RODICA ȘI GEORGE

sâmbătă, 2 martie 2019

RODICA ȘI GEORGE

RODICA  ȘI  GEORGE

Rodica Anca s-a născut în Bucureşti, 7 ianuarie 1938,  părinţi: Tănase Geoabă, Ilinca, născută Albăstroiu. A absolvit Liceul „Iulia Hasdeu”, Şcoala tehnică financiară, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1965-1971), secţia de arte decorative, având ca profesori pe Zoe Băicoianu, Mac Constantinescu, Ion Popescu-Negreni şi fiind colegă cu Cristina Drăniceanu, Rodica Mazilescu, Ioana Tomescu, Dan Băncilă, Valentin Dumitraşcu. A fost, o vreme, contabilă la secţia financiară a sectorului „1 Mai”. A fost creator/designer în industria sticlei şi ceramicii, până în 1990, la fabrici din  Sighişoara, Baia Mare, Curtea de Argeş, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târnăveni, Bucureşti (Curtea Sticlarilor). Unele lucrări, printre care „Cenuşăreasa”, i-au fost premiate. Între 1977-1984 şi 2003-2004 s-a aflat în India, la Delhi, călătorind la Indore, Dharamsala, Almora, Kurukshetra, Agra, Chandigarh etc. Alături de fiică şi soţ, a fost parte a comunităţii universitare din Delhi, unde a încheiat prietenii cu Margaret Chatterjee, Esha Beteille, Urmila Rani Trikha, Lila Shivaramaya, Nilima Das. A fost coexaminator la examene de limba română (Delhi University, Modern European Languages Department, devenit  ulterior German and Romance Studies Dept.). Mulţi studenţi i se adresau cu „mamă” şi au venit în România în semn de respect. A făcut lecturi aprofundate din filosofia şi religiile indiene, înscriindu-se  la doctorat cu o teză despre estetica budhistă.

Scrieri:

A ilustrat cărţi şcolare şi dicţionare pentru Bhutan la Oxford University Press. A publicat la editura Bibliotheca din Târgovişte: Peregrinările Prinţului cel Trist/The Melancholy Prince, 2003 (basm scris în 1970), Dedelhi Jurnal, 2005, Jurna Lamar, 2011.

Aprecieri:

Lamar este mersul de fiecare zi al orelor, al secundelor, într-un stil feminin inimitabil, învăluind totul într-o graţie plină de capacitatea de a se îndrăgosti de fiece fărâmă de timp. Nu găsesc comparaţii în ceea ce am citit până acum şi poate ca acest tip de literatură să creeze prozeliţi, să dea curaj şi altor fiice ale Evei să-şi etaleze amănuntele de suflet numai de ele ştiute.

                                                                                     Puşi Dinulescu

Povestea  Peregrinărilor Ptinţului cel Trist aşa cum o scrie Rodica Anca se citeşte, sau, şi mai bine e să-ţi fie citită sau spusă cu plăcerea, bucuria şi uşurinţa cu care se spun adevăratele poveşti. Iar cititorul - ascultator nu mai lasă din mână cartea sau nu-l lasă pe povestitor până nu ajunge la capătul poveştii peregrinărilor Prinţului cel Trist. E istovit, dar fericit că Prinţul cel Trist se întoarce bucuros la Palatul său de cleştar, alături de prinţesa sa, Domniţa cea Bălaie, fiica Duhului Pământului, la prietenii săi pitici Moşopal, Auraş si Arginviu.  / Rodica Anca îşi scrie jurnalul indian într-un fel aparte. Într-un fel vioi sau mai degrabă într-o aproape cvasipermanenţă a trecutului prezent. Foloseşte perfectul simplu atât de iscusit, că ai senzaţia că acum, aici, lucrurile tocmai fură, tocmai se petrecură. Un imediat sau un abia trecut. Dar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la acest jurnal este onestitatea lui şi înţelepciunea scriitoarei. Fără patetisme,  fără paseisme, fără glorificarea trecutului cu mult mai interesant de acum douăzeci de ani, când împreună cu fiica, îl urmaseră pe G în India unde au locuit aproape şapte ani! / Citind Jurna Lamar al Rodicăi Anca este ca şi cum ţi-ai vedea propria viaţă de după 2000 încoace într-un fel în care îţi este cunoscut, dar poate că nu îndrăzniseşi să accepţi că este numai aşa şi nu altfel. Rodica Anca scrie uşor, uneori detaşat, alteori pătimaş, într-un fel de catharsis, scrie nelâsând nimic la o parte din tot ceea ce înseamnă viaţa ei.

                                                                            Florina Dobre

 ... totul se contopește, în această zonă, într-un întreg multicolor de trăiri, asemenea unui continent al începutului și al seninei ascendențe umane. Un asemenea sentiment degajă, fără doar și poate, și cartea doamnei Rodica Anca, inspirată mânuitoare a penelului, dar și a condeiului, în cartea sa dedicată copiilor Peregrinările Prințului cel Trist. Imaginația autoarei oferă micului cititor o desfășurare de întâmplari care, pe rând, fascinează, acaparează și educă. /  Jurnalul Rodicăi Anca redă, cu o vibratie deosebită, viata de zi cu zi a unei insule de români- familia ei, în principal- în mijlocul acestor frați ai lui Tagore, dar din acest secol, o viață tinzând permanent spre cunoasterea civilizatiei milenare a Indiei, spre integrarea în acest spatiu uman divers. E vorba, s-ar putea spune, de un Jurnal domestic, al întamplărilor zilnice, din care fac parte atat bucuriile si satifcactiile, cat si unele asperitați. Dar nici Romania, ramasa departe, nu e uitata. La un moment dat, autoarea se întreaba: Ne-or fi primit în NATO?. Paginile au ritm, consistență, culoare, semn sigur ca Rodica Anca a simtit o nevoie imperioasă să-l scrie. Și bine a făcut.

                                                                            Florin Costinescu

Cine a citit o carte de Rodica Anca le va citi pe toate care vor urma. Ea nu are nevoie de recomandare. Se recomanda singura prin ceea ce scrie. Ii rog pe toti prietenii si neprietenii ei (desi cred ca nu are dusmani) sa-i urmareasca toate aparitiile. Umor critic si autocritic, observator al amanuntelor care de multe ori trec neobservate, dar care in multe cazuri fac hazul scrierilor ei.  Modesta, ea scormoneste, nu inventeaza nimic, ea spune ce se intampla in sufletul ei si cum reactioneaza la ceea ce se intampla in jurul ei. Citind "Jurnalul Dedelhi" am aflat doua lucruri esentiale: am cunoscut multe despre India si de asemenea am aflat ca pe sotul Domniei sale il cheama Mister G, alias Gigi aka George Anca. Iti multumesc Doamna Rodica Anca.

                                                                            Vasile Pupeza

Cartea d-nei Rodica Anca, "Jurna'Lamar", reprezinta pentru o imediata impresie de lectura expresia unei sinteze de genuri literare, respectiv : poem, jurnal, roman.   Un destin care nu este doar al femeii este macinat de automatismele cotidiene ale vietii sociale si de familie. E un destin de mare incarcatura dramatica care se sustine in propozitii scurte, uneori eliptice, toate acestea dezvaluind cititorului suspensia starilor emotionale, fapt care da expresivitate stilului si viziune originala eroului lirico-narativ.

                                                                            Gheorghe Lupascu   

 

George (Gheorghe) Anca

Născut: 12 aprilie 1944, satul Ruda, comuna Budeşti, Judeţul Vâlcea. Părinţi: Elisaveta (născută Grigorescu), Ion.

Şcoala pimară: Ruda; gimnaziul şi liceul: Colegiul Naţioanal „Vladimir Străinu”, Găeşti; Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti, 1961 – 1966; doctorat în filologie, Universitatea Bucureşti (1974); specializare, Universita di Roma, 1973.

Debut în presă: Luceafărul, 1960, colaborări la revistele: Luceafărul, Gazeta literară, Viaţa Românească, Amfiteatru, Steaua, Indian Literature (Delhi), Credinţa (Detroit), Inedit, Colocvii, Latinitas (fondator, Delhi) etc. Debut în volum: Invocaţii, 1968, Editura Eminescu, colecţia „Luceafărul”

Scrieri (selectiv):

Cărţi

Scenometrie teatrux, Bibliotheca, 2011

Paparadua, Dacia XXI, 2011

Partea nimănui, Bibliotheca, 2009

Apocalipsa indiană (9 volume), Evenimentul, Oscar Print, 1994 - 2007

Literary Anthropology, Bibliotheca, 2005

New York Ramayana, Academia Internaţională „Mihai Eminescu” (AIME), 2005

Ibsenienii (7 volume), Oscar Print, 2005-2006

Tangoul Tigrului, AIME, 2005

Sanskritikon, AIME, 2002

Baudelaire şi poeţii români, AIME, 2001 (1974)

Manuscrisele de la Marea Vie, Majadahonda, 1996

Haos, temniţă şi exil la Eminescu, Cotruş, Gyr şi Stamatu, Majadahonda, 1995

Articles on Education, Biblioteca Pedagogică Naţională/Consiliul Europei, 1995

Indoeminescology , AIME, 1994

Certificate and Diploma Course in Romanian, University of Delhi, 1981

Poezie (cca 20 volume), proză (cca 20 volume), traduceri (Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, clasici şi contemporani orientali şi europeni etc.), teatru şi filme pe teme de artă, editări (educaţie, literatură, antropologie, biblioteconomie etc.)

Poezie

Invocaţii, 1968

Poemele părinţilor, 1976

10 Indian Poems, 1978

Ek shanti, 1981

De rerum Aryae, 1982

Upasonhind, 1982

Ardhanariswara, 1982

Mantre, 1982

Sonhind, 1982

Norul vestitor (Kalidasa), 1983

Gitagovinda (Jayadeva), 1983

Sonet, 1984

50 doine lui Ilie Ilaşcu, 1994

Doina cu variaţiuni, 1995

Doine în dodii, 1997

Waste, 1998

Decasilab, 1999

Balada Calcuttei, 2000

Sonete thailandeze, 2000

Orientopoetica, 2000

Malta versus Trinidad, 2000

Mama Trinidad, 2001

Milarepa, 2001

Dodii, 2002

Măiastra în dodii, 2003

Transbudhvana, 2004

Maroc după tată, 2004

New York Ramayana, 2004

Nefertiti & Borges, 2004

Finish Romania, 2006

A la Reine de Maillane, 2006

Cenuşa lui Eliade, 2007

Târgovişte – India, 2008

Partea Nimănui, 2010

Paparuda, 2011

Dodii pe viață, 2014

Saraswati, 2018

Ruda canon, 2019

Proză

Eres, 1970

Parinior, 1982

India. Memorii la mijlocul vieţii, 1982

The Buddha, 1994

Maica Medeea la Paris, 1997

Miongdang, 1997

Sub clopot, 1998

Pelasgos, 1999

Frica de Orient, 2001

Buddha şi colonelul, 2001

Furnici albe, 2001

Poeston, 2001

Baudelaire, 2001

Sanskritikon, 2002

La Gioia, 2002

Măslinii din Uffizi, 2003

În recunoaştere, 2003

Tangoul tigrului, 2005

Ibsenienii, 2005

Diplomă de sinucidere, 2005

Rechinuri, 2006

Digital Kali, 2006

Zăpezi hawaiiene, 2006

Roboam, 2007

Barba lui Hegel, 2014

Păguboșii lui Șiva, 2015

Teatru

Good luck, Radha, 1979

Pancinci, 1982

XII by Horace Gange, 1984

Teatru sub clopot, 1997

Mureşan Eminescu, 1997

Templu în elicopter, 1997

Paparuda, 2007

Astă-seară se joacă Noica, 2008

Scenometrie Teatrux, 2011

Scene cantos, 2017

Gandhi la Teatrul Alexandra, 2018

Eseuri

Baudelaire şi poeţii români, 1974

Indoeminescology, 1994

Articles on education, 1995

Haos, temniţă şi exil, 1995

Lumea fără coloana lui Brâncuşi, 1997

Ion Iuga în India, 1997

Beauty and Prison, 1998

From Thaivilasa to Cosmic Library, 1999

Ramayanic Ahimsa, 1999

Aesthetic Anthropology, 2000

In search of Joy, 2003

Literary Anthropology, 2005

Glose despre ahimsa, 2006

Exerciţii de religiologie, 2009

Comunicări/ Studii

„Teatrul No şi misterele tibetane”,Universitatea Bucureşti, 1964

„The Correspondence and Dodia in the Creation System”, Congresul Internaţional de Cibernetică şi Sisteme, Bucureşti, 1975

„Universal Values of the Romanian Culture” , Bangalore, India, 1978

„Anthropomorphism in Mihai Eminescu’s Creation”, Xth International Congress of Anthropological and Ethnological Sciences (ICAES), New Delhi, 1978

„Sanskrit and Romanian Poetics”, în Studies on Indo-Asian Art and Culture, vol.VI, International Academy for Indian Culture, New Delhi, octombrie, 1980

„Sanskrit Romance Ontopoetics”, în Modern Art and Poetry, New Delhi, 1981

„Death and Freedom in Romania”, Pugwash, Trento, ianuarie 1990

„Symbols in a Post-Revolution”, ICAES, Lisabona, septembrie 1990

„Romanian Cultural Developments. Mihai Eminescu”, Columbia University, New York, octombrie 1990

„The Beauty of Peoples”, IFLA, New Delhi, septembrie 1992

„Good things in educated people’s worst doings”,WAER, Jerusalem, iunie 1993

„Between Social Cannibalism and Beauty of Peoples”, ICAES, Mexico, august 1993

„From Utraquism to Multicultural Education”, WAER, Creta, mai  1997

„Beauty and Prison”, ICAES, Williamsburg, SUA, 1998

„From Thai Vilasa to Cosmic Library”, IFLA, Bangkok, 1999

„Edgar, Who does (not) need libraries”, IFLA, Boston, 2001

„Indological Studies in Romania”, Nehru University, New Delhi, martie 2003

„In Search of Joy”, ICAES, Florenţa, iulie 2003

„From Bloodshed to Orange Revolution”, Pugwash, Andalo, ianuarie 2005

Publicaţii editate

The Milky Way, Delhi, 1978-79

Latinitas, Delhi, 1981-84

Liber, din 25 decembrie 1989

Trivium, din 2003

Ziare-şcoală cu studenţi în jurnalism, Bucureşti, Târgovişte, Delhi

Blog

  

Ediţii îngrijite (selecţie): Semnul că nu cunoaştem eclipsa, antologie de poezii ale cadrelor didactice, EDP, 1975; Texts for Certificate and Diploma in Romanian language, University of Delhi, 1981; Romanian classics in Sanskrit, AIME, Delhi, 1982; Dyviagraha / Lucefărul de Mihai Eminescu, AIME, 1983

Traduceri (selecţie): (în română) Gramatica fanteziei de Gianni Rodari (Editura Didatică şi Pedagogică, 1980, Humanitas, 2010); Norul vestitor de Kalidasa (Academia Internaţională Mihai Eminescu, Delhi, 1981; Gitagovinda de Jayadeva; Lumea stranie a lui Eugen Ionescu de Faust Brădescu (Majadahonda, 2002); (din româneşte): Târgovişte India (Bibliotheca, 2006); Metaphor prince de Toma George Maiorescu (Amazon, 2011); My Epic de Rodica Anca, Delhi-(Cambridge,2013); Noua cetate a lui Dumnezeu de Dumitu Drăghicescu (2014); Rostiri de Pranab Mukherjee (Bibliotheca, 2016); Bhagavad Gita (Semne, 2017)

Referinţe critice (volum): Anca de Marian Popa, 2013, Bibliotheca – Târgoviște, 2014, TipoMoldova - Iași; Despre George Anca, AIME, 2003 – Ioan Alexandru, Sisir Kumar Das, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Dana Dumitriu, Mircea Eliade, Ion Iuga, Ioan Ladea, Ion St. Lazăr, Constantin Mateescu, Ioan Mihuţ, Eugenio Montale, Romul Munteanu, Ion Soare, Mihai Şora, Romulus Vulcănescu ş.a.

În loc de „referinţe”:

Despre PARTEA NIMANUI  de George Anca, Bibliotheca, Târgovişte, 1910

(Master, Antropologia violenţei)

laptele lunii praf şi pulbere Ceea ce are luna mai bun. Geneza comportamentului agresiv (Mihaela Dună).

ei şi de câte ori nu ne autonaştem Ne autocunoaştem. Oglinda în care ne privim subtilităţile profunde (nesemnat)

îndreptăţeşte sacrul Sfântă-i dreptatea (Iulia Iordache)

racule şi Românie Ceva îmi scapă. Oare ce? Sunteţi prea profund pentru mine. Am mult de studiat. (Florentina Ene)

cât să ne mai cânte psalţii Graal-ul gândurilor noastre ce străbat în acelaşi timp cu psalmii (Lavinia Frăţilă)

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele Problemele nu pot fi rezolvate de două persoane ce au existat cândva demult. Violenţa este rezultatul stării sociale (Lucia Ungureanu)

corp social pe masa de operaţie Agresivii nu ştiu să ierte (Gheorghe Avram)

stai şi gândeşte-te cum ai fugit de mănăstire Nu am putut să renunţ la ceea ce oferă societatea (Adrian Stancu)

asceţii ceţii înfloresc Pustnicii „oblivionulu” îşi extind rădăcinile în momentul inspiraţiei/cugetării profunde (Valentina Ţecu)

omul violenţă Scena unei violenţe în care este implicat omul (Camelia Păvălucă)

să ne ascultăm călătorul A fi atenţi la cei din jur. Prin continuare, „să nu fi fost de la presă”, pare mai mult dorinţa de a se proteja, apăra (Laura Zuică)

mi-aş depăşi torţionarul A fi mai bun decât profesorul tău. Să devii un pedepsitor mai bun. Expresia este scrisă uşor cu / un accent de... (Cornelia Duţu)

copilule palat în pace sfântă Senzaţia cititorului că se află în acea imagine (Alice Olteanu)

de-o viaţă depresia scade Rezolvarea vine de obicei cu ajutor din afară (Simona Melinte)

când aşchii din Brâncuşi vor zvânta nisipul fluxului Operele sale vor schimba fluxul sorţii (Larisa Prăjescu)

praf roşu pe pânză Sânge, violenţă (Raluca Stănescu)

uşă-n uşă auroră Religie Puritate Dogmă Tradiţie Natură Contrarietate Negare (Ionela Selegian)

la ceainărie bună dimineaţa o persoană vine într-o dimineaţă la ceainărie (Viorica Dumitru)

şi i-a privit pe toţi în ochi Cine este observatorul: Kabir, Tulsi, Ilie, Dumnezeu, paraliticul sau cel care citesc acest rând? Şi ce observ? Mai am nevoie de timp! (Valentin Buzdugă)

pe nerecunoaşterea înviatului Dacă-i vorba de religie E o parte de efigie. Iar de-i vorba de ştiinţă, Totul este cu putinţă / STUDIUL ORIGINII / INCAPACITATEA RAŢIONALULUI / DEFULĂRI

 NECOGNITIVE (Radu Teodosiu)

numai toacă numai schit Toacă: bătaia inimii Schit: un protector al clopotului (Zsuzsanna Gergely)

mântuirea minţilor Întoarcere spre străfundurile fiinţei, sinceritate (Manuela Iacob)

în martie vom vorbi de Mahatma Martie este luna cea mai pură, alături de Mahatma vom vorbi despre viaţă lipsită de violenţă (Lucica Zaharia)

într-o timpurie moarte Înfăpruirea destinului / religie, natural, circuit (Mariana Bica)

viţei în chenar de trandafiri „Jertfe” cosmetizate (Claudiu Cherciu)

lume puţină în amfiteatru Nu mai este atât de interesată. Totul devine dezinteres (Crina Dimulescu)

geaba ţii cu provincia Degeaba ţii la locul din care provii, trebuie să studiezi pentru a-ţi face loc în lumea celor cu bani (Iulia Croitoru)

secerători o zare Viaţa ca o zare (Lăcrămioara Anghelescu)

liniştea muzicalităţii O linişte sufletească (Cristina Salar)

trăim pe ace negre De ce ace? De ce negre? (Adina Axente)

Doina Severin Boriceanu:

Pentru George Anca

Dacă-mi permiteţi o părere, le citeam, poemele dvs., când deodată trec podişca sub care se volbură vremea, spumă cu val, val rămas definitiv fără ţărm. Şi ce să facă cu el?! Văd pe un mal o pădure smulsă unei peşteri, zidire meşterească, meşteşugindă, peste care se adună fiori şi trăiri. Pe altul, o frânghie cu rufe destine posace puse la cotrobăit şi destin împlinit.

Pe după-masă, mă întorc la altă treabă, vers agăţat-învăţat cu lumea îmi citeşte firea şi nu există un ce va fi, mă acopăr de poezie. Răsfăţ. Dezgheţ brutal de ianuarie. Citesc. Uneori doare. Uneori caut o traducătoare de înţelesuri, interpreţii au fesuri din flori de migdal. Bătrânii tamarini se apleacă în galben peste mine să-mi dea lumini. Mă rechem, alerg printre versuri, grădini de înţelesuri, descifrarea vine şi nu, acu-i acu’! Mă văd, mă simt, aici sunt sau nu în apropiere!, ating versul cu simţul meu uitat de prestidigitatoare. Uneori doare. Le potrivesc din coada ochiului încărcări sensuri, panglici, pe nume le strig. Şi iar le ating. Murmur din buze, atentă la strunele adunate în concert. Bach, la fiecare înţelept adormit-trezit dintr-un vers.

         Îmi pare bine de iarna asta nettoindă şi zăbovindă prin Ţinuturi Mirate, rădăcinoase, trunchi noduros, greu de încercatele, aburind de viaţă. Fierbinte. Scalda dorului de citanie. Ţinuturi Mirate de închistatele. Aparent, o zăpăceală pe după fum tors de smirnă, văicăreli că unde se duce lumea asta, părutele atât de şubrede şi delicate. Metafore voevodale. Mă simt domneşte. Obişnuitul cade din picioare. Cade la fund. Cade de pe trepte. Trăiesc în stupoare şi versul din fiecare vers este acum ghiers.

         Dacă-mi permiteţi, pilaştrii versuri! Ridicate la fileu, căzute înţelesuri. Mă obosesc, mă adună lângă ele, îmi deschid adâncite răni şi poveri, încerc să prind gust de greieri în toiul verii. Mă strig printre cititele, pier în ele disoluţie şi, oricât de blajină clima lor, e un vulcan lavă merindă şi un suflet de păstor aristocrat.

         Aş fi putut creşte în mine o proză de priviri, de gesturi şi înţelesuri. Dar mi-e mai uşor aşa iarna lui ianuar.

         Mulţumesc pentru o stradă pe care grăbesc, paşii mi-i ascut, dau ghes la grădini de cuvinte, vin şi desagii străbuni plini de sensuri. Priceperi. Umblat la interzisele.

         Poemele dvs. mă aduc prin preajmă, de necrezut!, întârzii la masă, sună poştăriţa Maricica, o fi pensia?, nu-mi pasă!

         Mă obosesc, mă adună, mă risipesc peste o de vreme arătură, căci am fost şi eu la o aruncătură de băţ de terenul de joacă. Mă duc printre ele, ca pe un râu dintr-o pădure cu copaci din senin şi umbre. Gâfâieli. Verbul alunecă în graba mare pe coji de cuvinte, prăpăstii şi prăpăstioasele zbârlite înţelesuri, se sfidează înţelesurile folosite-blegite. Cumpănă de verbe şi alungări de încredere pentru pronume şi articole sau numerale. La trântă cu substantive pline de voioşie. Cumpăna fântânii izvorând poeme! Răcori din afund de pământ aciuite în fierbintele cuvânt. Cântare! Zbor de cuvinte apoase alungate departe. Consistenţă esenţă aplecare peste troiene de viaţă şi lume.  Vâltoare de priceperi, nunţi de sintagme. Cuvintele se cunună atât de

straniu, splendid vitraliu. Mă văd întinerind, cu un rând, iar un rând. Mă uit citind... Le zăresc rarişte, la un drum mă scoate, asemnea mă întoarce printre cuvinte, s-au scos de pe dinăuntru, nu s-au rostit şi gem de lumină, sâmbure de fantastic. Le mai citesc o dată, zvârlugă. Un vers mai scapă, ochiul scapără, căpos, să le încapă.

         Uneori obosesc. Întuneric în zi. Ce-o fi?! Pun luna în sfeşnic. Şi astă-iarnă, îmi place să vă citesc. Savoare. Rafinament. Ca o cărare ducând nicăieri şi mereu strigând după locul de parcare. Ducând la un pisc. Pot să-l urc? Eu ori alţii? Să risc?

         La suprafaţă, mă desmiardă. Poeme acrişoare-dulci, dulceaţă de verzi nuci. Şi versuri coapte, boabe negre de mure. Mă prind, mă dau nebuneşte jocului, versuind, îmi prieşte, aflu, descopăr. Dar pot să vă pricep pe poeteşte? La ce să mă aştept, când gara-i fără tren şi peronul fără gară, iar gara e o bucată de seară prinsă în mura coaptă?

Pe o corabie de foc, invidia. Dar mi-am făcut temele, astăzi sunt într-o iarnă cuminte. Mi-amintesc că-s ataşată la genul femeie, plec, uşi trântite, să-mi cumpăr brăţări şi inele.

*

Am citit! Chiar asa! Da' unde-am pus impresiile? Le am pe-aici, pe undeva... A ramas cu mine bucuria parcurgerilor... si o bucurie ar terebui impartasita! Mai ales ca AZI da dupa noi cu un MAINE, ce Dumnezeu stie cum va fi!

 Imi place! Ceva nu e in ordine cu cosmosul sau doar cu mine! Iarasi Gradina De Vorbe, altele! Apare, cu reveniri tot mai voluptuoase, poezia-clepsidra, ba nu, femeie unduioasa in solduri late, ba nu, o femeie Masai ducand un vas cu racorile pamantului, tinut intre bratele perfect-dumnezeieste arcuite. Pareri aduse la nas, eseind printre segmente de frazare cu o obida si o lene a normalului ordinar, sa ne adune mai degraba in acel loc, unde se scrie litera dvs.

 Nimic nu e, de fapt, altfel! Pare numai! Le rup in dinti ritmurile frante cu prea belsug de Intamplare plus Imprejurare si Oceanul de subiectiv.

Emotia, buzna peste pagina! Nu va pasa de muzica dvs., interioara, o lasati sa se reverse, sa dansam dupa melodia georgeanca, daca ne da mana si ne tin curelele. se revarsa atat de aprig-incapatanat si valtoreste, incat aparenta ar fi pentru unii de haos. Haos egal avem de-a face cu inceputuri? Pe romaneasca, o alandala sistematizata in ordinea care face alandala sa existe numai si numai astfel, scapand ochii prin frumos si dibuind esentele!

 Ma duc pe jos la un templu, sa ma strecor in lumea unor vitralii... amestec de culori in ordini de destine cosmice. Alesii le cauta, uneori le ajung din urma. Un hazard al implinirilor de sensuri. Deplinatate, ma hranesc cu asta. Si exploatarea unor fatete de cuvinte, altele. Fatuiri de cuvinte, ca munca unui... Sunt vitralii pe lume in care  nebunii ar da cu piatra sa le vada carnea de dedesubt si ce fel de sange anume curge acolo! Vitralii? Vremea le face ignifugare la focul privirii.

 Problema e sa gasesti ritmul frangerilor interioare si melosul cuvintelor-astre!

Vine catre noi, innebunitoare, miscarea cu adevaruri starnite de vanturi, nu conteaza care, poate dintr-un adapost al fiintei poetice ce le-a stat la indemana. Doar miscarea. Sfioase, pana la urma, adevarurile transpar, se aduna pe langa cel citindu-le acele pagini anume. Plecari in acele lumi, cu jumatate de incredere, jumatate de indoiala si ultima parte din tine mestecand litera, cuvantul, trupul sintagmei, lasand fraza sa incolteasca... Lastarii frazelor in mugur de nou. Trebuie sa gusti asta! Daca-ti da mana si te tin curelele..

In rest, totu-i foarte simplu!

     

COLOCVIILE  DE MARȚI  anul xi

coordonat de Dr. George  Anca

anul

Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, director: Mihaela Popescu – Str. Jean Louis Calderon nr. 39, Bucureşti, Sector 2, tel. 0213156670. Ulterior, Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”, director: Elena Scurtu

Marţi 24 noiembrie 2009, inaugurarea  Salonului Literar “Sorana”,  8 decembrie 2009, s-au inaugurat Colocviile de Marţi, noua titulatură a salonului literar. Teme:

2010   Eminescu e cu noi - Maica Ţării Româneşti  - Cel mai frumos oraş românesc - Întâlnire interdisciplinară în oglindă - Renaşterea Indiei -  pe teritoriul românesc – Indo-Etno-Eminescologice  -  Alfred de Musset 200.  Nicolae Labiș 75.

2011  Priyadarshini Shome şi „Natyanova” în România  - Rabindranath Tagore și Emil Botta – Centenar Cioran. Ahimsa/nonviolență – La curțile dorului, Lucian Blaga și Rainer Maria Rilke – Eminescu și Mahavira. Centenar Czeslaw Milosz. Aparigraha. - Întâlnire cu Marcel Petrișor și Puși Dinulescu. Centenar George Ivașcu. Kyoto Prize – Ion Barbu după 50 de ani. Centenar Miron Radu Paraschivescu. - Ziua internațională a traducătorilor. In memoriam Mircea Ivănescu – Recital Eminescu susținut de Vasile Pupeza – Arhipelaguri și insule poetice: Dodii-neosensacionismo-paradoxism vs Coeur de l'Europe – Ziua românilor de pretutindeni: portrete. In memoriam Georg Wilhelm Friedrich Hegel – Al 13-lea baktun cu Frații Grimm. - Vali Niculescu: Nativitate, Gabriel Gheorghiu: Impostaţie.

2012  Mantre vedice în cultura română: Eminescu, Brâncuşi, Blaga, Eliade, Gyr – Mituri și rituri globale-românești. Centenar Romulus Vulcănescu – Sfinți, voievozi, vampiri. Centenar Ilie Cleopa (n). Centenar Bram Stoker (m). In memoriam Ion Nicolescu – Cincizecime: minte, inimă și literatură - Trio Muzical: Rousseau – Caragiale – Celibidache - Les parfums, les couleurs et les sons se répondent - In memoriam Avram Iancu. Inaugurarea Teatrului de Poezie.

2013  Eminescu și Vivekananda  -  Tat tvam asi  -  Primăvară, mama noatră. Recital Viorica Vatamanu  - Finanțele lui Shakespeare și inteligența materiei – Wagner și Kierkegaard - Moarte  în iunie. Eminescu -  Ștefan cel Mare și Sfânt. Punte între Orient și Occident  - Recital Topârceanu susținut de Vasile Pupeza – Arta contemorană și imaginarul inter-asiatic  - Politică-Religie-Creație inovativă  - Rezonanțe estice, sud global societate globală.

2014 Cultură, cunoaștere, societate. Recital Claudia Negroiu – Lingvistică, literatură și arte -

 Urmașii deținuților politici. Întâlnire cu Corneliu Zeana - Camil-Gala-Will. Întâlnire cu Vasile Andru – 50 de ani de carieră. Promoția 1964, Litere, Universitatea București – Conferință, Denis Buican: Evoluționism științific și creaționism dogmatic – Teatru, Capcana iubirii de Puși Dinulescu - Rostirea Eminescu – Între Savitri și Brâncuși – De la Ion Creangă la Puși Dinulescu – Brâncoveanu-Gandhi–Brâncuși – Teatru de poezie – Concert Liceul de arte Dinu Lipatti din Pitești.

2015  Revelațiile memoriei – Teatrul Robert Calul redivivat – Eseuri-spectacol – Pe coarda Sol. Mioara și Viniciu Moroianu – Hus și noi – Dante Morus Bach – Diavolul în istorie – Între Athos și Humor – Reîntâlnire cu Dimitrie Grama – Dumnezeu s-a născut în exil. Un colocviu dedicat lui Horia Vintilă.

2016  Icoana creșterii rele. Un colocviu dedicat  edicației negative  - Vocea Primăverii – Caractere comparate - De la Abelard la Pound -  D. Draghicesco:  Viitorul nu trebuie să excludă ființa  - Sanscrita și Europa – Iarnă revelată. Recital Viorica Vatamanu.

2017   Galileo și Eminescu – Carnavalul este în putere. Caragiale - Promesse du bonheur. Stendhal – Alcandoria.

SALON – COLOCVII   Salonul literar “Sorana” - inaugurat în 24 noiembrie 2009 la clubul Calderon - evocă şi se doreşte în continuitate cu Salonul Cultural al neuitatei Sorana Coroamă Stanca. Sunt aşteptaţi creatori şi iubitori de literatură şi artă, academicieni, diplomaţi. Printre invitaţi, se numără Elisabeta Isanos, Mircea Maliţa, Alexandru Surdu. “Le vieux garcon”, versiunea franceză a romanului “Galaxia burlacilor” de Puşi Dinulescu, va prilejui curând o întâlnire româno-francofonă. Pe 8 decembrie 2009, la Clubul Calderon din Bucureşti, s-au inaugurat Colocviile de Marţi, noua titulatură a salonului literar. “Colocviile de Marţi” reunesc reprezentanţi ai generaţiilor noi şi vechi de profesionişti şi iubitori ai literaturii şi artei româneşti şi universale într-o ambianţă comunitară. Amfitrion: George Anca.

 ARHIPELAGURI ŞI INSULE POETICE. Dodii-neosensacionismo-paradoxism vs Coeur de l'Europe. Demarăm un proiect european (2012 – 2014), ARCHIS, Arhipelaguri şi Insule Poetice - Dodii-neosensacionismo-paradoxism vs coeur de l'Europe, care se referă la creaţii poetice curajoase, libere, cumva, de curentul oficial, aşa cum ar fi „le coeur de l'Europe”. A vorbi „în dodii” (în nonsensuri dar şi în oracole) ar fi o opoziţie in spe  la o anume cenzură represivă, neo-sensacionismo este o aducere la zi a sensacionismo (Fernando Pessoa) de poeţi din Spania şi China, în timp ce paradoxismul, cu nuanţa lui matematică, poate codifica abil lucrul creator.  Aşteptăm experienţe poetice îndrăzneţe pe concepte şi savoare specifice  fiecărei ţări şi poet spre a fi împărtăşite.  Vor fi organizate sesiuni de lecturi poetice, concerte poetice, expoziţii, ateliere, seminare, recitaluri, gale de filme poet-poezie, dialoguri în Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Braila, Baia Mare, Focşani, precum şi în Altea (Spania), Porto (Portugalia),   Chişinău etc.

Proiectul urmăreşte:

încurajarea schimburilor între poeţi (poeme) europeni, prin circulaţie transnaţională;

sugerarea unor căi de recunoaştere a curentelor mai vechi şi noi condamnate pe nedrept la marginalitate sau sufocare;

renaşterea respectului clasic pentru poezie în condiţiile nu chiar atât de poetice ale globalizării;

descoperirea prin poezie a armoniei între generaţii şi ţări;

apărarea poeţilor şi a poeziei de orice fel de discriminare (dreptul la poezie făcând loc „celuilalt”).

Echipa de început include: Elisabeta Isanos, George Anca, Germain Droogenbroodt, Dimitrie Grama (Gibraltar), Corneliu Zeana, Florentin Smarandache(New Mexico), Federico Barroso, Jose Luiz Fernandez, Mihai Cimpoi, Pushi Dinulescu, Sergiu Cioiu (Toronto), Dan Mircea Cipariu, Lucian Chişu, Florin Epure, Lucia Negoitsa,  Florica Bud, Vasile Andru, Sorana Gorjan, Marcel Petrisor, George Astalos (Paris), Corneliu Popa (Lisabona), Elena Liliana Popescu, Mihaela Maria Popescu, Victoria Milescu, Maria Diana Popescu (Stuttgart), Mariana Braescu, Vanda Decca (Los Angeles), Veronica Anghelescu, Vasile Menzel, Baki Ymeri (Tirana), Sorin Paliga,Vinod Seth (New Delhi), Gheorghe Lupaşcu, Vasile Pupeza (Pittsburg), Nicolae Baciut, Doru Motoc, Silvian Floarea, Mihai Stan, Florin Costinescu, Ion Andreita, Dan Tsop, Aurelian Silvestru (Chisinau), Ben Todica (Melbourne), Anca Negulescu, Augustina Constantinescu, Doina Boriceanu, Mihaela Gligor, Olivia Balanescu, Hanna Bota, Florina Dobre, Alexandra-Maria Citiriga, Victor Citirigă, Sanda Ghioaldă, Adrian Sahlean (Boston), Felix Sima, Constantin Mendea,  Cristian Moţiu, Noni Cristea, Gheorghe Neagu, Nicolae Tomoniu, Mircea Gheorghe (Toronto), Claudiu Popescu, Petru Costinescu, Nicolae Vasile, Chitranjan Kumar (New Delhi), Dan Mateescu, Mihai Teodorescu, Matei Ladea, Sebastian Vaduva. 25 octombrie 2011

*

APARIGRAHA  Sub egida RICA (Romanian Indian Cultural Association), indianişti români au fost conectaţi la proiectul indian al Enciclopediei aparigraha (urmând unei enciclopedii despre ahimsa, subiect anterior şi al Colocviilor noastre). Aparigraha – non-posesie -, adoptată de Gandhi (enough for need not for greed) este un concept economic şi etic, potrivit căruia cineva nu trebuie să strângă mai multe bunuri materiale şi bani decât are nevoie. Face parte din practica jaină a detaşării sufletului (jiva) de particulele karmice (karma pudgala) care se agaţă de suflet şi-i limitează potenţialul. 28 iunie 2011.

*

IERONIM  Ziua Internationala a Traducatorilor este serbata, din 1991, in intreaga lume la

data de 30 septembrie, ziua Sfantului Ieronim, traducatorul Bibliei in latina (Vulgata). Este promovată astfel o profesie în era globalismului progresiv, cu 6-7 mii de limbi în uz.  Traducătorii, interpreţii, terminologii din România sunt reprezentaţi, îndeosebi, prin Asociaţia Traducătorilor din România. Homer, Moise, Hristos ne vorbesc în româneşte prin George Murnu, Gala Galaction sau Valeriu Anania. Eminescu a tradus din Kant şi din Machiavelli. Mircea Ivănescu a echivalat dinamic Ulise de Joyce. Cum sună în auzul tânăr astfel de monumente, sub calota aculturaţiei de fiecare zi? 27 septembrie 2011

*

SANSCRITE Alternativ, limba română face loc şi unor cuvinte sanscrite, începând cu yoga, trecând prin mantra sau ahimsa, nelipsind tantra. Scandaluri politizate, precum meditaţia transcendentală şi misa, au umbrit, în aparenţă, euforia iluminării en gros, dacă nu cumva au declanşat misionarisme mai degrabă budhiste, tibetane. Astfel de aculturaţie religioasă funcţionează inclusiv dislocând, deconstruind mantra Eminescu, sistemul Blaga, hermeneutica Eliade, Măiastra Brâncuşi, kavya Gyr, creaţii de maximă aprofundare românească şi, poate, universală, a mantrelor vedice.  „Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?” - Mihai Eminescu. 31 ianuarie 2012.

MOTTOURI Criticul Marian Popa are în lucru o monografie dedicată operei lui Puși Dinulescu. În cartea sa Anca, a pus în deschidere motto-uri printre care din Schlegel și Gârbea. Cum parcă i-aș lua-o înainte cu mai dreapta busculare a lui Puși, mă întreb, totuși, dacă ar reține, de această dată, astfel de motto-uri:

         ...Care este mai exact obiectul idealului? Ceea ce diferențiază omul de animal este că, în timp ce la animal percepția este totdeauna actuală și practică sau utilitară, formând corp atât cu dorința cât și cu obiectul – la om percepția se poate disocia – el poate să observe propria sa dorință, s-o prindă, s-o separe de percepția obiectului, s-o izoleze și s-o mențină în fața lui ca pe un obiect actual și real. Animalul animat de o dorință, merge imediat spre satisfacția sa imediată; de altfel, omul practic, utilitar, merge și el tot așa. Animalul, ca și omul practic,  rămâne în planul realului, omul artist „reușește să se smulgă din el și să așeze acest real în care figurează propria sa dorință ca pe un tablou” (D. Draghicesco). 

         ... Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. (Mateiu Caragiale)

         … Ovazihian: Nu prea eşti nebunatică. Răposata mea soţie se căţăra pe pereţi...

Elena Suditu: Am să fiu...

Ovazihian: Nici subtext n-ai, fetiţo...

Elena Suditu: Am să am şi subtext... (Teodor Mazilu)

         ...ea râdea – se bucura mult – eu eram serios –

dar fugeam ţinând-o de braţ. şi doar mai târziu,

când a fulgerat şi s-a făcut o scurtă zi albă, am văzut

că trecusem cu mult de curtea noastră. (Mircea Ivănescu).

         Bianca Michi între Aristotel și Dylan Thomas (moderator)

... Nu las în urma mea nici un ADN. (Puși Dinulescu)

*

LE  VIEUX . Eminescu sau exilul au făcut de data aceasta loc, în rostirile convorbitorilor, bucuriei unei traduceri bune: Le vieux garcon par Pouschy Dinulesco, Roman, traduit du roumain par Michel Wattremez, Editions Meronia, Bucarest, 2009. Şi-au exprimat aprecierile: Helene Astalos, George Astalos, Paula Romanescu, Adina Romanescu, George Anca – amfitrionul Colocviilor împreună cu Mihaela Popescu, directoarea aşezământului gazdă -, Horia C. Matei, Mihai Elin, Sorana Georgescu-Gorjan, Noni Cristea, Gabriela Tarabega, Ionel Săvitescu ş.a.. Autorul, marele scriitor Puşi Dinulescu, a citit, împreună cu actriţa Doina Ghiţescu, pagini în română şi în traducere franceză din romanul lansat pentru prima oară într-o limbă străină, precum şi din volume de poezie a sa eruptă prin surpriză în ultimii ani.

         Această versiune, considerată reuşită, inclusiv de vorbitorii francezi de faţă, autorul şi-a ascuns-o, aflat la Paris, în casa lui Georges Astalos, prezent acum şi el la Calderon. Edituri franceze i-au refuzat (traducătorului) publicarea din lipsă de “disidenţă”, în timp ce autorul alesese să ignore, printr-o veritabilă poetică inversă, teroarea comunistă, să scrie o poveste de dragoste în Bucureştii studenţiei anilor ’60, anume la asasinarea lui Kennedy. Numai că, romanul publicat în româneşte în 1980, Galaxia burlacilor, are, în traducere, o continuare a iubirii, ca în Dragoste în timpul holerei de Gabriel Garcia Marquez, până la senectute, burlacul narator şi Monica neconsumându-şi-o însă. Voir comunism şi holeră.

            Comentatorii s-au transformat în personaje, bărbaţii în bătători de paşi de front, doamnele în îndrăgostite domnişoare bătrâne. De la Eu şi Robert Calul (inclusiv numele teatrului său particular din anii ’90) la Gaşca şi diavolul, cărţile sale se însumează într-o comedie unică, de eros ironic, boemă şi dramatism pierrotesc, poate şi cabotin, de genul personajului jucat de Laurence Olivier. Oricum, colocviile s-au transfigurat şi prin vizionarea filmului dinulescian (termenul meu) Nuntă cu sirene, când se insinuaseră în trăirea noastră (artistică dejament) şi Irina Petrescu, Mitică Popescu, Ernest Maftei. Deosebit de un Edgar Wallace, care-şi transforma piesele în romane, Puşi Dinulescu şi-a bricolat din filmu-şi piesa Nunta lui Puiu ce se joacă la Craiova şi Piteşti (“sunt un dramaturg de provincie”). Ba încă, săptămâna trecută, a fost o reprezentare-lectură la cenaclul metropolitan condus de Mircea Micu, a ultimei versiuni din Adevărata casă cu ţoape. Ca într-un eroism stilistic, de recunoscut tot printr-o sacrificială receptare, Puşi Dinulescu s-a plâns, în Calderon, că nu l-a înjurat nimeni. Nu-i ajunsese că-l făcusem pornograf. Dar şi Astaloş, că nu există pornografie, că, altfel, ar fi desfiinţată jumătate din literatura universală. 8 decembrie 2009.

*

ÎNTÂLNIRE CU  AHIMSA Pentru neindianişti sau non-gandhieni, ahimsa (a însemnând nu, ahimsa: război, violenţă) nu spune mare lucru, deşi cuvântul a intrat în vocabularul ONU, de fapt a fost trecut în dicţionarele lingvistice pentru toată lumea. Nu este vorba de un deziderat propagandistic, nici numai despre conceptul-cheie al Jainismului (o religie, iarăşi, mai puţin cunoscută), dar avem prilejul să reînţelegem Mioriţa, nu ca pesimism cât ca... ahimsa, isiha ortodoxă, precum şi sensuri spiritual-poetice din Eminescu, Blaga, Voiculescu, Pârvan, Eliade, Botta. Câteva volume publicate în ultimii ani de masteranzi ai cursului nostru de antropologia (non)violenţei vor fi evocate de unii din autori. Printre invitaţi, se vor afla literaţi, teologi, jurişti.  Marţi 26 aprilie 2011

*

RABINDRANATH  Ziarele româneşti din 1926 au circulat în bengaleză, engleză şi română o dedicaţie a lui Rabindranath Tagore: „Thou hast made me known to friends whom I knew not. Thou hast given me seats in homes not my own. Thou hast brought the distant near and made a brother of the stranger.”/ „Tu m-ai făcut cunoscut prietenilor ce nu-i ştiam. Tu mi-ai dat scaune în case ne ale mele. Tu ai adus depărtarea aproape şi ai făcut frate din străin.” Destui am crezut că acel „Tu” este România, că dedicaţia a fost scrisă ad hoc. În fapt, „Tu” este Dumnezeu, iar citatul este din poemul Gitanjali/Cântare jertfei, premiat princeps pentru Asia cu Nobel în 1913. Trupa de dans indian Natyanova l-a aniversat pe Rabindra, la 150 de ani, chiar la bustul său din Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, unde conferenţiase. Reverberaţia poeziei va continua. - 29 martie 2011.

*

ION BARBU DUPĂ 50 DE ANI Poetul şi matematicianul Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961, Bucureşti) va mai fi stăruind atât „clădiri de lumi lactee” şi  „grupurile apei”, precum şi printre noi, fie şi întru jocul secund al unui înecat Narcis. Literaţii i-au dedicat cărţi: Tudor Vianu (1935), Basarab Nicolescu (1968), Dinu Pillat (1969), Şerban Foarţă (1980), Alexandru Ciorănescu  (1981, 1996) Mircea Scarlat (1981), Marin Mincu (1981, 1990, 1995), Ioana Em. Petrescu (1993), Alexandru Ciorănescu (1996), Mihaela Brut (2003). Matematicienii au „oficializat” „spaţiile Barbilian”. Poate nu avem de a face cu o ignorare într-o societate pretinsă a cunoaşterii, dar nici cu o interiorizare magică meritată a mesajului-nadir al lui Ion Barbu. Nu ne putem lipsi de melci, Isarlâk (inima mea), nunţile necesare.  „Ca islande caste norii”, a nu mai vorbi de vulcanii antiaerieni de mai ieri. Încercăm un colocviu în geometria inelelor.   30 august 2011.

*

LA CURŢILE DORULUI  50 de ani fără Lucian Blaga (9 mai 1895 – 6 mai 1961), 75 fără Rainer Maria Rilke (4 decembrie 1875 – 29 decembrie 1920) vor fi pus în rezonanţă post-expresionistă dorul şi elegia. Laboratorul nostru de arhetipuri, cu Blaga, se retrage în matrice, pentru că atunci când “factorii stilistici nu mai sînt în stare să domine arhetipurile, este dată posibilitatea eşuării individului în psihopatie”. Oricum, „pentru un creator nu există sărăcie, nici vreun loc sărac şi indiferent”, chiar dacă „sunt singur pe lume şi totuşi nu singur destul” (Rilke). Toposurile naşterilor lor – Lancrăm, Praga – vor fi rezonând în Răşinarii lui Octavian Goga şi Emil Cioran. Dacă esteticienii vor diseca discret şi poate tardiv „produsul artistic expresionist”, cei mai mulţi ne vom bucura de rostiri la zi din reflexele eului, absolutului, interiorităţii explozive ori arhaic-mistice, „corola de minuni” cuprinse în operele celor doi poeţi. 31 mai 2011.

*

SUPRAVIEŢUIREA NARATORULUI Creanaga de aur, regăsită de Vasile Lovinescu în labirinturile operei lui Ion Creangă, ne mijloceşte calea spre povestiri terapeutice, odată cu supravieţuirea naratorului, iniţiera cititorului şi rostitorului. Simbolistica alchimică ori guenonismul coranic vor fi clătinat sensibilitatea de sub colbul perpetuat de şcolaritate. O privire, o auscultare proaspătă a universalului humuleştean ne pot recatapulta în arhetipuri, interiorizate specific generaţiilor de azi. Cum Eugen Lovinescu numise pe Ion Marin Iovescu un Creangă al Munteniei, ne putem întreba de paragonul său în literatura zilei. De te fabula naratur – vide Amintirile lui Harap Alb de Iulian Neacşu. Ce mai fişează Ion Filipciuc? Mai tânărul Karl May împlineşte suta. Nevasta necredincioasă de Federico Garcia Lorca va fi audiată în original, traducere şi replică. 27 mai 2012.

*

EMINESCU – VIVEKANANDA Mihai Eminescu: Să zicem că o sută de izvoare, pornind de la aceeași înălțime de munte, datorând poziția lor primitivă aceluiași capital de energie, cheltuit la o erupțiune vulcanică, - sunt conduse în oraș. Unele vor fi repărțite pentru scopuri utile prin fel de fel de țevi, altele vor mâna roți – ori alte mașini intercalate, unul își va arunca liber apa la cer! Acela e înțeleptul. Each soul is potentially divine.The goal is to manifest this Divinity within by controlling  nature, external and internal. Do this either by work, or worship, or mental discipline, or philosophy—by one, or more, or all of these—and be free. This is the whole of religion. Doctrines, or dogmas, or rituals, or books, or temples, or forms, are but secondary details. 29 inuarie 2013.

*

MILOSZ  După cum remarcă Seamus Heaney, în poezia şi proza lui Czeslaw Milosz (30 iunie 1911 – 14 august 2004), revine frecvent cuvântul „incantaţie”, ca limbaj ritmic dictat de un „daimonion”, iar impulsul către transcendent a contribuit la credinţa sa în poezia însăşi. Laureat al premiului Nobel, 1980, Milosz este cunoscut mai ales prin Mintea captivă / Znievoloni umysl (1953), ca şi prin poezia sa - „tomurile încă vor fi acolo pe rafturi, fiinţe separate”. A tradus în poloneză psalmii lui David, aşa cum a făcut-o în româneşte Valeriu Anania, iar pentru prima oară în cele două limbi, Ian Kokhanovsky şi Dosoftei. 28 ianuarie 2011.

*

SFINȚI, VOIEVOZI, VAMPIRI  „Omul are duh, adica suflet animal ca toate vietatile, din care izvorasc puterile firesti ca : puterea seminala, cea crescatoare, de hranire, de conservare, instinctele etc. Dar sufletul animal al omului apartine trupului si nu trebuie sa-l confundam cu sufletul de origine divina creat de Dumnezeu in om, care se uneste cu trupul in clipa zamislirii si se duce la cele vesnice prin moarte. Trupul se va reuni cu sufletul la judecata viitoare, insa va invia induhovnicit, iar nu cum a fost pe pamant.” (Ilie Cleopa, 10 aprilie 1912 – 2 decembrie 1998). „Who was it but one of my own race who as Voivode crossed the Danube and beat the Turk on his own ground? This was a Dracula indeed! Woe was it that his own unworthy brother, when he had fallen, sold his people to the Turk and brought the shame of slavery on them!” (Bram Stoker, 8 martie 1847 – 20 aprilie 1912). Predicile unui arhimandrit ortodox în interfaţă cu Dracula - Ficţiune istorică, istorie fictivă – ne dau întâlnire cu sfinţi, voievozi, vampiri.  24 aprilie 2012

*

 CINCIZECIME: MINTE, INIMĂ ŞI LITERATURĂ  Apropiindu-ne de Rusalii/Cincizecime/Pogorârea Duhului Sfânt, auzim, în limbile neamurilor, cuvintele lui Hristos: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). „God is the perfect poet” a grăit Robert Browning, bicentenar (7 mai 1812 – 12 decembrie 1892). Serbăm şi doi bicentenari români. George Bariţiu (4 iunie 1812 – 2 mai 1893) a întemeiat, în 1838, Gazeta de Transilvania (Braşov) şi Foaia pentru minte, inimă şi literatură (Blaj). Costache Negri (11 mai 1812 – 28 septembrie 1876) a fost "unul din cei mai nobili bărbați ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor". (Mihai Eminescu). „Cel slab repetă cuvintele celui puternic prin Domnişoara Iulia şi alte personaje ale lui August Strindberg (22 ianuarie 1849 – 14 mai 1912 – centenarul morţii). 29 mai 2012.

*

TRIO MUZICAL Gânditorul, dramaturgul, dirijorul îşi dau întâlnire prin hazardul zodiacului: tricentenar Jean Jacques Rousseau (28 iunie 1712 – 2 iulie 1778); Ion Luca Caragiale (13 februarie 1852 – 9 iulie 1912), 100 ani de la moarte; centenar Sergiu Celibidache (28 iunie 1912 – 14 august 1996). Se întâlnesc şi prin muzică: Le public est aujourd'hui si indisposé contre tout ce qui s'appelle nouveauté ; si rebuté de systèmes et de projets, surtout en fait de musique, qu'il n'est plus guère possible de lui rien offrir en ce genre sans s'exposer à l'effet de ses premiers mouvements, c'est-à-dire, à se voir condamné sans être entendu. (Rousseau, Disertation sur la musique moderne, 1743); Daca harpa este sufletul orchestrei, toba mare este inima, iar triangulul și capacele — spiritul. / Ceea ce e harpa între instrumentele de coardă este toba mare între instrumentele suflătoare. Dacă cea dântâi este superioară prin arpegie, cea d-a doua o întrece în tril: or, zicem tril, zicem arpegie, am zis totul, am zis: muzica. (I.L. Caragiale, Muzica); It would be tragic if last night's American debut were also his American farewell. (New York Times, Debut of Sergiu Celibidache). Jumătate mai tânăr decât compozitorul filosof, Lewis Caroll îşi serbează a 150-a aniversare, Alan Turing e leat cu dirijorul nostru. Sunt tot o sută de ani de când (murind Caragiale?) s-a strămutat la Berlin însăşi Nefertiti. 26 iunie 2012.

*

LES  PARFUMS  Corespunderile/corespondenţele edictate în poezie de Charles Baudelaire (150 ani de la moarte) sau în muzică de Achille-Claude Debussy (150 ani de la naştere) vor fi incluzând şi numărul de aur al naşterii şi morţii-nemuririi artiştilor, e.g. Iulie 2012: Blaise Pascal, 350 ani de la moarte; Nikolaus Lenau, 210 ani de la naştere; centenar Jorge Amado (Dona Flor e seus doi maridos); Marin Preda, 90 ani de la naştere. 28 august 2012.

*

CONECTARE  Ne vom conecta, lunar, și în 2014, la câte un congres/atelier creativ/festival din diferite părți ale lumii, pe temele: Cultură, cunoaștere, societate (ian); Lingvitică, literatură, arte (feb); Literatură și cultură fizică (mart); Reflecții globale asupra narării (apr); Marginile modernității (mai); Simboluri în istoria culturii (iun); Negocierea ierarhiilor estetice (iul); Literatură și traumă (aug); Festivalul fânului Cartagena (sep); Traducerea culturilor(oct); Frontiere arctice (noe); Culturi literare (LitCult).(dec). 28 ianuarie 2014

*

REGIONAL-CENTRAL  Discret, aproape sponatan, creatori din Târgovişte, Brăila şi Râmnicu Vâlcea au fost, în ultimele luni, oaspeţii Colocviilor de Marţi, găzduite de Centrul Pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională. Ne-am bucurat împreună de mesaje perene, vechi şi noi, relativizând cumva graniţele geografiei literare – şcoala de proză, maica Ţării Româneşti, cel mai frumos oraş. S-au redeschis cu noi prezenţe Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, Societatea de Etnologie din România şi Diaspora, Asociaţia Culturală Româno-Indiană. De oriunde vor continua să sporească spiritul iscat de aceste fericite precedente, efectul armonizator „regional”/”local” - ”central” va fi cu siguranţă reciproc stimulator. Vom sărbători acum revista Oglinda literară de la Focşani.  28 septembrie 2012.

*

RENAȘTEREA INDIEI Eminentul sanscritist Satyavrat Shastri a deschis, cu ani în urmă, la Universitatea din Delhi, ca decan al Facultăţii de Arte, un serial de conferinţe asupra studiilor sanscrite în Occident cu "Sanskrit Studies in Romania", pe care am avut onoarea s-o susţin. Între timp, Dr. Satyavrat a vizitat România, devenind doctor de onoare şi al unei universităţi româneşti, India tinde să fie o superputere care-l recunoaşte pe Eminescu, se dau doctorate şi licenţe pe indianistică. Parte a festivalului "Namaste India", masa rotundă  "Renaşterea Indiei - pe teritoriul românesc" reuneşte indianişti români şi intelectuali indieni la post în ţara noatră.  12 octombrie  2010.

*

KYOTO PRIZE  În credinţa că viitorul omenirii nu poate fi asigurat decât prin echilibrul dintre progresul ştiinţific şi profunzimea spirituală, Kyoto Prize se acordă anual în categoriile Tehnologie Avansată, Ştiinţe de Bază, Arte şi Filosofie. „Gândire şi Etică” este domeniul pentru 2012 al Kyoto Prize în Arte şi Filosofie. Premiul în „Gândire şi Etică” premiază o persoană care a arătat calea pentru mai binele umanităţii prin aprofundarea şi susţinerea filosofie şi eticii, sau prin lucrare practică întruchipând o anume convingere filosofică şi/ori etică. Până acum, au fost laureaţi ai premiului „Gândire şi Etică”: Paul Thieme (1988), Karl Raimund Popper (1992), Willard Van Orman Quine (1996), Paul Ricoeur (2000), Jurgen Habermas (2004), Charles Margrave Taylor (2008). Dintre aceştia, Paul Ricoeur era prieten şi coleg cu Mircea Eliade, la Chicago. Noi suntem prieteni cu Marcel Petrişor şi Puşi Dinulescu, la Colocviile de Marţi. 26 iunie 2011

*

ALTERNATIVE  MODERNISMS  Cardiff University, UK - 16-18 May 2013

 • Modernisms as alternatives to realism, representation, religion, tradition, linearity, mass culture, ‘grand narratives’ etc.

• Modernism/modern(ist) thought as an alternative way of seeing/theorising the world

• ‘Alternative’ modernisms -- modernisms outside the modernist canon or mainstream, whether for reasons of race, ethnicity, nationality, language, gender, sexuality, class, geography, aesthetics, ideology, chronology etc.

• Middlebrow or popular forms as an alternative to High Modernism

• Alternative ideologies and aesthetics within the (retrospectively applied) field of modernism and the historical avant-garde -- differences and contradictions in beliefs and approaches

• Alternative ways of living/lifestyles by modernist figures

• Alternative chronologies, definitions, canons or readings of modernism

• Movement of modernism from an alternative to its contemporary position in the academic, artistic and literary mainstream canon.

METAMORFOZA  LUI  DIMITRIE  GRAMA

...

Juan Carlos se aseaza in fata mea si incepe sa-mi vorbeasca: "M-am nascut intr-un castel vechi in Irlanda ca Desmond Fitz Gerald, iar atunci cand tatal meu a murit, am fost numit al 28-lea Knight of Glin. Am avut parte de o copilarie si tinerete privilegiata, fara griji si de aceea poate am fost atras, poate fara sa-mi dau seama, spre o lume diferita, felului meu de viata. O lume diferita de cea a Irlandei rurale. De aceea poate ca am plecat sa descoper o alta lume si un timp am crezut ca am gasit-o in Paris sau la Casinoul din Nice. De aceea poate ca intr-o noapte de betie si ruleta, am plecat din Casinou direct la gara si pe drum m-am hotarit sa ma inrolez voluntar in RCS (Razboiul Civil din Spania). Tot ca si acum, dar pentru alt business, m-am urcat intr-un tren si m-am trezit pe undeva pe linga Valencia.

         Ce cautam eu acolo? Aventura? Glorie? Izbavire? Nu stiu, nu pot sa-mi aduc aminte ce cautam si acum dupa atatia ani nu mai are nici-o importanta. Oricum, nu eram eu singurul care cauta ceva, altceva sau care fugea de ceva spre altceva, ci multi altii. Eram un regiment de britanici acolo si eu, fiind nobil, educat si prin academii militare, am fost numit "capitan". Nu m-am bucurat mult timp de  rangul meu militar, deoarece chiar in prima saptamina de lupte am fost impuscat in piept si Desmond Fitz Gerald, pe care-l stiam, a murit. "I think he's dead" sunt ultimele cuvinte pe care le-am auzit si un cer albastru nesfirsit, a fost ultima imagine pe care am vazut-o. Ce simplu e sa mori impuscat!  Simti ca si cum cineva iti da un pumn in piept si apoi totul se sfarseste in cateva minute! Ce complicata este, in schimb, viata! Te cauta, te gaseste si te pune la incercari!

         Eu, de exemplu, m-am trezit bandajat tot in jurul pieptului, intr-un spital de campanie. Doua surori medicale care se plimbau printre raniti s-au oprit si in dreptul patului meu si cea mai in virsta i-a soptit celeilalte: "nu cred ca Juan Carlos o sa supravietuiasca".

         Habar nu aveam despre cine vorbesc acele femei, dar ceeace mi s-a parut ciudat era faptul ca intelegeam perfect spaniola, o limba complet straina mie! Se pare ca sora aia medicala nu a avut dreptate si nu am murit.

         Atita timp cat am stat in acel spital de campanie, ceilalti raniti, doctorii si surorile medicale imi spuneau Juan Carlos, iar atunci cand eu incercam sa le spun ca sunt altcineva, Desmond din Irlanda, toti ma priveau cu ingaduinta si imi spuneau ca sunt inca traumatizat de razboi, traumatizat de ranile mortale pe care, doar ca printr-o minune le-am supravietuit. Cand am parasit spitalul, razboiul se sfarsise  de mai bine de doi ani. In tolba mea de soldat am gasit niste acte in numele meu nou: Juan Carlos G si o adresa undeva in Pirinei. Din curiozitate, m-am dus acolo sa vad despre ce-i vorba, sa ma lamuresc de unde vine acesta confuzie.....

https://georgeanca.blogspot.com/2019/03/rodica-si-george.html