Despre
țigani, astăzi termen „incorect politic
Av.
Dan Cristian Ionescu
19
Ianuarie 2022
Avem o lege (ianuarie 2021 - n.r.) numită
popular „antițigănească”. Nu fiindcă ar fi împotriva țiganilor, ci dimpotrivă -
dar așa a ajuns cunoscută. Precizez că nu am citit-o fiindcă de mult timp îmi
este silă să citesc legile votate de Parlamentul României, pe fond toate
împotriva poporului român iar din punct de vedere juridic redactate de imbecili
siniștri și lipsiți de cele mai elementare cunoștiințe ale tehnicii
legislative. Plecînd de aici, voi face o serie de comentarii.
Eu știam, din fragedă copilărie, de
„țigani” (sau „ghifți”, cum se spunea în aromână în casa mea). M-am trezit după
1990 că acest termen este peiorativ, este jignitor, trebuie să îi numim „romi”.
Nu, nu este nici peiorativ, nici jignitor, este termenul consacrat în limba
română din timpuri imemoriale. Peiorativ și jignitor ar fi „cioară”. Se
ajunsese la glume despre cum trebuie să redefinim „mușchiul țigănesc” sau
„Țiganiada” lui Ion Budai Deleanu. Îmi este teamă că această schimbare lexicală
urmărește altceva - ca întotdeauna, ceva antiromânesc.
Cuvîntul „țigan” nu are nimic peiorativ.
Dar cuvîntul „țigănesc” are, într-adevăr, adesea, conotații negative. Dar nu
din cauza noastră, ci din cauza lor.
M-am născut într-un cartier în care
majoritari eram români, evrei și țigani. Cu timpul, evreii dispăreau plecînd în
Israel. Țiganii, în schimb, se înmulțeau - nu știu de unde apăreau, dar umpleau
casele abandonate. Cu evreii nu aveam nici o problemă, eram prieteni cu toții,
fără să conteze originea. Cu țiganii însă, aveam probleme.
Cînd mă duceam la școala generală, la
poartă ne așteptau niște țigani care ne buzunăreau și ne luau pachetul cu
mîncare și, dacă găseau, ceva monezi. Nu știu ce făcea Miliția, dar pe atunci
nici nu mă întrebam asta. Pe la începutul anilor ’60 am învățat jiu-jitsu
(țiganii nu știau despre așa ceva) și mi-am dat seama și de forța pumnului meu
- nu am mai avut probleme, căpătasem respectul lor, mai ales după ce am fost la
un pas să îl sugrum în cravașă pe Radu Costel, șeful bandei.
Între 1975-1981 am fost procuror. Pe
vremea aceea, cînd trimiteam în judecată un inculpat, în rechizitoriu se
menționa nu numai cetățenia (română) dar cînd era cazul scriam în paranteză și
„țigan”. Aceasta folosea pentru statistică, iar statistica folosea la luarea
măsurilor de prevenire. Astăzi, aceste statistici sunt interzise întrucît sunt
„incorect politic”. Pot să vă spun că în imensă majoritate, pe timpul lui
Ceaușescu, hoții de buzunare erau țigani. Nu cred că între timp situația s-a
îmbunătățit (în favoarea țiganilor).
Cînd în 1987 am fost demolat, am ajuns
vecin perete în perete cu un țigan. Făcuse închisoare pentru furt, dar după
eliberare nu a mai furat decît nevasta țigancă a unui alt țigan, după care am
ajuns vecini. Își vedea de familie, se angajase la I.C.R.A.L, iar pentru un ban
în plus se ocupa și de problemele din bloc legate de instalații. Am fost în
relații excelente. De cîte ori aveam nevoie de ajutor, apelam le el - și,
desigur, invers.
Indiscutabil, există mulți țigani cinstiți
și muncitori. Există mulți țigani intelectuali, cu merite în dezvoltarea
României. Există chiar domenii în care țiganii excelează. Și există țigani
patrioți. Dar eu mă refer la țiganii
criminali, la țiganii hoți. Apărați de noua „miliție”, fie fiindcă polițiștii
sunt timorați, fie fiindcă sunt corupți.
În noaptea de 6/7 aprilie1991 în Bolintin
Vale, unde țiganii jefuiau tot, de la animalele și păsările din curțile
localnicilor pînă la recoltele de pe cîmp sau din grădini (Poliția socotea că
așa este democratic), un student român a fost înjunghiat mortal de un țigan
fiindcă refuzase să îl ia cu mașina. Revolta cetățenilor a izbucnit, și a fost
considerată împotriva etniei țigănești. Nu, a fost împotriva unor hoți pe care
Poliția îi lăsa să fure nestingherit (atașez un link recent, un remember,
fiindcă nu am găsit articole de atunci[1].
La 20 septembrie 1993 în com. Hădăreni
(jud. Mureș) izbucnește un conflict. După jigniri, bătăi, furturi, tâlhării și
violuri săvîrșite de țigani la care poliția nu riposta crezînd și aici probabil
că astea țin de democrație, a fost înjunghiat mortal un tînăr român. Românii au
ripostat, s-au răzbunat. C.E.D.O. a considerat că acțiunea nu a fost împotriva
unor criminali ci împotriva unei etnii[2].
În ziua de 9 ianuarie a.c., tot în
Bolintin Vale, un alt șofer român este ucis cu o lovitură de piatră în cap de
un țigan. Ei bine, această nouă crimă m-a determinat să scriu articolul de
față.
Țiganii ne-au făcut de rîs în toată
Europa, dar și peste ocean (amintiți-vă de scandalul de anul trecut de la
Cancun). Și din păcate, schimbarea cuvîntului tradițional „țigan” cu cel de
„rom” a avut drept consecință confuzia între român și țigan. Pentru mulți din
vest, a fi român înseamnă a fi țigan.
Cu banii furați din Vest, țiganii vin în
țară și construiesc palate cu turnulețe, fără autorizație și fără să-i întrebe
nimeni de unde au banii. Și, din cite se pare, fără să plătească impozit pe
proprietate. Și mulți dintre ei furînd (tot nestingheriți dar tolerați)
curentul electric de la rețeaua publică.
Afacerile cu fier vechi (nu numai cel furat
din uzinele și fabricile falimentate, dar chiar și șinele de cale ferată
furate) sînt tot o specialitate țigănească (precum furturile din buzunare).
Primarii de comună acordă țiganilor care
refuză să muncească ajutoare bănești nemeritate - pentru a cîștiga voturile lor la următorul
scrutin (știu asta foarte bine). Uitați-vă la parlamentarii țigani. Aici, nu vă
spun nimic. Căutați singuri ce probleme au avut cu legea,
În ziua de 11 mai 2020 m-am dus la bancă
să-mi retrag pensia pe ultimele trei luni - am scos 6.000 de lei. Am fost
urmărit de țigani care în holul blocului mi-au furat banii - bine că nu m-au
omorît. Poliția nu era nicăieri, probabil vîna pensionarii fără mască.
E plină țara de asociații ale țiganilor
care reclamă discriminare (deși eu nu văd unde este), dar nici una nu își asumă
nenorocirile făcute de membrii etniei lor.
Parlamentul României scoate legi împotriva
„antisemitismului”, împotriva „antițigănismului”, dar nu și împotriva
antiromânismului. Antiromânismul, este o virtute care trebuie chiar
răsplătită?!
------------------------------------------
[1]
https://editiadedimineata.ro/conflict-interetnic/
[2]
https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83d%C4%83reni,_Mure%C8%99
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu