Spre est sau vest?

Spre est sau vest?

cu Viorel Roman

Reporter: Cineva spunea asa: pentru Viorel Roman solutia care trebuie adoptata de Romania este catolicizarea in masa. Numai ca - nota acelasi - cu trecerea timpului numarul de (greco)-catolici din Romania scade. Si, adaug eu, chiar si in Transilvania, unde greco-catolici au fost sub 10%.

Viorel Roman: Daca Fericitul Ioan Paul II era pentru un crestinism care respira cu doi plamani, oriental si occidental, si papa Francisc este pentru refacerea unitatii fara conditii, ideea catolicizarii in masa, prozelitismul face parte din vechiile prejudecati antioccidentale ortodoxo-comuniste din spatele fostei Cortine de Fier, si e mai catolica decat papa. Nici Unirea cu Roma de la anul 1698, oricat a contribuit ea la emanciparea sociala si nationala a romanilor, nu mai e un model actual, la aniversarea a unui secol de la Marea Unire si apropiata vizita a papei Francisc in Romania.

Reporter: Ideea e cu ortodocsii moldo-valahii si unitii cu Roma din Transilvania ar putea aduce prejudicii, fracturari statului national unitar pe linia Carpatilor. Si asta n-o prea inghite nimeni pe la noi!

V.R.: Daca ne uitam la fractura din Ucraina, catolici la Lviv / Lemberg si ortodocsi in Dombas, e de intales teama. La romani ea este insa neintemeiata, daca privim cele trei secole de solidaritate a unitilor cu ortodocsii in chestiunea nationala. Mi-e teama, mai degraba, ca e folosita aceasta temere, pentru a abate atentia de la necesitatea refacerii unitatii. Pe de alta parte nu putem trece cu vederea ca moldo-valahii au trait sute de ani in Imperii Orientale si ardelenii in Sfantul Imperiu Roman. Primii sunt familiarizati cu estul, celorlalti, tot ortodocsi, sunt orientati spre Roma. Vedem aceste traditii diferite, foarte clar, mai ales la alegeri. Dilema Veche (A. Plesu): spre est sau vest?

Reporter: Care e partida cealalta, (non)-moldo valaha? care intelege si accepta acquis-ul comunitar occidental? Cumva Iohannis si DNA+SRI+SIE+ alte institutii de forta numite si nu alese prin vot?

V.R.: Cele cinci milioanele de romani din occident, din Transilvania, Maramures, Bihor, Banat, dar si cei de peste Carpati, care vor autonomie personala, vor dreptate si libertate materiala, nu numai pe hartie, vor acquis-ul comunitar occidental, altceva, decat neofanariotismul, paternalismul, nepotismul, coruptia Ciocoilor vechi si noi (N. Filimon), acestia sunt Partida opusa celei ortodoxe moldo-valahe dominante PMR, PCR, FSN, PNL, PSD. Una spre est, alta spre vest.

Reporter: Ce este codul canonic catolic al UE? Democratia moderna se bazeaza exclusiv pe valori seculare, de provenienta greco-romana (fara catolic in coada). Codul canonic catolic insa, trebuie ca e cel de care se servea inchizitia pentru a arde pe rug eretici si vrajitoare si unde trebuia sa dovedesti tu nevinovatia si nu inchizitorii - vinovatia. Desigur ca "Partida occidentala" cu al sau DNA cere exact asta - sa-ti dovedesti nevinovatia. Si tot asa cum acest cod catolic fusese conceput ca sa permita bisericii catolice sa terorizeze o populatie intreaga pe care sa o poata lipsi oricand de bunurile materiale si chiar de viata, tot asa legislatia "anticoruptie" este conceputa ca sa permita incalcarea drepturilor individuale ale omului si incarcerarea arbitrara - dupa pofta respectivelor institutii de forta "pro-occidentale" si care "inteleg si accepta..."

V.R.: Din 2007, de un deceniu se introduc legi si institutii occidentale in speranta ca dupa esecul „Formelor fara Fond”, din sec. 19 si 20, acum UE/NATO va genera si Fondul. Dar pentru ca se intarzie dialogul cu Roma – conditio sine qua non a aderari la civilizatia occidentala -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sarac neam latin din Europa. Acest efortul de a eluda fondul religios al aderarii la Europa, de a inlocui dialogul cu Roma cu paleative secularizate, culturale, militare, masonice etc. e contraproductiv. De un mileniu se incearca refacerii unitati crestine. Acum se implementeaza „Acquis”-ul, codului canonic romano-catolic modernizat, laicizat si se asteapata contemplativ, armonizarea lui cu devalmasia valaha. La celebra intalnire din 1989 de la Roma dintre Fericitul Ioan Paul II si Gorbaciov, e memoriabila recomandarea papei, ca ortodocsii sa nu se grabeasc, schimbarea mentalitatii nu se poate face peste noapte, cere timp, asta e valabil, dupa cum constatam mereu, si la depasirea prejudecatiile.

Reporter: In acquis-ul comunitar intra si dublul standard? Actuala predica pentru "Europa mai multor viteze" include si "Europa mai multor standarde"?

V.R.: Azi e clar ca pretentia Germaniei a fost absurda sa oblige Anglia si Ungaria, fosta colonie islamica, fara excedentul balatei de plati de care se bucura Berlinul, sa intretina milioane de refugiati afro-asiatici mahomedani si idolatri, greco-ortodocsii falimentari, incompatibili cu teologia muncii occidentale. De aceea Europa viitore va fi cu cate viteze vrea sau poate fiecare. "Europa cu mai multe standarde" cred ca va fi discutata de Putin si Trump la definirea noilor sfere de influenta.

Reporter: In ce consta "viziunea ortodoxa" a dreptului omului? In mod sigur insa ea nu cuprindea acum cateva sute de ani arderea pe rug.

V.R.: Bisericile ortodoxe, in primul rand clerul greco-pravoslavnic, sunt din punct de vedere sociologic etno-religii crestinizate, care celebreaza unitatea de nezdruncinat dintre neam, rit si glia stramoseasca, pomenita mai inainte. Cine nu-i ortodox, nu-i roman(!), spunea Nae Ionescu, ideologul Legiunii Arhangelului Mihail. Ortodoxo-comunistii au fost consecventi, au lichidat Biserica unita si au reorientat cu baioneta 2.000 de biserici spre Moscova si Constantinopol. O revenire la normalitate e mai dificila decat s-a crezut. Drepturile omului occidental sunt inacceptabile pentru clerul ortodox. Democratia de tip Westminster si autonomia individului sunt pacate, pentru ca preamareste egoismul si pun la indoiala atutputernicia Celui de Sus asupra vietii. Contractul, concurenta, motorul vietii economice moderne, occidentale, lezeaza dragostea dintre frati, sunt pacate.

5) In ce consta "lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolitane", la care reveniti mereu? Sau e si asta pura retorica?

V.R.: In perioada interbelica era astfel definita resemnarea celui incatusat in normele si valorile orientale, fara speranta libertatii de miscare, exprimare si afirmare in Europa, in lumea larga, mai ales cand devenise clar ca fara refacerea unitatii crestine cu Roma, idealul romanilor, Romania Mare, se naruie. Formularea e surprinzator de actuala, de aceea va intrebati daca e mai mult decat retorica, si are ceva din farmecul, parfumul unui vocabular de Letopiset.

Reporter: "Refacerea unitatii" s-a facut prin cucerire si jaf, "fratii intru credinta" aducand cu ei inchizitia si rugurile. In final si bizantinii au reusit ceea ce rusii din Novgorod au reusit inaintea lor: sa-i arunce pe "frati" sub ghiata. In rest - cine e prost, se duce dupa occidentali. Cine e practic - se uita spre Rusia sau spre amandoua, dupa interes.

V.R.: Ortodocsii si occidentali s-au anatemizat reciproc de la Marea Schisma, 1054, pana in vremea Conciliului de la Vatican, 1965. Un mileniu de vrasmasie, prejudecati intre frati a generat un razboi civil mondial fara sfarsit de care profitata si azi islamul. Dar revenirea la crestinism a ortodocso-comunistilor atei si generozitatea Romei face posibila concordia conducatorilor marilor puteri crestine intercontinentale, Putin si Trump, refacerea Sfintei Aliante. Daca 1815 s-au intales ortodocsi, catolici, protestanti si au facilitat un secol de pace, cu atat mai mult ne putem astepta azi la un secol fara ororile luptei de rasa si de clasa din secolului trecut. Noua ne e este greu sa-i intalegem pe cruciatii occidentali, care au luptat acuma opt sute de ani sa refaca unitatea crestina, a Sfantului Imperiu Roman, sau pe tarii ruso-pravoslavnicii din sec. 18-19, care au luptat si ei in opt cruciade pentru eliberarea Constantinopolului si a ortodocsilor ajunsi robi ai Califului islamic. Asta bine intales ca nu-i scuteste pe contemporani de contributia lor la refacerii unitatii crestine.

Reporter: Va multumesc pentru aceasta discutie.