În
ziua de 24 ianuarie, pe eternul inadecvat îl apucă tristețea
Redactia
ART-EMIS
26
Ianuarie 2022
Cu cinci ani în urmă, pe 23 ianuarie 2017,
Klaus Iohannis marca ziua Unirii Principatelor Române. Pe 23 ianuarie, cu o zi
în avans, pentru că pe 24 avea zi plină în străinătate. A fost o ceremonie
restrânsă, indoor, la care au participat academicieni, cu președintele lor în
frunte, și preoți, cu Întâistătătorul BOR la înaintare, plus o onorată
asistență, pe care președintele a pomenit-o în deschiderea alocuțiunii sale.
Tot în deschiderea alocuțiunii sale, Klaus Iohannis a grăit: „Astăzi, în seara
zilei de 23 ianuarie, ne-am adunat aici, în Palatul Cotroceni, pentru a
comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor, Mica Unire“.
Orice susținător prezidențial a devenit
cunoscător al limbii române, lingvist și cercetător la Institutul de
Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan”.
Mai multă lume a semnalat că folosirea
verbului „a comemora” este nepotrivită în acest caz, pentru că în România,
cutumiar, comemorarea este rezervată evenimentelor triste. Comemorăm decese,
înfrângeri, catastrofe, accidente și altele asemenea, sărbătorim nașteri,
victorii, nunți și botezuri. În ciuda acestor obiceiuri lingvistice, toți fanii
domnului președinte au sărit în apărarea sa. A reieșit că are dreptate Klaus
Iohannis, că acesta este termenul corect, că a comemora este totuna cu a
sărbători sau a aniversa. Biblioteci s-au scris atunci, orice susținător
prezidențial fiind, brusc, rafinat cunoscător al limbii române, lingvist și
cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan”. Și
totuși, în ciuda limbilor, limba română a opus rezistență la schimbare, la
reformă.
Au trecut cinci ani de atunci și tot nu ne
comemorăm zilele de naștere, nu comemorăm Crăciunul și nici Învierea cum, pe
partea cealaltă, nu aniversăm accidentul de la Colectiv (sau pacienții arși de
vii în spitalele Covid și înmormântările în saci din plastic - n.r.), de
exemplu. Unii dintre susținătorii din 2017 ai președintelui, însă, unii chiar
foarte celebri, comemorează, mai nou, datele de 16 și 24 noiembrie, respectiv
data la care Klaus Iohannis și-a primit primul mandat și data la care poporul i
l-a dat pe al doilea.
De
fiecare dată când vine vorba despre momente în care românii au motive de
bucurie, pe Iohannis îl apucă tristețea.
Pe 24 ianuarie 2022, Klaus Iohannis,
însoțit de rocker-ul Florin Cîțu și de plagiatorul Nicolae Ciucă, s-a prezentat
la „Mormântul Ostașului Necunoscut” și, cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la
Unirea Principatelor, a fost iarăși trist și a depus coroane de flori.
Categoric, ceva este greșit cu omul ăsta. De fiecare dată când vine vorba
despre momente în care românii au motive de bucurie, pe el îl apucă tristețea.
Comemorează, varsă o lacrimă și se duce pe la morminte. Pur și simplu, pare că
nu-i priesc momentele astea, în care ar trebui să fie vesel.
Unirea Principatelor Române nu are absolut
nici o legătură cu bătălii sângeroase, cu morți pe câmpul de luptă, cu eroi
militari, cu sacrificii de vieți omenești. Rareori un eveniment important din
istoria României s-a petrecut mai pașnic, mai lipsit de victime decât această
unire. Au fost meciuri de fotbal între „Dinamo” și „Steaua”, în ultima jumătate
de veac, în urma cărora s-au numărat mai mulți morți și răniți printre
suporteri decât cu ocazia Unirii Principatelor. De fapt, istoria nu menționează
absolut nici un deces legat de acest eveniment, iar dacă s-or fi julit vreunii
după ce au sărbătorit unirea prin hanurile vremii, iarăși, nu se fac mențiuni
în cronicile acelor ani.
După ce a marcat alegerea lui Alexandru
Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești în Parcul Carol I, Klaus
Iohannis s-a deplasat ceremonios la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand
I”. Buni conducători ai României, de ale căror domnii se leagă independența și
unirea din 1918, cei doi regi sunt, totuși, reprezentanții familiei pentru a
cărei întronare Cuza a fost silit să abdice. Mai trebuiau omagiați C. A.
Rosetti, Ion C. Brătianu, Lascăr Catargiu, Ion Ghica, Dimitrie A. Sturdza,
Nicolae Golescu și Petre Mavrogheni, și Alexandru Ioan Cuza ar fi fost onorat
„cu asupra de măsură”.
Individul care crede că a făcut o mare
scofală alăturând cuvintele România și educată în aceeași sintagmă este, de
departe, unul dintre cei mai inadecvați (cetățeni - n.r.) români în viață.
Condoleanțe, România, pentru greaua alegere pe care ai suferit-o. De două ori.
Regrete eterne.
-------------------------------------
[1] Sursa -
https://www.catavencii.ro/editorial/eternul-inadecvat/?fbclid=IwAR0zQpFb0aSx8Yijfy3IafIc45VAhjBI_SQpgNtrsMk0Ev_m8lcf9xeZ2CE
- 24 ianuarie 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu