Sub apăsarea pandemiei,
disperarea neputinţei contra sfidării tăcute
Teo Palade
23 August 2020
Prin
tradiţie, guvernanţii ne cred proşti. Proşti fiindcă „am pus gura” la
minciunile cu care de lungi decenii ne îmbrobodesc. Proşti fiindcă, odată
îmbrobodiţi, i-am votat în mod repetat deşi de fiecare dată după alegeri ne-am
plâns că am fost înşelaţi. Proşti întrucât ne este frică de ei, în loc ca lor
să le fie frică de noi. Proşti deoarece ne lăsăm cumpăraţi cu o sticlă de ulei,
un kilogram de carne congelată sau o geacă din fâş colorată. Proşti pentru că
îi plătim regeşte în timp ce noi răbdăm de foame. Proşti dintr-o altă mie de
motive pe care ei le speculează cu pricepere fiindcă şi-au făcut o meserie
bănoasă din asta. Adevărul? Adevărul este că şi clasa politică, „deştepţii”
naţiunii, aparţine aceluiaşi popor. Iar azi, disperarea neputinţei
„deştepţilor” se confruntă cu sfidarea tăcută a „proştilor”.
Disperarea neputinţei
Asistăm la o
avalanşă nesfârşită de ameninţări. Medici, cei mai mulţi dintre ei ancoraţi de
partidele politice prin sinecuri şi funcţii înalte, nu mai contenesc în a
prezice catastrofe. După februarie 2020 nu a trecut o zi în care cineva să nu
anunţe măcar o nenorocire epidemiologică. Recent, un medic, Marinescu pe numele
său, a căror spuse au fost preluate cu entuziasm de mass-media şi nu a fost
contrazis de nimeni, afirmă cu seninătate că în fiecare zi se îmbolnăvesc în
România cel puţin zece mii de oameni: „Dacă avem 1.000 de cazuri zilnic, ar
trebui să ne gândim la un total de 10.000 de infectări pentru ziua
respectivă”[1]. Dacă ar fi să-l credem, până acum ar fi cam trebuit să adăugăm
numelui ţării sufixul Covid. Acelaşi medic, infecţionistul Marinescu, ne mai
prezintă în mod public încă una dintre surprinzătoarele sale descoperiri. Ţineţi-vă
bine de ceva şi fiţi atenţi să nu vă tăiaţi în mintea ascuţită brici a
doctorului specialist în infecţii! „Ei bine, dacă ancheta epidemiologică nu
este realizată eficient și rapid, se formează un bulgăre de zăpadă. Este
descoperit un pacient infectat, iar lucrurile întârzie să apară”[2].
Formidabilă descoperire, nu-i aşa?
Pe e altă
parte, dl ministru Nelu (Tătaru!), chirurgo-politician de profesie, ne anunţă
că va trebui să trăim ani îndelungaţi terorizaţi de asasinul în masă
botezat Noul Coronavirus. De ce?
Fiindcă, neputincioşi cum suntem, în şase luni de zile numai 2% dintre noi am
fost capabili să ne imunizăm…
E limpede, a
fost de nenumărate ori demonstrat că, la comandă politică, oficialităţile
sanitare manipulează în mod grosolan atât numărul infectaţilor cât şi al
deceselor. Cum ne-am putea explica altfel miracolul că toţi morţii anului 2020
(cu foarte mici excepţii) sunt victime ale acestui virus? De o jumătate de an
nu se mai moare din alt motiv! Vedem cum din statistici au dispărut brusc
studiile comparative cu decesele survenite din cauze independente de noul
coronavirus. Explicaţia? Simplă. S-au evaporat ca prin minune celelalte boli.
De când ne-a invadat coronavirusul nu mai răcim, nu ne mai atacă perfidul
cancer, ficatul a devenit imun la alcool, colonul s-a cuminţit şi nu mai
îndrăzneşte să dea vreun semn că s-ar putea îmbolnăvi, toate inimile românilor
au revenit la vigoarea din copilărie, gripele ne înrudite direct cu SARS Cov-2
s-au mutat pe lună, accidentele vasculare cerebrale nu se mai manifestă iar
decesele care nu au drept cauză noul coronavirus s-au retras voluntar din
statistici.
Niciun tratament medicamentos coerent
după un semestru sub pandemie
Ce semn mai
convingător al neputinţei celor care, năuci, ne tot supun la cazne decât faptul
evident că după un lung semestru de „luptă” cu gripa nu s-a găsit o schemă
serioasă de tratament? Nici măcar una! Pur şi simplu se bâjbâie. Fiecare doctor
ceva mai răsărit în meseria sa aplică metoda proprie pentru însănătoşirea
ghinionistului ajuns pe mâna lui. La un moment dat un domn, medic în Timişoara,
a ajuns repede celebru întrucât vindeca toţi bolnavii de Covid-19. Descoperise
o schemă personală, revoluţionară, de tratament. Era gata-gata să-i ridicăm o
statuie în Parcul Rozelor… Numai că, din nefericire, i-a trecut!
Pe de altă
parte, în mod voit, datele privitoare la tratamentul medicamentos apărute în
presă sau pe internet sunt contradictorii. Compuse parcă special pentru a nu
mai înţelege nimic şi pentru a nu avea îndrăzneala să iei cumva singur vreo
pastilă care te-ar putea feri de boală sau însănătoşi fără să treci prin
furcile caudine mutate din însorita Italie în spitalele româneşti. Eminenţele
medicale cenuşii, cocoţate pe funcţii de manageri de spitale, de consultanţi la
ministerul sănătăţii, de băgători de seamă pe lângă nu ştiu care ONG-uri
specializate deja în epidemii, ministrul sănătăţii în persoană, reprezentantul
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România, însuşi marele Arafat, ruda
apropiată a Babei Vanga dl Cercel, ei, cei care ne sufocă zilnic cu sfaturi
destinate retardaţilor mintali, nu au reuşit să reducă niciuna dintre
consecinţele acestui virus ciudat. Netulburat de vânzoleale inventată ca urmare
a prezenţei sale, virusul îşi vede netulburat de treabă. A înlăturat deja
concurenţa! Ne îmbolnăvim cu miile, suntem carantinaţi cu zecile de mii şi
murim cu zecile în fiecare zi. Numai de coronavirus!
„Armele” perfecte împotriva
virusului, doar nişte improvizaţii
În neputinţa
lor, eroii încoronaţi cu străduinţa sterilă de a ne fi pavăză în faţa dihoniei,
laureaţii luptătorilor din prima linie a „războiului”, cei care teoretic
răspund de sănătatea poporului român, după cercetări dificile au descoperit ca
arme de distrugere în masă a virusului trei mijloace de luptă nemaipomenite:
masca, distanţa de 1,5 metri şi spălatul pe mâini. Conform strategiei lor, dacă
ai mască ai scăpat de griji. Şi nu numai tu. Nu se vor mai îmbolnăvi în veci
nici apropiaţii tăi, rudele, copiii, părinţii. Chiar şi necunoscutul întâlnit
întâmplător pe stradă nu mai are nicio grijă dacă tu porţi masca. Mai mult,
urmare a celor descoperite de specialiştii guvernului şi propăvăduite zilnic pe
toate canalele de televiziune, dacă ai nasul în mască, înseamnă că îţi pasă!
Altfel, eşti un nesimţit!
Anders
Tegnell este epidemiolog şef la Agenţia de Sănătate Publică din Suedia şi este,
totodată, considerat cel mai important expert suedez în boli infecţioase. Iată
ce spune el despre eficienţa portului măştii: „Este foarte periculos să crezi
că măştile de faţă ar putea schimba jocul atunci când vine vorba de Covid-19.
[…] Măștile de față vin în completarea altor lucruri atunci când acele lucruri
se află în locuri sigure. Dar să începeți să aveți măști pentru față și apoi să
credeți că vă puteți aglomera în autobuze sau centre comerciale – aceasta este
cu siguranță o greșeală. […] E surprinzător că până acum nu există un studiu
serios privitor la rezultatele reale ale purtatului măştii”[3]. Concluziile
domnului Tegnell au la bază situaţia din din ţări precum Belgia şi Spania unde
portul măştii este obligatoriu şi unde rata îmbolnăvirilor continuă să crească
într-un ritm îngrijorător. De celelalte două „arme”, ce să mai vorbim? Una ne
distruge încet dar sigur calitatea de fiinţă socială, iar celalaltă ne împinge
din punct de vedere al higienei personale în plin ev mediu întunecat.
Indisciplina, iată cel mai important
aliat al virusului!
Suntem un
popor de indisciplinaţi, dintr-un continent de îndisciplinaţi aflat şi el
într-o lume a indisciplinaţior. Cu câteva excepţii (Noua Zeelandă, Suedia,
Irlanda şi vreo câteva insuliţe stinghere) omenirea se dovedeşte a fi rebelă,
nesupusă. Unii, mai neascultători, au ieşit cu zecile de mii în stradă şi au
strigat „Libertate”. Câtă inconştienţă! Educatorii noştri epidemiologi ne-o
spun răspicat: indisciplina, nesupunerea, crâcnirea, reprezintă cei mai fideli
aliaţi ai pandemiei. „Suntem bolnavi fiincă suntem indisciplinaţi” a devenit
deja un truism. În mod normal, de-ar fi să-i ascultăm pe adepţii dictaturii
medicale aflaţi astăzi la putere, niciun cetăţean supus şi disciplinat nu ar
trebui să fie atins de virus. Iar dacă virusul greşeşte, diciplinatul ar trebui
să facă o formă mai uşoară a bolii. Ba chiar să se afle în rândurile
preafericiţilor asimptomatici.
Cu o grabă
suspectă, au fost exilate în nemărginitul tărâm al timpului trecut libertăţile
fundamentale ale omului. Dacă aminteşti de ele, imediat eşti catalogat drept coronasceptic. Şi, dacă
eşti coronaceptic este mai grav decât dacă ai fi, la un loc, criminal în serie,
pedofil, terorist şi pesedist. Eşti, adică, o scursură a societăţii. Unul care
încurajezi rata îmbolnăvirilor, nu-ţi iubeşti rudele, nu îţi pasă de suferinţa pe care o produci
semenilor tăi şi sfidezi, cinic, societatea care se jertfeşte pentru tine. În
lupta asta crâncenă, cine mai are timp să observe că impunerea necondiţionată a
unor regului arbitrare înseamnă de fapt sufocarea programată a libertăţii?
Sfidarea tăcută
Părerile
despre societate, în sensul în care aceasta reprezintă totalitatea oamenilor
care trăiesc laolaltă, sunt împărţite. Unii spun că ea are întotdeauna
dreptate, iar alţii că este doar o adunătură cu instincte de turmă care nu-şi
cunoaşte interesele şi care trebuie strunită cu biciul.
De loc
surprinzător pentru cei care îi cunosc pe români, societatea noastră a ales sfidarea
tăcută ca formă de luptă împotriva abuzurilor guvernamentale privitoare la
libertatea de decizie a cetăţeanului în relaţie cu propria viaţă. Conştienţi că
atât sub povara privaţiunilor impuse de guvern, dar şi înafara lor, oricine se
poate îmbolnăvi, noi ne-au reluat pe tăcute vechile obiceiuri. Petrecem, ne
distrăm, dansăm, ne iubim, ne îmbrăţişăm. Spre disperarea guvernanţilor, am
ales să trăim ca oamenii normali. Să fie acesta un semn de inconştienţă sau de
înţelepciune?
-----------------------------------
[1]
https://www.capital.ro/soc-total-cati-romani-au-de-fapt-covid-s-a-aflat-abia-acum.html
[2] Idem.
[3] Romanian Global News -
https://rgnpress.ro/2020/08/21/epidemiologul-sef-de-la-agentia-de-sanatate-publica-din-suedia-este-foarte-periculos-sa-crezi-ca-mastile-de-fata-ar-putea-schimba-jocul-atunci-cand-vine-vorba-de-covid-19-alooo-ta/
- 21.08.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu