Florica GHEORGHESCU - La mulți ani Magdalena Popa !

La mulți ani Magdalena Popa !

( n.n celebra noastrã balerinã, maestrã coregraf la Compania Naționalã de balet a Canadei )

Magdalena –Victoria Popa, celebra noastrã balerinã, împlinieste in acest Iulie o frumoasã vârstã și 38 de de ani de când lucreazã, non stop, ca maestra coregraf la Compania Naționala de balet a Canadei .

Cine este Magdalena Popa ?

Prin mama ei este urmașa a pașoptistului Axente Sever, colaboratorul lui Nicolae Bãlcescu. Prin tatãl ei este nepoata prof. Șerban Popa care a fãcut parte din grupul celor care s-au ocupat de construirea Ateneului Român și apoi de activitãțile artistice din cadrul acestei instituții. Mama ei a fost pianistã iar tatãl doctor în științe fizico- chimice având diploma la Universitatea din București și apoi la Sorbona –Paris.

Uluitoarele ei calitãți artistice s-au manifestat din frageda copilãrie atrãgând atenția profesorilor coregrafi: Elena Penescu –Liciu și apoi Anton Romanovski care o considerau “ un bulgãre de aur “.

Despre performanțele ei a început sã se scrie în ziare încã de când avea 7 ani, mai ales în “Universul”. Datoritã insistențelor balerinei [ venitã din St.Petersburg ] Olga Lepesinskaia care vizitând școala de balet, a rãmas uluitã de talentul ei, a ajuns la Academia de dans Vaganova, una dintre cele mai faimoase școli de balet din lume.

În istoria acestei școli au fost consemnate douã eleve care și-au fãcut debutul pe scena teatrului Kirov încã din timpul studiilor: Galina Ulanova și 5o de ani mai târziu românca Magdalena Popa.

Începând din 1959 a fost premiatã la Concursurile Internaționale de la Viena, apoi la Varna culminând cu marele premiu “Steaua de aur “ la al III-lea Festival și Concurs Internațional de la Paris în 1965. Avea 22 de ani când a învins toate balerinele celor mai renumite trupe din Europa și America. La concurs au participat ansamblurile de balet din Paris, Londra, St. Petersburg, Moscova, New-York, Scala din Milano, Munchen, Copenhaga și București. Atunci românii au intrat ca niște necunoscuți și au plecat învingãtori datoritã Magdalenei Popa. Ca sã se înțeleagã mai bine valoarea premiului trebuie sã știți ca la concursul respectiv se acordau numai 6 premii:

Cea mai bunã balerinã, Cel mai bun balerin, Cel mai bun ansamblu, Scenografia [decor și costume ] Coregrafia si Muzica. Din juriu au fãcut parte mari personalitãți din lumea dansului: Andre Jolivet, Serge Lifar, Ivette Chauvire, Rene Claire, Marcel Achard și alții.

Începând cu acel an [1965 ] numele ei s-a rãspândit în toatã lumea .

Cronicarii se întreceau în a-i aduce elogii, iar publicul o aștepta cu emoție pe frumoasa și talentata româncã, socotitã cea mai buna Giselle a timpului sau…Natalia Makarova obținând doar premiul criticilor și ziariștilor.

Pentru Magdealena Popa dansul a fost o” patimã”. Nu ambiția, ci talentul, a condus-o zi de zi și cu cât avea mai mult succes cu atât muncea mai mult. Era convinsã cã, dacã muncește cu pasiune, ”dansul devine un fluid al grației, siguranței și poeziei.

– Știu ca am calitãți deosebite,.. cã m-am nãscut cu ele, spunea Magdalena, dar asta nu face decât sã ma oblige sã muncesc din ce în ce mai mult. Sunt convinsã ca atunci când ești interesat numai de succes, stãrile psihice se altereazã iar talentul dispare.

Magdalena Popa a dansat pe toate marile scene ale lumii. A fost invitatã și a fãcut parte din multe Jurii Internaționale din Japonia pânã în America.

Alãturi de soțul ei Amatto Checiulescu a dezvãluit lumii frumusețile artei dansului, dar niciodatã nu l-a confundat pe Amatto soțul, cu partenerul balerin și coregraful Amatto Checiulescu.

În acest fel s-a pãstrat între ei o armonie deplinã…

Nu greșesc dacã afirm cã ea a fost sclava profesiei sale pentru cã mã gândesc la exercițiile sale zilnice.

O superba caracterizare i-a fãcut colega mea Marcela Popescu spunând: ”A fost minunea albã imponderabilã care plutea de parca ar fi uriât pãmântul și se înãlța, se lungea, se mladia ca o zâna fermecatã, dar când rolul i-o cerea se transforma într-o salbatecã, era voluptoasa și tentantã ca însãși viața “.

Nici dupa ce a nãscut-o pe Ama, fata lor, (acum mama a patru copii) nu a stat în concediul maternal. A uluit pe toatã lumea când a revenit pentru, a pregãti premiera baletului:”Esmeralda “( din l4 martie l976).

Gloria i-a luminat viața pânã în 1981 când fratele lui Amatto plecând într-o vacanțã în Germania ( in vremea aceea, de Vest ) a preferat sã nu se mai întoarcã.

Atunci li s-a schimbat viața. Li s-au retras pașapoartele și li s-a interzis legãtura cu ansamblurile de balet din alte țãri, cu care lucraserã atâția ani….

În fata unei asemenea situații, ei care erau socotiți de cãtre strãini “ ambasadori” ai țãrii lor, nu puteau îndura umilirea.

Dupã un an, datoritã talentului ei, membrii Juriului Internațional de la Jackson – Missisippi au insistat atât de mult pe lângã oficialii din România încât au fost nevoiți s-o lase sa plece în America.

Chiar dacã a primit un pașaport pe termen scurt, drumul spre libertate era deschis. Amatto și pãrinții ei au luat hotãrârea ca Magdalena sã nu se mai întoarcã și sã rãmânã în America. Soarta a hotãrât însã altfel pentru cã întâlnirea cu Betty Oliphant – directoarea școlii naționale de balet a Canadei- și Alexander Grant –directorul companiei naționale de balet au determinat-o sã accepte postul de maestrã de balet la compania naționala în Toronto.

Gândul ca nu va mai dansa – deși avea vârsta la care alte colege ale ei se retraseserã –o intrista dar, nu putea sã-și abandoneze ambiția de a face ceva pentru a-și salva familia.

De teama ca ar putea sã-și piardã soțul, fetița și pãrinții de care nu se despãrțise niciodatã, a comunicat în țarã cã s-a angajat temporar plãtindu-și taxele obligatorii cãtre Agenția care se ocupa de artiști.

Datoritã intervenției Guvernului Canadei familia i-a fost alãturi dupã un an abandonând o casa în care Magdalena și Amatto investiserã tot ce câștigaserã în turneele din strãinatate timp de 2o de ani .

Asa și-au început noua lor viațã în țara numita Canada. Șansa lor de “ a fi din nou “acasã” s-a datorat pasiunii pentru munca. Magda, asa îi spun de când o cunosc, împlinește 27 de ani de când îi perfecționeazã pe tinerii balerini canadieni iar Amatto a predat la școala unde era directoare Betty Oliphant. Fata lor Ama a urmat facultatea de Politehnicã, s-a cãsãtorit și are 3 copii. Pãrinții Magdalenei au plecat la Dumnezeu însã au fost multumiți de reușitele fetei lor pe care o adorau…

In acest timp in tara au fost distruse filmele realizate cu ea fiind considerata “transfuga” Ce revoltator !.. Cei ce au facut acest lucru nu s-au gandit ca valorile culturii trabuiesc pastrate.

Oleg Danovski, coregraful, director al ansamblului de balet al Operei din Bucuresti, care a lucrat cele mai importante lucrari din repertoriul Institutiei respective cu Magdalena Popa ,spunea ..” Din cauza ignorantei celor de la putere a fost pierduta o mare valoare si acest lucru se va simti multi ani, ea fiind greu de inlocuit “…

De cand este in Canada cronicarii specializati in arta dansului au subliniat, chiar de la venirea ei, rolul deosebit pe care il va avea in solidificarea ansamblului de balet din Toronto, revenind cu elogioase aprecieri ori de cate ori se petrece un eveniment artistic. Puteti cerceta ziarele : Toronto Star si The Globe and Mail.

Pe langa activitatea de maestra principala de balet a creat spectacole in Australia, Germania si impreuna cu Amatto –sotul ei –de doua ori in China.. Cu cativa ani in urma, aflandu-ma in Toronto, mi-am revazut “ idolul artistic” si am tinut sa realizez un film,chiar daca ar fi fost mic,dar avea ca subiect marea vedeta de care ma ocupasem multi ani in Romania. Dupa 15 ani , ne-am vazut aproape zilnic acasa sau la Teatru,am stat de vorba ajutand-o sa-si descarce necazul,durerea,dorul de locurile unde s-a nascut…

Am stat de vorba si cu cateva personalitati din Companie. Am inceput cu dl James Kudelka, regizorul – coregraf, director artistic in vremea aceia care mi-a marturisit: “…Cand Magdalena Popa lucreaza cu balerinii, nimic numai conteaza…nici efort, nici timp, totul fiind dus la limita maxima. Aceasta este de fapt rațiunea dupã care trãiește..

Ea scoate la iveala în tinerii pe care-i pregatește: muzicalitatea, spiritualitatea, emoțiile și inteligențã, iar instinctual ei înãscut o conduce sa-i descopere pe cei dotați formandu-i pentru o carierã internaționalã. Sunt onorat sã lucrez alãturi de ea “….

Directoarea a Companiei Naționale de balet a Canadei doamna Karen Kain.

Domnia sa mi-a spus…

“O cunoșteam pe Magdalena Popa înainte ca ea sa vina în Canada. Îmi vorbea despre ea partenerul meu de dans Sergiu Stefanski care dansase cu ea la Bucuresti. Am întalnit-o apoi când era în Juriile Concursurilor Internaționale de dans de la Moscova și apoi în Japonia. Marele meu regret este ca n-am putut lucra cu ea mai devreme. Ea mi-a demonstrat cu delicateta teoriile ei lasându-mi timp sã le asimilez și sã-mi corectez tehnica în limitele la care puteam sa ajung. Acest lucru m-a ajutat sa-mi prelungesc cariera solistica și îi mulțumesc.

Este foarte important tot ceea ce a facut pentru baletul canadian. Noi am avut intotdeauna balerini minunați dar n-am înțeles bine tehnica clasica, iar Magdalena Popa a contribuit enorm în acest sens”…

Prim balerina Chan Hon Goh, care s-a retras de curand, declara :…”Am lucrat cu Magdalena de cand am venit la Companie si au trecut multi ani…Pentru mine Magdalena Popa reprezinta dansul la cel mai inalt nivel posibil. Are o maretie ce vine dinlauntrul sau.. E greu sa te ridici la asteptarile ei, dar ce mare satisfactie ai cand reusesti !..”

Sa adaugam si cele spuse de prim balerina Greta Hodgkinson

..” Cel mai important lucru pe care l-am deprins din lectiile cu Magdalena este totala schimbare a modului de lucru. Am reluat totul de la inceput, antrenandu-mi corpul prin tehnici deosebite de cele pe care le cunosteam.. Acum aplic tot ceea ce ea m-a invatat si toate spectacolele mele, fie ca sunt clasice sau modern-contemporane, au la baza invataturile pe care i le datorez..”

Dupa cum vedeți, Magdalena Popa are aici o pozitie foarte solida, facand parte dintre vedetele artistice ale Canadei.

Mergeti la” Hammingsbird” și veți vedea placa pe care-i este înscris numele.

La mulți ani Magdalena, din partea admirratorilor si prietenilor tãi de la Observatorul !

—————————————-

pt.Observatorul

Florica GHEORGHESCU / Toronto