Foto: CDS
Mariana GURZA: „CU
BRAȚELE ARIPI” – REALĂ ÎNFIORARE
,,Una
e viaţa vieţii şi alta e viaţa cărţii. Cartea trăieşte pe planeta ei proprie,
care are această însuşire că nu poate fi determinată dimensional”. George
Călinescu
Volumul ,,Cu brațele aripi”, autor Ben
Todică, Editura Pim Iași, 2020, a prins aripi! ,,Doar cartea este
o pasăre cu mai mult de o sută de aripi gata de zbor” după Ramon Gomez de
la Serna. De data aceasta, Ben și-a luat zborul, de dragul Limbii Române cu
responsabilitate și demnitate față de neamul românesc.
Constanța – Doina Spilca, nu dorește să fie
,,icar pentru eseurile scriitorului”, dar este atentă la ,,spovedania” lui,
Nicolae Mătcaș ne invită la ,,ospățul larg al frumuseților gândirii și simțirii
românești” și splendid, Vasilica Grigoraș surprinde ,,zâmbetul și zbuciumul
zborului în zigzag”, al prietenului Ben Todică.
Ben Todică privește de data aceasta, prin ochiul lui
magic, ,,filmic” tot ceea ce se întâmplă în lume. De apreciat, că, în ciuda
vremurilor pe care le trăim, cultura este mai puternică decât molima ce bântuie
ca o stafie. Se scrie mult, și ca o părere personală, un bun medicament
anti-covid.
Revenind la Ben, îmi amintesc de ce îmi spunea
regretatul George Anca, văzându-l ca pe un OM al imaginii, un artist
complex ce poate pătrunde dincolo de aparențe.
De ce scrie Ben? Dintr-o datorie față de trecutul său
și ,,de a găsi un viitor uman, astfel încât copiii noștri să nu repete erorile
istoriei”. Scrierile sale sunt, așa cum însuși mărturisește, ,,un fel de
dialog, de dans cu viața, un fel de iubire, o relație…”, scrisul fiind o formă
de contemplare care îl leagă cu dragoste de cer, ca o rugăciune eliberatoare.
Scrie din iubire, ,,scriu pentru că sunt și pentru că exist!” –afirmă
scriitorul.
Dintotdeauna, Ben Todică a luat atitudine în fața
diferitelor evenimente cu demnitate și curaj. Nu este vorba de un patriotism
ieftin, ci de o conștiință vie, dezinteresată ce s-a implicat mereu și a luptat
indiferent de loc pentru Adevăr, pentru Pace, pentru sănătatea tuturor.
,,Alergăm continuu. Nu avem timp să ne dezmeticim. Suntem bombardați permanent
cu idei și filozofii noi, suntem demolați, destructurați ca personalitate de nu
mai știm ce suntem, suflet sau mașină. Programați, deprogramați, generație după
generație cu forme noi de îndoire după calapodul explotatorului invizibil”.
Violența, umilința, impunerea voințelor ,,forțelor
negre” de a rămâne captivi într-o lume dezordonată, sentimentul că istoria se
repetă pentru că cineva nu vrea ,,să învețe înălțarea divină prin evoluarea și
înnobilarea conștiinței omului”, o politică bolnavă și distructivă.
Dragostea pentru Eminescu, pentru Limba Română, devine
o constantă în universul creației lui Ben Todică. Tematica existențială,
prezentă și ea, de la Iezer la Ciudanovița urmând Melbourne. Un zbor, un
destin, care și-a păstrat aripile deasupra mărilor. Câți dintre cei plecați au
dorința de a mai învăța ceva din gramatica limbii române? La o lansare de
carte, (Între două lumi de Ben Todică) la Oravița, am aflat de la profesoara sa
de limba română că îi ceruse manuale. Dornic de perfecționare, de a se dărui întru
totul nației de unde a plecat.
Am remarcat cu bucurie evoluția pozitivă a autorului,
prin acea meditație filozofică pe care o regăsim la marile conștiințe. De ce să
nu vorbească de ,,geneza conștientului”? Suntem avertizați că intrând ,,într-o
perioadă de schimbare a conștiinței și subconștientului prin sfărâmarea
raționalului și eului din noi tocmai prin procesul exploziv al ideilor
iregulare care ne bombardează zilnic logica binară în care trăim”.
Autorul se raportează la voința divină, îndemnându-ne
spre credință, putând descoperi acel fior cosmogonic și transcendental.
,,Salvează-ți sufletul, frate! Prin Cuvânt! ”
Ben Todică, scrie cu suflet românesc! De apreciat
curajul de a se destăinui despre lumea de azi… Câți mai vorbesc despre
pierderea identității prin ,,dulcea globalizare”? Un semnal de alarmă, de loc,
de neglijat!
,,Limba Română este cheia de la portița Domnului.
Toate națiunile avem o cheie diferită, ni s-au dat chei diferite la Turnul
Babilonului și vibrațiile limbii ne reprezintă ca națiune, popor ales pentru
cheia dăruită. Ne-a ales să fim români, pe alții i-a ales să fie saxoni, evrei,
germani, slavi, arabi, chinezi etc. Oricât de perfect vei învăța o altă limbă
și oricât de credincios vei fi prin comportament, nerespectarea darului care e
în ADN-ul tău nu te va ajuta să treci prin Poarta Domnului. Structura AND-ului
s-a aranjat atomic prin vibrația și frecvența iubirii părinților, de la
formarea ta în pântecul mamei și la intrarea în lume i s-a adăugat darul
limbii. Acestă cheie ni se fură azi. Ni se remodelează instinctual, adevăratrra
noastră sabie înăbușită de rațional. Ni se omoară capacitatea de gândire. Se
desființează parcările de pe străzi și se pun balustrade de separare între
pietoni pe trotuare ca să ne separe de cei din direcția opusă și apoi se
marchează trotuarul cu linii de distanțare de cei din față și spate”. De ce
toate astea? De înrobire a individului…
Volumul
cu eseuri ,,Cu brațele aripi”, merită atenție!
Felicitări,
Ben Todică! Cu Dumnezeu înainte în zborul tău ancestral!
——————————-
Mariana GURZA
Timișoara
25 august 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu