REUNIRE ori RENUNȚARE
De cinci ani
un grup de tineri români, cu fiecare an din ce în ce mai mulți, derulează tot
felul de proiecte, prin care să sensibilizeze clasa politică românească și
românii din interiorul granițelor, față de situația românilor aflați în afara
granițelor.
Sunt lucruri
îngropate sub preșul istoriei după ceea ce a fost la 23 august 1944. Chiar,
știe cineva ce a fost, de fapt, atunci ?
Gheorghiu-Dej
n-a scos un cuvânt despre răpirea unor teritorii românești sau despre situația
zecile de mii de prizonieri de război, duși prin Siberiile sovietice. Are
circumstanța situației în care se afla România. Colonie sovietică pe cel puțin
50 de ani, în urma Tratatului de la Yalta. În acele condiții, regimul Dej are,
totuși, două reușite pe care nimeni nu le poate contesta. Retragerea trupelor
de ocupație sovietice în 1958 și aplicarea primului program de dezvoltare
elaborat pe 15 ani. În martie 1964 a avut loc o discuție cu Moscova pe acest
subiect. A urmat celebra Declarație din aprilie, printre consecințe
fiind și sfârșitul lui Gheorghiu-Dej, plin de legende, după numai un an. Se
derulase doar o treime din acest program, finanțat în mare parte de R. F. a
Germaniei.
Puțini cunosc aceste relități. Ceaușescu îl preia fără să-l modifice
prea mult, ajungând să fie un mare tăietor de panglici al obiectivelor sociale
și industriale ce se tot ridicau. Abia după 1974, apare noul program
megalomanic de dezvoltare pe termen lung 1975-1990.
Cum s-a derulat și cu ce
costuri știm cu toții. Despre situația teritoriilor pierdute sunt puține
intervenții oficiale, circulând mai mult legende subterane. Abia în şedinţa
Comitetului Politic Executiv din 13 noiembrie 1989, Nicolae Ceauşescu pune pe
ordinea de zi „probleme legate de Moldova sovietică”. Amintește în acea
ședință că a stat de vorbă cu Brejnev, fără rezultate concrete. De ce a pus
subiectul pe tapet la sfârșitul anului 1989 ? Simplu. Sfârșitul regimurilor
comuniste se desfășura cu o viteză uluitoare, România fiind ultima, care nici
măcar nu a schițat un gest de reformă tip „perestroika” și „glasnosti”.
Oricare ar fi răspunsul, e din nou clar, că era prea târziu.
Vin
regimurile pseudodemocratice postdecembriste, când problema teritoriilor aflate
sub ocupație străină este pur și simplu bălmăjită. Este dezavuat celebrul pact
Ribbentrop-Molotov de cele două mari puteri, dar autoritățile românești tac.
Vă aduceți
aminte tergiversările practicate de Ion Iliescu cu șmecheria „podurilor de
flori”. Mai mult regimul Iliescu a fost dispus, în anul 1991, să semneze cu
U.R.S.S. un Tratat de prietenie şi colaborare, prin care să se
recunoască vechile graniţe. Noroc că U.R.S.S. s-a destrămat și tratatul nu a
mai putut fi ratificat.
Președintele
Emil Constantinescu nu face decât să se minuneze „Păstrarea limbii române şi
a identităţii româneşti în Basarabia este un miracol !" „Prin
Tratatul cu Ucraina, România a capitulat necondiţionat, în timp de pace. Mai
mult, s-au adus prejudicii şi Republicii Moldova prin recunoaşterea vechilor
graniţe dintre U.R.S.S. şi România (pe porţiunea Ucrainei), pentru că i-a răpit
acesteia, fără a o consulta, calitatea de riveran la Marea Neagră, ca urmare a
înglobării unei părţi a Basarabiei de Sud în R.S.S. Ucraineană în 1940 (linia
Kalinin) şi recunoaşterea acestei graniţe de România independentă, prin
semnarea la staţiunea Neptun, în 1997, a Tratatului mai sus menţionat.”
afirmă tranșant prof. univ. dr. Aurel Preda.
Cât a fost
președinte, Traian Băsescu s-a făcut că plouă, cu hăhăiturile de rigoare, când
se punea problema în discuție. După ce a terminat cu naveta în dealul
Cotroceni, brusc s-a trezit unionismul prin venele sale, preluând șmecherește
tema în favoarea sa.
Interesant e
că și mass media românească a tratat acest subiect cu o indiferență mai mult
decât suspectă. Parcă se dăduse un consemn să nu fie abordat un asemenea
subiect !
Așa cum nici despre tezaurul aflat la Moscova nu se prea vorbește.
Partidele evită să pună în programele lor asemenea puncte fierbinți.
Între timp,
apar acești tineri reuniți în Platforma Unionistă ACȚIUNEA 2012,
care nu încetează să uimească cu acțiunile lor inedite tot mai vizibile, atât
în R. Moldova, cât și în România.
Marșul
Reunirii din 22 octombrie a.c., deși nu la nivelul celor anterioare, când au
participat zeci de mii de oameni, s-a desfășurat într-un context special.
Alegeri prezidențiale decisive în R. Moldova și apropiatele alegeri
parlamentare în România.
Ce au cerut
tinerii la acest marș e un lucru de bun simț.
Partidele și
guvernul României să-și precizeze poziția față de cererea tinerilor. Dacă R.
Moldova cere reunirea cu țara, în urma referendumului pe care intenționează
să-l facă în 2018, cum va răspunde România ?
DA sau NU !
Simplu ca bună ziua !
De ce se
codesc autoritățile românești și partidele să răspundă clar la această
întrebare este pentru mine un mare mister. Ce fel de conducători și lideri de
partid avem ?
Marșul după
cum știți a degenerat la ajungerea în Piața Victoriei. Fiind participant la mai
toate marșurile unioniste, atât la București, cât și la Chișinău, am constatat
de data asta o atitudine extrem de ostilă a Jandarmeriei Române. Îi văzusem în
uniformele scoase din magazie, călcate la dungă și mi-am zis că va fi o
sărbătoare. De unde să bănuiesc că în locul florilor oferite, ei vor scoate
bastoanele și vor opera arestări ! Un spectacol jalnic !
Practic au făcut jocul
Rusiei și al lui Băsescu.
Avem o țară
fără pic de patriotism la nivelul liderilor ? RDG s-a unit cu țara mamă fără
nicio convulsie politică. Noi de ce nu putem ?
Asta să fie
poziția Guvernului Cioloș față de miile de copii care solicită un drept al lor,
pe care părinții lor nici nu-l conștientizează în totalitate ? Sau sistemul
mafiot i-a pus o strâmbă ? Îmi trec tot felul de scenarii prin cap, inclusiv
unul venit pe filieră moscovită. A se vedea furtuna declanșată pe televiziunile
aservite.
Oare să fim
chiar atât de lași și să întoarcem spatele fraților noștri de peste Prut ?
Știu că sunt
mulți români care nu se gândesc decât la burta personală, dar tipul ăsta de
gândire pitecantropiană nu poate să se transfere la nivelul guvernului,
președinției, parlamentului și al liderilor de partid, unde cred că mai există
puțină rațiune și demnitate națională.
Marea Unire
din 1918 a avut loc în condiții mult mai vitrege: război, foamete, boli, iar
noi pe timp de pace o tot dăm cotită. Chiar nu le e rușine conducătorilor și
liderilor noștri ? Cum să faci un proiect de țară și să nu pui problema
reîntregirii neamului ?
Evenimentele
sunt în derulare. E limpede că jandarmii au ridicat mingea la plasă lui
Băsescu, care a și apărut congestionat pe sticlă, precum și liderilor
antiunioniști de la Chișinău. Să vedem, cum vor reacționa ceilalți vizați. Să
ne spună clar. Vor sau nu reunirea neamului românesc ?
De alungat
din țară a milioane de români harnici, profesioniști s-au priceput de minune
prin modul lor jalnic de guvernare, inclusiv regimul Băsescu.
P.S.
Cum sunt furați țăranii români. Primesc din satul copilăriei mele, două vești
triste.
Chițocul este o mică localitate de lângă municipiul Vaslui. Exista aici
un iaz, care în vremurile bune producea o cantitate suficientă de pește pentru
aprovizionarea sătenilor.
După
Revoluție, în loc să fie dat în proprietatea satului, așa cum ar fi fost
democratic, iazul a intrat pe mâna mafioților și în scurt timp a fost adus
într-o stare jalnică. O baltă generatoare doar de țânțari !
Aflu, acum,
că și pădurea de lângă biserica satului este pe cale să fie rasă.
Aici în
zilele toride ale verii, locuitorii își găsesc liniștea și buna dispoziție la
răcoarea oferită de acest adevărat parc natural al satului. Fără fonduri
europene !
Pădurea nu
este una obișnuită. Este, de fapt, o adevărată grădină botanică, cu zeci și
zeci de specii de plante, arbori și păsări. Prin tăierea pădurii ecosistemul
local va fi grav tulburat. Și așa sunt alunecări de teren prin acele locuri,
ele se vor accentua și mai mult.
Cine sunt
criminalii (sic!), care și-au însușit bunurile comunității chițocene, nu-i greu
de aflat ? Problema e cum au obținut aceștia autorizațiile prin care își bat
joc un sat întreg ?
Ce fac aleșii locului ? Ce fac autoritățile locale și
județene ? Ce face mass media locală ?
Sau tocmai
ei sunt complicii la un asemenea jaf ?
Să distrugă țara sat cu sat !
Toate
bune !?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu