În mâinile Tale

În mâinile Tale

În cartea Sfântului Ioan Maximovici există un dialog dintre un cerșetor și un renumit teolog. Acest teolog vreme de opt ani neîntrerupt L-a rugat pe Dumnezeu să-i descopere un om care ar putea să-i arate cea mai sigură cale către Împărăția Cerurilor.

 Într-o zi când a ajuns la apogeul rugăciunii sale, a auzit un glas spunându-i: Mergi la Biserică și la intrarea ei vei găsi pe omul pe care-l cauți.

Atunci acela lasă rugăciunea și merge în grabă la biserică, unde află un cerșetor bătrân cu haine zdrențuite și genunchii răniți.

 – O dimineață bună și fericită să ai, bătrânule! îi dădu binețe teologul.

 – Eu nu am avut niciodată vreo dimineață rea sau nefericită, a răspuns cerșetorul.

Atunci acela i-a spus din nou:

 – Fie ca Dumnezeu să-ți trimită tot binele!

 – Dumnezeu niciodată nu mi-a trimis ceva care să nu fi fost bun.

Teologul auzind și al doilea răspuns ciudat, l-a întrebat:

 – Ce se întâmplă cu tine, bătrânule? Eu îți doresc să fii fericit, iar tu îmi răspunzi altceva.

 – Dar, niciodată nu am fost nefericit. Trăiesc după voia lui Dumnezeu, iar pentru jugul pe care mi l-a dat El, niciodată nu m-am plâns și totdeauna am fost mulțumit.

 – Bătrânule, dar tu de unde ai venit aici?, l-a întrebat iarăși teologul.

 – De la Dumnezeu.

 – Și unde L-ai aflat?

 – Acolo unde L-am lăsat. În voința cea bună.

 – Cine ești, bătrânule, și de ce categorie aparții?

 – Oricine aș fi, dar important este că sunt mulțumit cu starea mea, pentru că împărat este cel care se stăpânește și se conduce pe sine.

Atunci teologul a fost de acord că drumul cerșetorului era cel mai sigur și singurul care duce la Ceruri, adică lăsarea cu desăvârșire în voia lui Dumnezeu.

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda