Mă număr
printre puţinii jurnalişti români care au tresărit marţi, 26 iulie 2016, la
aflarea ştirii că în această zi, mai de dimineaţă, în prezenţa Guvernatorului
BNR, Mugur Isărescu, s-a inaugurat la Tismana Muzeul Tezaurului BNR.
Ca gazetar
prin Istorie (nu istoric, e prea pretenţios pentru mine), am vrut să scriu o
carte despre Lovitura de stat de la 23 august 1944.
În chip
inevitabil, am studiat la Bibliotecă şi în arhive tot ce- a făcut Mareşalul
Antonescu în 1944, mai precis pînă la 23 august 1944.
M-a
preocupat şi mă preocupă în continuare această perioadă din Istoria României şi
pentru că țin să-mi imaginez ce încerca elita politico-militară şi intelectuală
a României în faţa Tăvălugului rusesc în năpustire către țară.
Pe 18 martie
1944, ruşii au forţat Nistrul pătrunzînd pe teritoriul României.
Pe 26 martie
1944, trecuseră Prutul, cucerind localitățile Botoşani, Rădăuţi, Bălţi,
Paşcani.
Cu nici trei
ani înainte, în 22 iunie 1941, Armata Română trecuse Prutul în Basarabia.
Acum Armata
Română trecuse Prutul în sens invers.
De pe 17
aprilie 1944 pînă în noaptea de 19 spre 20 august 1944, cînd s-a spart Frontul
Moldovei, frontul s-a stabilizat pe un aliniament care începea de la Gura
Humorului, trecea pe la nord de Iaşi, nord Corneşti pînă la Orhei şi de aici pe
cursul inferior al Nistrului pînă la Marea Neagră.
Din 17
aprilie 1944 noi, românii, am avut un răgaz.
Dinspre
ruşi, fireşte.
Dinspre
anglo-americani, n-am avut o clipă de răgaz.
Ne-au pisat
cu bombardamentele de ne-au mers fulgii!
Pentru asta,
după decembrie 1989 le-am dedicat un monument!
Ce-a făcut
Mareşalul în acest răgaz?
A încercat
să negocieze cu Aliaţii ieşirea României din Război.
Aliaţii l-au
trimis să negocieze cu ruşii.
A încercat
să negocieze cu ruşii, prin Frederic Nanu, la Stockholm.
Stalin era
pe cale să cedeze.
Rezistenţa
frontului din Moldova îl îngrijora.
Se afla
într-o cursă contracronometru cu anglo-americanii, debarcaţi în Normandia,
pentru cine intră primul în Berlin.
Numai că
deodată, în timp ce Mareşalul cerea ca Basarabia şi Bucovina să fie discutate
după Război, Stalin s-a trezit cu oferte mult mai generoase din partea lui
Iuliu Maniu, din partea Regelui şi din partea lui Gheorghe Tătărescu.
Chiar la
Stockholm, Frederic Nanu era lucrat de un trimis al camarilei Regale: George I.
Duca.
O altă
preocupare a Mareşalului a fost punerea la adăpost a Tezaurului românesc.
A Tezaurului
întruchipat de elita României.
Drept pentru
care, din aurul dat de nemţi, a creat un Fond în Elveţia, care urma să fie
folosit de membri ai elitei, plecaţi peste graniţă.
A venit 23
august 1944.
Fondul a
fost păpat de membrii Camarilei Regale, în frunte cu Buzeşti, cei cărora Pamfil
Șeicaru le spunea băieții de bine.
Un Tezaur
care trebuia pus la adăpost era cel al BNR.
Mareşalul
Antonescu a cerut BNR propuneri de punere la adăpost a Tezaurului.
S-au
vehiculat multe scenarii.
Inclusiv cel
al scufundării în Dunăre.
S-a ajuns
pînă la urmă la decizia transportării şi adăpostirii la Mînăstirea Tismana.
În
consecinţă, între 11-22 iulie 1944 au fost transportate la Mănăstirea Tismana
şi adăpostite într-o pivniţă 4086 de casete cu 215 tone de aur.
Pe 6
septembrie 1944, Consiliul General al BNR, dîndu-şi seama că Tezaurul putea fi
descoperit de ruşi, cu aprobarea Guvernului Sănătescu, l-a mutat într-o peşteră
din apropierea mănăstirii.
În 1947,
Tezarul a revenit la București.
Cu vreo
cîţiva ani în urmă, ajungînd la Tismana, am fost dus să văd peştera.
În această
peşteră, BNR a decis în 2013 să amenajeze un Muzeu.
Muzeul a
fost inagurat marţi, 26 iulie 2016.
De ce am
tresărit la aflarea ştirii?
Aşa cum se
vede din cele scrise mai sus, mutarea în peşteră pe 6 septembrie 1944 e doar un
moment din Operaţiunea Transportarea și Adăpostirea Tezaurului.
Iniţiatorul
şi coordonatorul acestei Operaţiuni a fost, incontestabil, Mareşalul Antonescu.
De ceva
timp, Mareşalul Antonescu e la index în România.
Din cauza
asta, una dintre cele mai complicate perioade din Istoria României Septembrie
1940 – 23 august 1944 e ocolită chiar şi de istorici.
De cît să
calce pe bec, istoricii preferă să nu vorbească.
La fel ca pe
vremea comunismului.
Dacă voiai
să n-ai bătăi de cap, ocoleai subiectele care te-ar fi putut aduce în conflict
cu poziţia oficială.
Guvernatorul
BNR, Mugur Isărescu, a ţinut un discurs cu prilejul inaugurării.
Am căutat
textul pentru a vedea dacă-l pomeneşte undeva pe Mareşal.
Ei bine,
pentru domnul Guvenrator, Mareşalul Antonescu nu există în Operaţiunea Tezaurul
BNR!
Pentru a-i
ieşi această grosolană falsificare a Istoriei naţionale, Mugur Isărescu
apelează la o şmecherie ieftină.
Reduce
Operaţiunea, care cuprinde în chip necesar Hotărîrea Mareşalului de a pune la
adăpost Tezaurul, Transportarea Tezaurului în secret, să nu ştie nici nemţii,
doar la mutarea în peşteră.
Dar chiar și
această Operațiune e falsificată, deoarece e pusă exclusiv pe seama
funcționarilor BNR de la vremea respectivă, cînd un rol deosebit la avut
premierul Constantin Sănătescu.
Astfel,
falsificată Istoria, tînărul de azi, care l-a urmărit pe Mugur Isărescu, rămîne
convins că, în 1944, BNR, cu de la sine putere, fără să ştie Mareşalul Antonescu
a transportat la Tismana (cu cîrca?!) 200 de tone de aur.
De ce nu
suflă o vorbă Mugur Isărescu despre Mareșalul Antonescu?
Pentru că ar
fi fost obligat să spună ceva bun despre o personalitate contradictorie
prezentată de propaganda oficială de azi drept un Monstru.
Dacă ar fi
spus în chip corect că Operațiunea a fost inițiată și coordonată de Mareșal,
tînărul de azi ar fi tresărit, întrebîndu-se uimit: Cum adică
acel Criminal de Antonescu în loc să-și pună ceva parale deoparte în
străinătate, pentru a duce o viață de lux în Spania sau Portugalia, cum ar fi
făcut mulți dintre liderii postdecembriști, se preocupa de soarta Tezaurului
BNR?
Mugur
Isărescu e o personalitate de prim rang a României.
Din
nenorocire, aşa cum se vede, din această falsificare a Istoriei, de teama ştiu
eu Cui, Mugur Isărescu e o personalitate de prim-rang a României babuinizate.
Ion Cristoiu
http://www.nasul.tv/ion-cristoiu-de-teama-stiu-eu-cui-mugur-isarescu-falsifica-istoria-romaniei/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu