ZIUA LIMBII ROMÂNE - 31 august
„A
vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi - gîndire nu se poate face decît
numai într-o limbă - în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o zi
de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în
limba română. Pentru mine
iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se
numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă!
Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această
relevație am avut-o abia atunci cînd am învățat o altă limbă." (Nichita Stănescu)
Limba română, sărbătorită la maturitate, are o istorie
îndelungată. O limbă romanică, vorbită în principal în România şi Republica
Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco - român, vorbit în România
şi Republica Moldova precum şi în diaspora; 2) aromân, sau macedo - român,
vorbit în comunităţile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3)
megleno - român, un dialect aproape dispărut din nordul Greciei, şi 4) istro -
român, de asemenea aproape dispărut, vorbit în peninsula Istria din Croaţia.
Limba română, singura limbă romanică din Europa de Est, a suportat mai multe
influenţe de-a lungul istoriei. Însă, a vorbi despre istoria unei limbi - în
cazul de faţă, limba română, ar fi imposibil să nu te raportezi şi la istoria
poporului român. Prima perioadă a limbii noastre este perioada dacică, dacii
fiind prima civilizaţie care a trăit în zona în care se află acum România. Constantin C. Giurescu, în cartea sa, "The Making of the Romanian People and
Language", scrie şi care au fost activităţile principale ale dacilor. În principal s-au ocupat cu
agricultura.
A doua perioadă este cea de
romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulţi ani
de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin
căsătorii mixte, prin răspândirea religiei creştine cu ajutorul misionarilor...
După romanizare a fost o
perioadă de influenţă slavă, când în timpul secolului al 7-lea şi pe parcursul
secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, ifluenţa fiind şi prin
pronunţia cuvintelor.
Cel mai vechi document scris în limba română, păstrat, este
"Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului" (1521),
descoperită în 1894 în Arhivele Naţionale ale judeţului Braşov unde se
păstrează şi astăzi. Cea mai veche inscripţie în aromână este datată la 1731.
Limba română a fost introdusă ca obligatorie, în actele de stat şi în
ritualul religios, în timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 - 1653) în Moldova
şi Matei Basarab (1632 - 1654) în Ţara Românească.
Prima gramatică românească se datoreşte lui Samuel
Micu şi Gheorghe Şincai. Datează din anul 1780, se intitula "Elementa linguae daco - romanae sive valachicae" şi a
fost tipărită la Viena.
A urmat o perioadă de
re-latinizare, spre secolul al 19 - lea. Pe la anul 1800, lingviştii români au
lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase, nobile... prin anumite
modificări, eliminând unele cuvinte dure, de origine slavă.
În prima jumătate a secolului al 19 - lea a
început o perioadă de "iluminare" în România. Au fost traduse cărţi
ale unor scriitori din vest, ca: Racine, Moliere, Lemartine... În acea
perioadă, scriitorul teoretician român, Ion Heliade Rădulescu şi-a scris opinia
cu privire la purificarea limbii literare româneşti. El a vrut "să ne unim în scris şi să ne facem
pentru noi înşine o limbă literară."
Mişcarea Heliade a început
prin selectarea cuvintelor italiene şi eliminarea celor de limbă germană, rusă
şi greacă. În 1828 el a scris: "Scrii
să fii înţeles de către contemporanii tăi... Scriem pentru cei care trăiesc şi
nu pentru cei morţi."
Despre prima şcoală de limbă română care avea ca scop, printre
altele, să înveţe 12 elevi "muzica evropenească
Constantin Radovici
Golescu, membru al "Societăţii
literare", a fost unul dintre promotorii artei şi literaturii
româneşti de la începutul veacului al XIX - lea, alături de Eliade şi Ion
Câmpineanu. El a încercat să aşeze şcoala românească pe alte precepte decât
cele impuse de biserică, unde dascălii greci îi învăţau pe copii psaltirea.
Influenţat de curentele postrevoluţionare din Franţa, unde fusese de câteva
ori, el înfiinţează pe moşia sa din satul Goleşti
- Muscel (lângă Piteşti) o şcoală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii
puteau fi copii de boieri, negustori şi chiar de robi. Deschiderea şcolii a
avut loc la 1 mai 1826 şi aici se învăţa româna, italiana, germana, latina,
greaca şi alte materii. Elevii trăiau într-un internat sub suprevegherea
profesorilor lor.
La sfârşitul primului an de
studiu, în loc de examen, elevii au jucat tragedia morală "Regulus",
realizând astfel un început de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu Eliade în "Histoire de l`esprit public en Roumanie." Din
aceeaşi sursă aflăm că, pe lângă şcoală, exista şi un taraf format din 12 copii
de ţigani, care învăţaseră acolo să cânte din vioară, flaut ş.a. Taraful
învăţăceilor din Goleşti n-a reuşit să se apropie prea mult de "muzica
evropenească", cum dorea Golescu, dar a reuşit să înveţe să cânte.
Limba română din perioada modernă, ca toate limbile,
împrumută multe cuvinte din alte limbi, în special din limba franceză. De la
Revoluţia din 1989, România a fost deschisă lumii întregi. Acum, limba română
este influenţată foarte mult (ca majoritatea ţărilor europene) de limba engleză
americană.
Limba română este, aşa cum
spunea Negruzzi, o pânză ţesută cu multe fire diferite. Dar românii de astăzi
au ajuns să accepte mai multe fire "grosiere"...
Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare şi influenţă
slavă, limba română spune povestea unui popor de supravieţuitori.
Bibliografie: Mihai
Ferăscu, Cine ştie...Răspunde!, EP, Bucureşti, 1972; linguistics.bzu.edu,
Encyclopedia Britanica.
*****
Legea nr. 53/2013 privind
instituirea limbii române a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
145, din 19 martie 2013.
Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi
marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, de reprezentanţele
diplomatice şi de institutele culturale ale României, care vor organiza
programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau
ştiinţific, consacrate limbii române.
De asemenea, legea prevede ca Guvernul şi autorităţile
administraţiei publice locale vor arbora drapelul României, se va intona imnul
naţional şi se vor folosi sigiliile cu stema României.
LA
MULŢI ANI, LIMBII ROMÂNE!
Lucreţia
Berzintu
COMENTARII:
ZIUA LIMBII
ROMÂNE, 31 AUGUST 2020,
Rostită la Sfânta Mănăstire ,,Brâncoveanu” Sub
Sfintele auspicii ale Bunului Dumnezeu
și toastată cu slavă la Reședința Onor Familiei Scriitori Mariana și Ovidiu Popa,
Doamne, Te rugăm ,
Să fie
primită în ceruri , răsfrîngându-se aspra Dragei noastre Țări România, asupra
Poporului nostru român, asupra LIMBII
ROMÂNE, cu Trăinicie, Laude, Răsunet de Glorie eternă!
ÎȚI Mulțumim Doamne, pentru tot
ce ne-ai dat și ne-ai ajutat până astăzi în decurs de milenii, ajută-ne și de
acuma înainte în Sănătate, Putere de muncă , Putere de creație și Drum fericit în căile TALE!
SĂNĂTATE ȘI VOIE BUNĂ
TUTUROR ROMÂNILOR ȘI CELOR ADUNAȚI SPRE SĂRBĂTORIREA ACESTEI ZILE FASTE ,,LIMBA
NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” în prezența Doamnei Limbii Române, Ligya Diaconescu, la
Sàmbăta de Sus!
Cu mult drag și stimă, din
partea mea, a Familiei mele și a celor pe care îi reprezint,
Melania
Rusu Caragioiu,
(Canada, România, Timișoara, Sâmbăta de
Sus)
Redactor cultural șef, STARPRESS-Canada
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu