Nicolae Radu - „Speranța moare ultima!”

 

„Speranța moare ultima!”

Prof. univ. dr. Nicolae Radu

15 Mai 2022

 

După un Covid 19 pentru care românii au fost încuiaţi ani de zile în casă, după un război  aducător de moarte,  dar şi multiplicator de afaceri la comandă, după oameni nevinovaţi, sârbi, irakieni,  palestinieni, sirieni, libieni, ucrainieni… copii şi femei, loviţi de bombe, după o durere şi suferinţă care ar trebui să ne unească şi nu să ne dezbine, oare cine reuşeşte în viaţă? Nu cumva uităm prea uşor că „prieteniile nu sunt veşnice, duşmăniile nu sunt veşnice, veşnice sunt doar interesele”? Cine are interesul să ţine omenirea în ceaţă? Nu cred în demnitari, titulari de funcţii pe viaţă, cu ordine primite din afară Ţării!

 

România normală?

 

Învățătura luminează mintea! Determinarea, ambiţia, dorinţa de a învinge ne ridică de la pământ, chiar dacă am fost îngenuncheați de nenumărate ori! Ce înseamnă un om de succes?! Un om cu bani mulţi? Un om alergat de pitici? Un om înconjurat de „umbre”?  Câţi dintre cei care deţin supremaţia în jocul manipulării unui popor obosit de boală şi datorii neplătite la bănci, mai gândesc la viitor? Cât va mai ține „viitorul” lor și al omenirii?

 

Încotro România?

 

Să nu pierdem niciodată din vedere că omenia trebuie păstrată, indiferent de provocările vieţii,  indiferent de  reuşită sau de vremelnică putere! Ce este cel mai important pentru noi? Echilibrul trebuie să ne însoţească în tot ce gândim! Iubirea faţă de părinţi ne deschide  paşii către dânşii şi ne aduce o nemărginită bucurie, cât sunt, încă, aici, pe pământ înainte de plecarea lor printre stele! Neuitarea celor dragi plecaţi dintre noi să rămână în sufletul nostru, aşa cum trebuie păstrat respectul pentru cei care au căzut sub Tricolor şi pentru Credinţa în Bunul Dumnezeu! Viaţa este un permanent examen al omeniei

 

Tinerii sunt viitorul nostru!

 

Tinerii care îşi încheie studiile pot fi condamnaţi că vor să plece pentru a avea parte de o viață mai bună? Nu! De condamnat sunt cei care nu crează condiții aici, „acasă”. România școlește tinerii, iar Occidentul îi folosește „de-a gata”, tratându-i ca pe sclavi, dar plătindu-i sub nivelul puturoșilor naționali ai țărilor gazdă. Ce oferim tinerilor, mulţi plecaţi de acasă cu bănuţi puţini, dar cu o imensă dorinţa de reușită în viaţă? Gândesc cu speranţa că cei plecaţi din Țara se vor reîntoarce acasă, până nu va fi prea târziu pentru noi! Va fi posibil doar dacă „politrucii” cățărați la butoanele puterii le vor crea condiții și motive pentru a se întoarce la patria mamă. Gândesc la tinerii de azi, la generaţiile de studenţi şi viitori absolvenţi! Drumul dumneavoastră în viaţă  de acum începe cu adevărat… prin hârtoape, pandemii și jocuri de interese.

 

Timpul nu aşteaptă!

 

Misiunea tineretului actual nu va una uşoară! După ani de studiu, după frământări şi nopţi nedormite, după restanțe şi taxe suplimentare plătite din puținul celor de-acasă, reuşita sa va fi asemenea muncilor lui Sisif. Indiferent de profil, fie că vorbim de psihologie, de psihologie aplicată pentru securitare naţională, de informaţii sau poliţie, de medicina adevărată nu de cea „comandată”, îmi doresc ca tinerii să reuşească readucerea siguranţei sociale și naționale, a încrederea oamenilor în ei înșiși, a aplicării legilor pentru oameni, nu a fără-de-legilor globaliste. Îmi doresc ca tinerii de azi să aducă zâmbetul pe feţele semenilor lor,  pe feţele brăzdate de nedrepte frământări, sărăcie şi de neputinţă împotriva răului absolut!

 

Nu funcţia vă face importanţi!

 

Omenia, respectul, ruşinea trebuie să fie repere ale caracterului tinerilor de azi! Îmi doresc ca ei să privească sufletul omului dincolo de „etichetele” puse cu rea credinţa de unii sau de alţii şi să nu uite că menirea lor este să apere omul, România și Credința, să readucă încrederea în dreptate, fără întâlniri ordonate la ceas de noapte cu cei certaţi cu legea firii și a existenței omului pe Terra, prin locuri născătoare de genocid planetar.

 

Nu călcaţi pe cadavre!

 

Îmi doresc ca tinerii de azi să urce muntele vieţii la pas şi nu în fugă, neglijându-și semenii și chiar pe ei înșiși!  Îmi doresc să trăiască fiecare clipă în întregul ei, să-și facă timp pentru a admira și prețui frumosul din viaţa lor! Îmi doresc să rămână oameni cu suflet curat, nu cu vieți întinate de pandemii programate, de războaie criminale și depopulări dictate de cei care se cred „dumnezeii” planetei. Tineri de azi pot repara răul până nu va fi prea târziu!

 

Cu toții avem nevoie de încredere și speranță. Fără ele, drumul umanității duce spre iad[1].

 

Nota redacției - Cu prilejul zilei de 9 mai 2022, „Ziua Independenței României”, drept recunoștință datorată „Celor care simt și gândesc românește!”, pentru verticalitatea ținutei morale Redacția ART-EMIS a confirmat „Demnitatea de român” domnului prof. univ. dr. Nicolae radu în calitate de colaborator al revistei.

 

-------------------------------------

[1] Un moment psihologic -