Întoarcerea fraților rãtãcitori
Dacã
pandemia la care asistãm este prologul sfîrșitului, întoarcerea masivã a
românilor acasã este justificatã, indiferent cît de neplãcutã pentru autoritãți
și ceilalți membri ai societãții.
Care ar fi
un loc mai bun de murit decît plaiurile unde ai vãzut lumina vieții?
Din acest
unghi, exodul implicã un raport tragic: strîngerea lumii în gãoacea din care a
plecat.
Nimeni nu
poate nega legitimitatea acestei voințe.
Românii se
întorc de unde au plecat pentru a muri în puțina demnitate care le-a mai rãmas.
Le poate fi
ea negatã de propriii lor frați?
Îl poți
aștepta pe fiul rãtãcitor cu arma în piept și ușile închise? Cu priviri
încruntate și blesteme?
Sã
presupunem cã toți românii care bat la granițele patriei vor fi împiedicați sã
intre.
Vor fi
nevoiți sã se întoarcã de unde au plecat, în caz cã strãinii din țãrile lor de
adopție nu vor imita gestul fãcut de foștii lor compatrioți. Se vor simți
aceștia din urmã muiați în satisfacție, prosperitate și îndreptãțire?
Dacã
sfîrșitul va pogorî asupra lor, ei vor fi terminați indiferent de circumstanța
exodului, cu un pãcat greu atîrnîndu-le de suflet.
Nu acesta
este patriotismul, nu acesta este modul de apãrare a patriei, nu astfel vor fi
mîntuite sufletele nației.
Dimpotrivã:
a alege între a muri cu fratele tãu prigonit la porțile cetãții (un frate de pe
urma cãruia ai profitat de-a lungul anilor) sau singur în iluzoriul adãpost al
meschinãriei tale, care comportare credeți cã prezintã mai multã demnitate?
Cu care
dintre opțiuni vei putea dormi mai bine? Muri mai liniștit? Continuîndu-ți
existența ca și cum nu s-a-ntîmplat nimic ieșit din comun?
Îți bate la
ușã, în miezul nopții, fratele rãtãcitor. Este bolnav și nu mai are mult de
trãit.
Rãpus de obosealã,
speriat, flãmînd și murdar. Îmbãtrînit înainte de vreme.
Regretã mai
mult ca tine cã a fost nevoit sã-și pãrãseascã țara.
A dus o
viațã mizerabilã printre strãini, lipit pãmîntului printre reperele
prosperitãții altora.
Marginalizat
și disprețuit, discriminat și umilit.
Nu trebuie
sã tai vițelul cel gras. Fratele tãu s-a întors ca sã moarã.
Un petic de
pãmînt ar satisface nevoia.
Liviu Cangeopol
3/25/2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu