Cezar-Florin Ciobîcă - „Zâmbete în silabe”, volum de senryu, de Vasilica Grigoraș

„Zâmbete în silabe”, volum de senryu, de Vasilica  Grigoraș

           În comparație cu haiku-ul, care se caracterizează prin seriozitatea temelor alese, respectând câteva reguli clare atât la nivelul formei, cât și al conținutului, senryul este un haiku ratat, imperfect, un poem simplu, fără kigo, cu sau fără cezură, care, cu o oarecare doză de umor și ironie, uneori cinic, alteori sarcastic, ia în colimator, înfierează sau satirizează, în general, natura socială, firea omului. 

         Vasilica Grigoraș face parte din categoria puținilor scriitori de poezie de sorginte niponă, care, pe lângă haiku, scriu foarte bine și senryu. Deși ca formație literară nu vine din rândul acelora care scriu epigrame, cum este cazul lui Dan-Viorel Norea, Petru-Ioan Gârda, Rodica P. Calotă sau Grigore Chitul, ca să amintesc doar câteva nume valoroase, talentata autoare din Vaslui, folosind cu abilitate resursele limbii române din zona categoriilor semantice, polisemantismul, jocurile de cuvinte, anumite sintagme și expresii pline de miez, iată că reușește să scoată al doilea volum de poezii de acest gen, ceea ce este un lucru lăudabil, un act îndrăzneț, mai ales dacă ținem seama de faptul că numărul consumatorilor de astfel de literatură este foarte limitat.

        Pe coperta a IV-a a primului volum de senryu, Starea vremii azi, apărut în 2016, la Editura Pim din Iași, autoarea recunoștea că senryul este universul în care dumneaei  se simte confortabil și își regăsește cu bucurie felul de a fi, adică acela de a privi și de a nota fidel, cu detașare, spectacolul pestriț al lumii care o ajută să-și desăvârșească personalitatea, cu seninătate. Printre temele predilecte pe care înzestrata autoare le abordează în acest nou volum se regăsesc și multe dintre cele pe care chiar eu însumi le-am propus începând cu august 2015 ca organizator al Concursului lunar de senryu, competiție literară  unde Vasilica Grigoraș, punându-și în valoare aptitudinea specială pentru astfel de poezii minimaliste, a obținut de multe ori premii și mențiuni. Astfel, sunt creionate cu umor subtil și ironie fină, tot felul de personaje, mai mult sau mai puțin memorabile, unele chiar antologice, precum bețivul, haijinul (autorul de haiku, senryu), femeia cu multiplele ei fațete versatile (ispititoare nevoie mare, cu sex-appeal,  ușuratică sau rea de muscă, poamă rea, în ipostaze de vecină, mireasă, fata bătrână, soacră-scorpie etc.), elevul, proful, poetul, edilul, șeful, guvernantul / politicianul, fotbalistul, peștele, Moș Crăciun, soțul (bețiv, faultat, încornorat), polițistul etc., toți alegându-se, datorită iscusinței și spiritului de observație al autoarei, cu o schiță de portret care evidențiază subtil, pe un ton mai degrabă șugubăț și rareori caustic sau cinic, defecte, tare, minusuri, cusururi provenind din diferite  paliere  comportamental-tipologice: 

*macii scuturați - / văduva fredonează / Preludiu de Bach (femeii îi este dor de jocurile erotice);

*doamna în criză - / sub moțul curcanului / sare pârleazul (de vechile obiceiuri nu te poți dezbăra cu una, cu două);

*slujbe sigure - / soțul bând bruma de bani / soața în călduri ( un SRL dezastruos);

*soacra la nuntă - / cu masca noii mame / scorpia însăși ( un curs de dresaj este obligatoriu);

*meci zi și noapte - / pe banca rezervelor / soțul faultat (când nu mai este chimie, schimbi macazul sau echipa);

*îi doare în cot - / agenți la rutieră / cu mâna întinsă (taxele trebuie strânse cumva);

*pe chat cu proful - / navigând până în zori / contra curentului (relația profesor-elev s-a denaturat);

*fermă modernă - / soția umblă non-stop / c-un mare măgar (îi trebuie un bodyguard);

*sonată-n casă - / sunetul contrabasului / din ce în ce mai grav (violența domestică duce la deraieri sentimentale);

*învățând pe brânci - / tabula rasa și după / doi ani într-unul (lipsesc metodele eficiente);

*ger îngrozitor - / Moș Crăciun înfierbântat / calcă pe-alături (crăciunițele, e clar,  sunt prea sexy);

*legumicultură - / edilul la audieri / are iar morcov (astăzi de vină-i mereu culoarea politică);

*micii la grătar - / cel mai afumat din toți /  șeful cel mare (subalternii îl ajută să-și dezlege limba);

*mireasă-n călduri - / răceală timpurie-n / casa de piatră (nu trebuia să se pripească);

*lalele roșii - / pompierul stinge iar / focul vecinei (o vecină care se aprinde repede e pericol iminent, căci strică mariaje);

*începutul toamnei - / berzele migrează spre / căminul de fete (e de bine, că deja sunt probleme cu îmbătrânirea demografică);

*părăsit de muză - / poet renunțând la rima / îmbrățișată (noroc că mai sunt și alte feluri de rimă);

*aniversare – /  mai ieri regina-nopții / azi doar urzică (trecerea timpului schimbă omul);

*toamna geroasă - / fata bătrână-ncearcă / s-ațâțe focul (merită o șansă, dar depinde de cercurile frecventate).

        Așa cum îi stă bine unui scriitor adevărat,  atenția autoarei se îndreaptă cu delicatețe și asupra microuniversului, a lumii plantelor și-a insectelor, a gâzelor mărunte,  între care  uneori există tot felul de afinități, simpatii ce nu trec neobservate, demonstrându-ne că lumile, regnurile comunică armonios între ele prin fire nevăzute și că iau naștere astfel mici fabule, în care te surprind insolitele apropieri, cuplări:

*soare scăpătat - / pe patul cu petele / Crai Nou și-o gâză (iubirea nu cunoaște granițe);

*voiaj romantic – / puful de păpădie / cucerit de vânt (dragoste la prima … adiere);

*rochie de gală - / ochiul-boului postat / pe țâța- caprei (holbatul excesiv dăunează mariajului, dacă există);

*crinul ofilit - / atins la rădăcină / de-o șopârliță (bolile venerice te scot pe tușă);

*rătăcire - / în traista-ciobanului / papucul-doamnei (baci mioritic cu veleități de Don Juan);

*pețitor tomnatic - / un fluture poposind / pe-o crizantemă (mai bine mai târziu decât niciodată!);

*floricultură - / lângă ochiul-boului / o Viorică (încă se pot naște copii din flori);

*de-a ascunselea - / gura-leului pândind / regina- nopții (genul de confruntare care pe care, dar parfumată).

      Dintre licorile bahice, soiurile autohtone sunt pomenite frecvent, cu scopul de a ne aminti parcă de dictonul latinesc in vino veritas:

*gerul scânteind - / buchet de Busuioacă-n / ulcica de lut (un astfel de buchet  dezleagă și limba, și inima);

*la gura sobei – / buni încălzindu-se / c-o Tămâioasă (cum altfel să se mai încălzească?);

*vecina umblând / după Negru de Drăgășani - / râsul satului (probabil fiindcă se spune că negrii sunt mai virili);

*muzeu sătesc - / de viță nobilă doar / Grasa de Cotnari (așadar cu sânge albastru);

*Valentine’s Day - / chiar și Băbeasca neagră / ademenindu-l (în dragoste, vârsta înaintată nu mai este o barieră).

        Unele sărbători din calendar (Crăciunul, Boboteaza, ziua muncii, Valentine’s Day, Halloween), autohtone sau de import, sunt prilejuri favorabile de-a ne oferi câte un gros-plan amuzant:

*de ziua muncii - / un somn îi dă de furcă / din zori în noapte (o fi somn de înfrumusețare sau pescarul nu este prea priceput?);

*bilanț de Crăciun - / socoteala moșului / fără cusur (ce bine e să fii tare… la mate!);

*Bobotează - / îmbătați cu apă rece / se trezesc brusc (enoriașii sunt totuși  fini connoisseuri);

*furtuni zi de zi - / doar de Sf. Valentin / închide clanța (clipele de acalmie sunt binevenite);

*cap de bostan - / în zi de Halloween / luând-o în barbă (nu s-a pregătit deloc pentru astfel de meciuri);

         Anumite constelații (Orion, Craiul Nou, Luceafărul etc.) și denumirile geografice  pomenite ici-acolo prin poeme relevă faptul că, indiferent de planul vizat (terestru, acvatic, cosmic, uman), cel ce scrie senryu de calitate își caută resursele peste tot și încearcă să valorifice într-o manieră originală, proprie, latura ascunsă, hazlie a elementelor ce poate trece cu vederea omului de rând, nepreocupat de energia ascunsă prin intermediul căreia sunt legate toate elementele lumii înconjurătoare, a căror armonie este exemplară:

*lipsă de respect - / Omul salutând Babele / cu răceală (în toate este o cauză ascunsă);

*Orion la vânat - / privind cum se deschide / regina-nopții (voyeur îmbătat de miresme);

*în fiecare an târg / pe Muntele Găina - / fete mai deloc (virginitatea nu mai este la modă);

*noaptea-n piscină - / Crai Nou prins în mreaja / unei zvârlugi (nurii tinerei fac furori);

*de neînțeles - / cu o cretă în mână /  caută Creta (elevul are nevoie de firul Ariadnei).

       Referirile la muzicieni și piese muzicale celebre denotă că autoarea este și-o melomană ferventă:

*ascultând Ravel / umblă doar în bolero – /  nou trend în modă (femeia deschisă nu-i totuna cu femeia ușoară);

*un concert intim - / doar Văduva veselă / fără Bolero (unde-s trei miroase a altceva)

        De multe ori, Vasilica Grigoraș, asemenea epigramiștilor notorii, se leagă de ținuta morală inadecvată a celor ajunși la putere, care, fără scrupule, ieșind pătați sau mânjiți din tot felul de meschinării cotidiene, gonesc numai după câștig personal imediat, în detrimentul celorlalți care n-au fost deloc inspirați atunci când și-au dat votul:

*târg în parlament - / trântori venind la miere / pe funcții la stat (și astfel se ajunge la disfuncții sociale);

*grătar la alegeri - / edilul trage spuza / doar la turta lui (sătulul nu-l crede pe cel flămând);

*în prag de-alegeri - / unele cârtițe ies / la suprafață (denunțătorii, șantajiștii își scot arsenalul de la naftalină pentru a trage sfori, foloase);

 *campania-n toi - / iarăși se dau în stambă / marionetele (ar trebui tras la răspundere și păpușarul);

*piese de muzeu - / adunate-n parlament / doar antichități (ce-ar fi să-i aruncăm la fier vechi!)

*bilanț la guvern - / de la lume adunate-n / propriul buzunar (Cum nu vii tu, Țepeș Doamne…)

*puterea la vârf - / nicio alergie la / miere și lapte (e clar că-s trântori sadea!)

*tărâm politic - / o apă și un pământ / dreapta și stânga (balauri politici ce trebuie anihilați);

*circ în parlament - / chiar și-n public aleșii / o fac de oaie (o fermă de animale “fără moral și fără prințip”).

         Poemele senryu scrise de Vasilica Grigoraș îl vor încânta cu siguranță pe orice cititor, invitându-l să ia parte la un gen neobișnuit de entertainment  și să facă totodată împreună cu autoarea o radiografie în tușe comice a societății românești contemporane, cu bune și rele. Fără doar și poate că se mizează și pe efectul terapeutic pe care îl au aceste producții literare asupra celui care va deschide volumul, întrucât fiecare senryu în parte îți poate oferi, de ce nu, acea doză minimă de umor care să te binedispună, dar și să te facă să meditezi asupra decupajelor prezentate laconic. Comedia umană, bogată în subiecte atât de diverse, sperăm că o va inspira în continuare pe Vasilica Grigoraș și că o va determina să ne ofere în viitor și alte creații la fel de valoroase precum acest volum dăruit din suflet nouă, cititorilor.

 Cezar-Florin Ciobîcă