (verset), aici umbra se face litanie.
Singurătatea de neam și nemaineam poartă rezistența prin logos, înviere la
înviere. Unul câte unul, poemele se caută liturgic revărsând pietatea
domestic-zenoniană.
”Eram frumoasă, / când te aşteptam.” (Eram frumoasă). „Am crezut că travestindu-mă /
în lumină, / în disperare / am să-ţi adorm imaginaţia.” (Cerul plânge în
inima mea). „Am crezut că ştii / cine sunt. / Eu mă credeam, / deopotrivă că
sunt / şi umbră şi fiinţă.” (Spune-mi cine sunt). „Se făcea că sunt
pasăre-n zbor. / A câta din numărătoarea / lui Dumnezeu?” (Zbor printre
nori). „mă uimești, prieten / cu dorinţa ta de a merge / pe urmele
sfinţilor, /de a te întoarce spre tine însuţi.” (Mă uimești, prietene).
„Unde eşti bunicule, uitat printre străini / aruncat într-un colţ de pământ, /
ţi-o fi pus cineva o cruce, / fiind român, / sau te-au batjocorit / şi te-au
făcut scrum?” (Unde ești bunicule).
„… Alergam
înfrigurată / spre un sfeşnic pribeag / întocmai ca Zenon. / Ne-am
surprins amândoi / în noapte întrebând…” (Pe urmele lui Zenon)
„Vrea să detoneze
egoismul din jur” (Adrian Dinu Rachieru), „tăcerea nu-i va zăgăzui sufletul”
(Eleonora Schipor), „versurile devin universul şi salvarea sa” (Nina Ceranu).
Ne exceptând
romanţioase declaraţii erotice, poemele Marianei Gurza (bucovineancă născută în
Banat, mamă de copii, bunică), au mai mereu dimensiunile rugăciunii Tatăl
Nostru.
Traducătorul
a ascultat, concomitent, şi cântece de Frank Sinatra, alegând abia câteva
fulguraţii cvasi-mistice aşternute de-a lungul anilor şi publicate în volumele:
Paradox sentimental, Ed. Augusta, 1998; Gânduri nocturne, Ed. Augusta, 1999;
Nevoia de a sfida tăcerea, Ed. Augusta, 2000, Lumini şi umbre, Ed.Augusta, 2001;
Lacrima iubirii Ed. Artpress, 2003) . Ultimul strigăt Eubeea, 2006).
George
Anca
Beautiful Lady unto God and shadow
Mariana
Gurza touches the grace of poetry by sharing her experiences with parents and
children, heroes and saints, Bucovina and Zenon. As at Eminescu the
melancholy turns into verse, and at Valmiki soka (grief) becames
sloka (verset), here the shadow is litany. Loneliness of nation and no more
nation carry resistance through logos, resurrection at resurrection.
One by one, the poems search each other liturgical pouring
domestic-Zenonian piety.
„I was
beautiful / when waiting for you.” (I was beautiful). „I thought you know
/ who I am. / I thought I was /equally / shadow and being. ” (Tell me who I
am). „It came as if I was a bird in flight. / Which one in the God’s
/ counting?” (Flight amidst clouds). „ you amaze me, friend / with
your desire to walk / on traces of the saints / to return toward self.” (You
amaze me, friend). „Where are you grandpa, forgotten among strangers / thrown
into a corner of ground, / did someone put to you a cross, / being Romanian, /
or they have mocked you / and made you ash?” (Where are you grendpa). „I
ran trembling / toward a vagrant candlestick / just like Zeno. / We
surprised each other /wondering in the night…” (On Zeno’s footsteps)
„She wants
to detonate the selfishness around” (Adrian Dinu Rachieru), „silence will not
restrain her soul” (Eleonora Schipor), „lyrics become her universe and
salvation” (Nina Ceranu). Not excepting
romantic erotic statements, the poems of Marianei Gurza (with roots in
Bucovina, born in Banat, mother of children), have almost always lengyh of
Lord’s Prayer. Translator
listened, concomitantly, also songs by Frank Sinatra, choosing only few
quasi-mystical recalls written over the years and published in volumes: Paradox
sentimental / Sentimental Paradox, Ed. Augusta, 1998; Gânduri nocturne / Night
thoughts, Ed. Augusta, 1999; Nevoia de a sfida tacerea / Need to defy silence,
Ed. Augusta, 2000, Lumini şi umbre / Lights and shadows, Ed.Augusta, 2001;
Lacrima iubirii / Tears of love, Ed. Artpress, 2003, Ultimul strigăt / Last
cry, Eubeea, 2006.
George Anca
Sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu