Primăvară
de rit nou
~*~
Ce
vis urât avui – a câta oara!
Întins
în pat ca pe-un polog de fân
Visam
c-a mai venit o primăvară
Pe
care mă căzneam să o amân
Că-n
loc de ghiocei ţâşneau rachete
Ce-şi
etalau petalele de foc
Iar
mărţişorul la femei şi fete
Era
lansat de avioane-n stol
Natura
renăştea pe nevăzute
Murea
însă o lume împrejur
Strigam
la primăvară: haide, du-te
Şi
lasă-mă-n tumultul clarobscur
În
care mi-am dus umbra pe pământ
Atâţia
ani decurşi din veşnicie
Şi-am
respirat candid din Duhul Sfânt
Şi
la durere şi la bucurie
Hai,
du-te, primăvară de rit nou
Ce
mă alungi în vremuri revolute -
La
mine-n suflet nu găsesc ecou
Decât
copilăriei mele – du-te!
~*~
Cu
cele mai calde si nobile sentimente tuturor doamnelor, domnisoarelor si
copilelor cunoscute si necunoscute,
Marian
Ilie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu