Nicolae Ceaușescu - Jimmy
Carter
1978
Întâmplările despre
care o să scriu azi sunt de o importanță majoră pentru România, le știu de la
unul dintre miniștrii participanți, iar concluzia lor ar trebui să aibă un
impact major pentru politica economică și externă a României.
*****
Cum le
cunosc de la unul dintre participanții direcți, unele detalii și nume le
protejez pentru că sunt amănunte de politică externă a altor state, inclusiv a
României, cu impact actual.
In 1978
Nicolae Ceaușescu este invitat la Casa Albă de Jimmy Carter, președintele SUA.
In timpul
discuțiilor din Biroul Oval, într-o atmosferă relaxată, Jimmy Carter îi cere
lui Nicolae Ceaușescu să obțină de la Yasser Arafat, la acea dată președintele
OEP ( Organizației pentru Eliberarea Palestinei) un armistițiu pe o perioadă
cât mai lungă. Carter, care știa că Ceaușescu poate obține acest armistițiu, îi
spune lui Ceaușescu inclusiv motivul acestei cereri, unul destul de bine
întemeiat. Inainte de a fi de acord, Nicolae Ceaușescu pune două condiții:
Acordarea Clauzei Națiunii Celei Mai Favorizate României și a doua, acordarea
unui număr de licențe pentru industria românească. Cum numărul de licențe cerut
de Ceaușescu era enorm în concepția americanilor, se duce o negociere de o
noapte între partea română și cea americană. Ceaușescu și miniștrii lui obțin
direct o parte de licențe, urmând ca o altă parte la fel de mare din celelalte
licențe să fie obținute în mod ,,indirect”. Acest mod ,,indirect” este uluitor,
el însuși putând fi un subiect de carte. Practic se obțineau licențe cu știrea
americanilor, dar fără ca ei oficial să știe. Poate o să vorbesc odată, când se
va putea, despre acest acord nescris, cu rezultate enorm de mari pentru
dezvoltarea industrială a României. Cert este că în urma acestor acorduri,
industria Românească a explodat, realizată cu componente ale industriei
americane sau cu copii autorizate( oficial nu) ale acestora. Zeci de
Intreprinderi au fost construite pe baza acestor acorduri iar România, la
rândul ei, a construit ulterior direct astfel de întreprinderi în alte țări.
La finalul
întâlnirii, Carter îl întreabă pe Nicolae Ceaușescu ce program are în ziua
următoare, o întrebare de politețe, pentru că programul era cunoscut.
-Mergem în
Texas, răspunde Ceaușescu.
-Nu vreți să
mergeți până la centrul de cercetare H., avem acolo cel mai mare centru de
cercetare din lume?
- I-auzi
Ștefane ( Ștefan Andrei), câte zile avem în Texas?
-Două,
toa’șu președinte.
- Fă-o una,
mergem la H.
La Centrul
de Cercetare a mers o delegație formată din Nicolae și Elena Ceaușescu și încă
trei miniștri ai Cabinetului.
După ce au
intrat, au fost suiți în niște mici vehicole și au trecut printr-un culoar
lung, care avea de o parte și de alta calculatoare care mergeau. 1978, acum
patruzeci și unu de ani, Nicolae Ceaușescu și mica delegație se uitau perplecși
la pereții plini de calculatoare, și nu le venea să creadă ce văd. În fine,
ajung într-o sală mare, în care era un ecran imens, în fața căruia au fost
invitați de către Directorul Centrului.
,,După ce ne-am așezat în fața ecranului, unul
de acolo, în halat alb, a început să apese pe ,,niște butoane” ( ale unei
tastaturi) iar pe ecran a apărut harta României, cu patru puncte negre pe ea,
care se mișcau”
- Domnule
Președinte, aveți deasupra teritoriului patru avioane.
,,Ceaușescu
s-a uitat la mine, noi eram muți, credeam că suntem în altă lume, nu am scos
niciunul nici’un grai. Eram la mii de km depărtare de România, și ne spune unul
că deasupra României sunt patru avioane.
- Stați
liniștit, sunt civile.
...Liniște.
,,După ce ne
lasă mască cu asta cu avioanele, se apucă să bată în butoanele alea din nou și
pe harta României apar niște săgeți, niște linii, se mișcă, iar la un moment
dat o zonă se mărește, apare un nume de localitate: Scornicești. Liniște
mormânt: nu ne puteam lua ochii de la ecranul ală. Se mărește, apar case, după
care una mărită.
- Aceasta
este casa dumneavoastră de la Scornicești, Domnule Președinte, zice Directorul.
O să scoatem o fotografie cu ea și vă rugăm să ne dați un autograf; este un
obicei ca toți cei care intră aici să ne dea un autograf.
,,Ceaușescu
nu scoate grai și semnează pe spatele ,,pozei” care a ieșit dintr-un aparat.
Iar umblă ăla la ,,butoane”, iar apar niște săgeți, dar și niște semne și-l
întreabă pe Ceaușescu:
- Domnule
Președinte, știți că sub casa dumneavoastră de la Scornicești este lignit?
Ceaușescu nu
a mai rezistat:
- I-auzi
Ioane, ( Ion Avram, Ministrul Industriilor) suntem în Statele Unite, și ne
spune Directoru’ că sub casa mea e lignit și tu nu știi?
-De unde să
știu toa’șu președinte, că nu am aparatura lor.
În timpul
scurtei discuții, Directorul iar începe să bată în butoanele alea, și se mută
din nou imaginea. Ecranul prinde viață, alte linii, săgeți, tot felul de semne,
după care se potolește. Se oprise deasupra Mării Negre:
- Domnule
Președinte, aveți cele mai mari rezerve de petrol și gaze naturale din Europa,
în Marea Neagră!
Dacă știți
să le exploatați deveniți cea mai bogată țară din Europa!
“ Am rămas
cu toții înmărmuriți. Primul care a vorbit a fost Ceaușescu:
- I-auzi
Ioane, trebuie să le exploatăm!
- Nu avem
sonde de foraj la mare adâncime, toa’șu președinte, nici rușii nu au, doar ei,
americanii.
-Dacă vă
permite programul, puteți să le vedeți la lucru în Golful Mexic.
-I-auzi
Ștefane, ce program avem mâine?
- Texas,
toa’șu președinte!
- Scurtează,
mergem în Golful Mexic!
,,In Golful
Mexic, după ce a vizitat o platformă marină pe care o exploata Standard Oil
Company ( viitor Exxon Mobil) Ceaușescu a spus că trebuie neapărat să construim
și noi. I s-a explicat că este imposibil.”
- Ați mai
zis voi că e imposibil și la altele, vorbim acasă!
Acasă,
Ceaușescu s-a convins că nu putem face singuri o platformă marină de mare
adâncime și am început negocierile cu SUA pentru exploatarea COMUNĂ a petrolului
și gazelor din Marea Neagră. Ei urmau să exploreze și să exploateze prin
Standard Oil Company ( ulterior Exxon Mobil); mai urma să ne punem de acord
asupra procentelor din exploatare.
,,La finalul negocierilor între noi și
americani, ne-am dus la Ceaușescu”
- Am căzut
de acord cu Americanii, președintele Carter este de acord, vom face o Societate
pe Acțiuni, vor face ei explorarea și exploatarea cu Standard Oil Company,
utilajele lor, dacă sunteți de acord semnăm:
50% din
profit SUA
50 % din
profit România
- 51% din
Profit noi, a spus Ceaușescu!
- Tovarășu’
Președinte, utilajele lor, explorarea lor, exploatarea făcută de ei, rezervele
noastre, nu merge, e totuși corect, 50-50 este corect.
-Bine, 50
ei, 50 noi. Așa rămâne, semnați cu ei!
Din 1978 România
are o înțelegere semnată cu Administrația Americană reprezentată de
președintelele SUA Jimmy Carter și cu Exxon Mobil ( fost Standard Oil Company)
privind explorarea și exploatarea rezervelor de Gaze și Petrol din Marea
Neagră, profitul urmând să fie împărțit între SUA și România în procente egale,
50-50%!
Atunci când
a fost în vizită în SUA, Klaus Werner Iohannis a știut de această înțelegere,
și cu toate acestea a dat pe degeaba rezervele României. Ințelegerea scrisă
trebuia doar invocată. Prin faptul că nu a cerut ceea ce i se cuvine României
printr-o înțelegere scrisă, și prin faptul că vrea să modifice OUG 114,
Iohannis se face vinovat de Înaltă Trădare față de Poporul Român. Conform
Dreptului Internațional, SUA nu pot modifica unilateral o înțelegere scrisă, și
de aceea aveau nevoie de un trădător care să se facă că nu știe de această
înțelegere.
Condamnarea
lui Dragnea și Declararea lui ca ,,persona non-grata” în SUA a fost cauzată de
faptul că la fiecare ieșire publică Dragnea spunea ,,50 Exxon, 50 noi” fără să
știe însă de existența acestei înțelegeri scrise.
Această
Postare se adresează în egală măsură dumneavoastră, românii care trebuie să
știți cum sunteți furați de către gașca lui Iohannis, dar și parlamentarilor
care se vor face mâine vinovați de Înaltă Trădare dacă vor vota Guvernul Orban.
Cum Orban a declarat public că va modifica OUG 114 în sensul dorit de Exxon
Mobil, practic România va renunța de bunăvoie la dreptul ei din exploatarea
propriilor rezerve.
Această
postare se adresează în egală măsură și PSD și Vioricăi Dăncilă:
Dacă Viorica
Dăncilă va spune public că se va bate pentru respectarea înțelegerii existente
între România și SUA de 50-50% din profitul realizat din exploatarea gazelor,
nu numai că are votul meu la alegerile prezidențiale, ci va avea tot sprijinul
meu în perioada următoare pentru a fi viitorul președinte al României. Firesc
că-i stau la dispoziție cu amănuntele pe care nu le-am putut face publice din
rațiuni pe care le intuiți.
Consider că
este o obligație morală a mea, ca și a tuturor românilor care vor fi aflat prin
această postare de situația reală a rezervelor de la Marea Neagră, să facem
totul pentru ca această bogăție imensă să revină poporului român, așa cum este
și firesc.
Spunând încă
odată că voi acuza toți parlamentarii care vor vota pentru Guvernul Orban și
implicit pentru modificarea OUG 114, modificare scrisă în Programul de
Guvernare a PNL, de Trădare Națională, vă doresc ceea ce ne dorim cu toții:
Dumnezeu Să
Ajute România!
Dumnezeu Să
Ajute Poporul Român!
Textul este preluat, persoana
respectiva nu doreste expunere publica !
sursa mrl1772020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu