COLONIALĂ
~*~
...Sora mea
Vitregă – văzându-i pe
Servitorii
noștri Negri – pe
Bunii noștri
Servitori Negri – continuând să deretice
liniștiți – prin
Ogrăzi și prin
Case – CA
ȘI CUM NICIUN CORB NU-ȘI
VIBRASE – PESTE
EI - VESTEA FURTUNII DE
MOARTE (...Negrii
Oameni continuând A FACE – senini - cu
UNELTELE SFINTE –
intrate în
Carnea Mâinilor
– a Ochilor și a
Trupurilor lor
de
Abanos - Lucind
în Sudoare – ...UNELTELE LOR SFINTE - una
făcute - cu
Mâinile – Ochii și
Trupurile lor de
Abanos...) – ...văzându-i Sora mea
Vitregă - pe
Servitorii
noștri Negri continuând
să-mplinească -
prin Ogrăzi și prin Case (cu
Carnea și
Uneltele lor
Sfinte -
întrepătrunse !) - tot ce se
Cerea - în
Legea și
Liturghia unor
Tărâmuri Vii –
ale
Bunei Cuviințe –
înăbușind în ei orice
Rază Firavă de
Bocet - deși
primiseră
TOATE VEȘTILE
MORȚII NĂPRASNICE – ALE
NEAMULUI LOR –
în Focul
Dement -
în Dansul Satanic al
Războiului -
ținând de
Nenumărabile
Vecìi... – ...Sora mea Vitregă
(...cu Chipul
Luminat de-o
Minune în
Curs...) - mi-a șoptit la
Ureche -
ca-ntr-o Minunată și Îngrozitoare
Viziune -
mi-a șoptit ca-ntr-o
Incantație
(...auzită de
dincolo de
Stele...) :
”...fără
nicio îndoială – acești Bieți
Oameni au ajuns
– ÎN SFÂRȘIT - la Străfundul
Nenorocirii –
Străfund Învârtejit – Cumplit
Întunecat - și
de la care Străfund
nu te mai poți
întoarce – decât
Înțelept -
Împăcat întru
Vecie - și
Orbitor Luminat”...
...așa și era :
deci - m-am alăturat – tăcut și
grav – liniștit
- lor – Bunilor noștri Servitori
Negri – din
Ogrăzi și din
Case : am pus -
și eu - Mâna pe
SFINTELE LOR
UNELTE - și am început să
deretic – să
trudesc – întru
Desăvârșit Senin
– simțind cum
Mâinile – Ochii
și
Trupul meu –
devin una cu
SFINȚENIA MUNCII
UNELTELOR...
așa și era :
SIMȚEAM – CRÂNCEN – CUM SE
POGOARĂ TOȚI
CORBII LUMII –
PESTE MINE - ȘI N-AU CE-MI
RĂPI (...căci
Sufletul meu nu se
Vede...nu s-a
văzut
Niciodată...) –
dar – totdeodată – la Temeliile
Tăișului Zărilor
- fulgerau – în fața
Ochilor-Mei-Fără-Carne : Porțile
de Diamant ale
Cerului –
dincolo de orișice Nevoie de
Suspin – dincolo
de Orice
Înlănțuită -
Nevoie de
Libertate...
...acum -
se-ntredeschideau Porțile de
Diamant ale
Cerului – către Viziunea mea din
Copilărie :
Lacul de
Lumină – Brăzdat
Ritualic - de
Regine-Lebede – Lacul de
Lumină – de la
Poalele unor
Munți Însoriți –
unor Munți
Nevăzuți - decât
de
Ochii mei –
înlăcrimați de cea mai
Absurdă și mai
Uriașă –
Dumnezeiesc
Invadatoare -
dintre
Posibilele
Bucurii date
Omului – spre
Învățul
Extazului Celui Dintâi...
...Servitorii
noștri Negri – fără niciun
Cuvânt – m-au
primit între Țărmii
Străvezii – ai
Nenorocirii și
ai
Copilăriei
Sufletului
Lumii...
...de la
Servitorii noștri
Negri – am
căpătat – printre
Extatice Lacrimi
de
Inexplicabilă
Bucurie a
Deznădejdii :
PRIMA MEA
ÎNALTĂ
ÎNVĂȚĂTURĂ !
...în unele
Nopți – fără Lună – Servitorii noștri
Negri scot Fum
pe Nas - și
Flăcări pe Gură
– ca
Balaurii
Subpământului - Cel
Divin-Înțelept
și
Tainic...
***
EXASPERAT
m-am uitat –
exasperat – la cei Doi
Infractori
Cosmici (Unul de Zi și
Unul de Noapte
!) – care fuseseră
prinși – apoi
aduși – de
Poliția Stelară – în
fața mea :
Infractorii
Priodici - care
umblaseră la ”Dosarul
Cărților Mele ” - având în
El - Prorocirile
mele - și
pe toate – le
eliberaseră – le
zburătăciseră –
de pe Hârtie – spre
Lumi (și
retur...) – întru Gigantic-Asasina lor
Împlinire
îi privesc –
mohorât și
neputincios – pe
cei Doi
Demenți Ciclici
: de-acum
Totul se va urma
– se va
împlini –
întocmai după cum am spus și am
scris – eu
”Acolo”...
...dar eu le
pusesem – de Gât
Prorocirilor
mele – Bolovanii Neputinței de a fi
citite și
eliberate spre
Bezna
Înțelegerii
lor...
acum – asta-i :
”Apocalipsa după
Botez”
a-nceput - și Nimeni din
Univers – n-o
mai poate
opri...
Infractorii
Cosmici vor fi aneantizați – Ciclic - prin
însăși Făptuirea
lor – vor fi
aneantizați –
zdrobiți și
pulverizați în
Concasorul Sorții și al
propriei lor
Fapte
Demente (...conforme
– adică
Tradiției...)
...Grădina
Zoo-Cosmică își eliberează - astfel
Tigrii-Zilele
Divine – spre Panterele-Nopțile Divine – Nopțile
Divine-Pantere
spre Tigrii-Zilele Divine - de fiecare dată când
Demiurgul
suspină – între Ciclurile :
Ultimul
Necunoscut - și
Ultimul
Provizoriu – ale Fiecărui
Manvantara[1] ...!
***
SUNT SINGUR –
NU-NGENUNCHEAT – DAR SCHILODIT
sunt singur –
nu-ngenuncheat – dar schilodit
de-Aducerile-Aminte
– ce năvălesc în Valuri
(...îmi năvălesc
prin Răni – ca-n Vaste Baluri...) :
n-am fost iubit
– nu am iubit – prea îndesat urâi pripit
am înotat Oceane
: nu m-am atins de Maluri...
Dureri m-au
ostenit – iar Nerecunoștința
m-a doborât –
pervers – din Piscuri-de-Visare...
pot – de pe-acum
– la Cap să-mi pun o Lumânare :
nu ești sfruntat
: te-a sugrumat Știința...
...e mult trecut
de Miezul Nopții : Lacrimi
făr' de folos –
mi-au sufocat Credința :
căci în
Plămada-mi – Frunte fosta-mi Umilința
și Lovituri
Continue – ”FĂRĂ CRATIMI”...
cerșesc pe
Drumul Nesfârșit al Firii
Regeștii-mi
Megieși își primesc Musafirii :
eu sunt Calic în
Calea Razelor de Lună
nu voi primi –
măcar – o Veste Bună...
...n-avui
Părinți – n-am Rubedenii și nici Liniști :
tot caut - Șarpe
Hulit – Găuri – să mă ascund prin Miriști...
***
N-AM ÎNȚELES
NIMIC - NIMIC - DIN VIAȚA ASTA
n-am înțeles
nimic - nimic - din Viața Asta
decât că are
Fìride – Bezne-n Cotloane
Ascunzători de
tine însuți – Grotești Toane
și Labirinturi
de Arcane și Capcane – -n Coasta
Morții –
care-o-nsoțește – amuzată – spre Fruntàrii
pân' se-ntâlnesc
la Hat – lovind cu Fier – precum Plugarii...
stau – umilit de
multe Ne-Nțelesuri – trist și slab
sub Lemne ce-mi
vor arde Amintirea – un Năglab...
e Noapte-n
Viață – Noapte e și-n Moarte
nu mai e mult
până va fi Prea Greu Departe...
poate n-aș
sufoca Nădejdea – dacă n-aș urî
toată-Omenirea –
dar și Zeii : complici ce vor târî
în Neființă –
toată Truda-mi Oarbă – Cumplita Osteneală
de a cinsti –
nedrept – pe Sclavii-de-Dârvală...
***
CĂLĂTORUL SPRE
LUMINĂ – GREU TRUDIT
Călătorul spre
Lumină – greu trudit
va ajunge –
dintre toate – la un Schit :
e Schitul de
Tămâie – din Poveste
și Călătorul
când mai e – când nu mai este...
văd Munții și mă
tăvălesc în Ierburi 'Nalte
de pretutindeni
– Focurile-ncep să salte
căci simt cum
Zânele se pregătesc de Bal
Matrozii Vieții
se-ndârjesc în Vâsle : vin spre Mal !
...eu – Călător
fără de Zare – popas făcut-am pe Tăpșan :
nu mă mai simt
nici Singur – nici Schilod - și nici Golan...
pogoară Mâini de
Crist – din Toiul de Lumină
și-mi potrivesc
Arìpi – pe Umeri-Focul-de-Hermină...
...sunt pregătit
– în Noua Lume – Ucenic de Regi :
deci
- strădui-m-oi să învăț Cântece-Ntregi...
***
SORĂ MĂTRĂGUNĂ
Soră Mătrăgună
mie – Mumă Bună
du-mi Duhul în
Lună
în Luna Străbună
:
acol' va zăcea
Lumina-l răcea :
Duhul meu de
Gheață
Bezna îl
răsfață...
***
NU TE DA – NU TE
LĂSA
nu te da – nu te
lăsa
de-or veni – pe
Urma ta
Trei Păcate fără
Șa
și-un Păcat
Împărătesc
(...Râuri-Bezne
se-mpletesc...)
nu te da – nu te
lăsa
a murit Mireasa
ta :
Luna-i doar o
Șoaptă-n Cer
Soarele – un
Gust de Fier !
...nu te da – nu
te lăsa
Crist – pe Cruce
– iar va sta :
vei fi Rana Lui
Adâncă
și Corabie - și
Stâncă !
...nu te da – nu
te lăsa
chiar de vezi
vreo Zână Rea :
treci și Val și
treci și Zare
ajungi la Lumini
de-Altare !
***
MÂHNIT ȘI CRUD –
SPINTEC - ZORIT - DIHORUL OMENESC
mâhnit și crud –
spintec - zorit - Dihorul Omenesc :
tot ce nu
se-armonizează cu Psalmi arzând Ceresc...
Plugar și Gâde –
în Văzduhuri – am binecuvântat
doar Cântecul de
Cununie : Tronuri de Împărat !
în Holda
Sfântului Cuvânt intrai cu Seceri de-Aur
cu
Nicovale-Diamante și Meșteșug de Faur :
Hristos mi-e
Ucenic și Frate – semnat pe orice Carte
prin care fac -
din Ape : AER ! – ...din Foc : CRINĂ CETATE !
...așa-i ACOLO :
Dumnezeul ți-e – iar – Învățăcel
și orice Rană și
Durere o-mparți – senin – cu El !
...nu mă chemați
: am Slujbă Sfântă pe-Ogorul Selenar
nu pot să-L las
pe Crist – pricepe ! – -n Eoni : SINGUR PLUGAR !
...vom isprăvi –
până-n deseară – Cetatea-Cea-De-GRÂU
iar Duhul nostru
s-oglindi-va-n ICOANA DE LA RÂU !
***
URECHILE MELE
Urechile
mele au deprins (...și-l exercită
entuziast și
umilo-febril !)
- un
”job”
strașnic : SĂ SE PLEOȘTEASCĂ
mereu !
de-o viață
întreagă –
îndeplinesc ele acest amarnic
”job” –
încât
PLEOȘTIREA a
devenit
”a doua
lor natură” - și
dintr-o oarecare
”Profesie
Pleoștitoare” - au transformat-o în
singura lor
Rațiune de
a se ține de
Capul meu !
***
DE FAȚĂ CU ”DOMNUL
GENERAL”
L-am întâlnit pe
Dumnezeu : slujea o Liturghie
nu avea Timp să
îmi acorde – cât de cât - și mie...
stăteam mâhnit –
sub Raza Lui : semănam a Momâie...
...și mă uitam –
în sus – la Plopi : cât Frunza-o să rămâie ?
dacă nici El nu
are Vreme să bage-n seamă Lumea
(...căci a
creat-o – pieptănat-o – i-a arătat Pășune...)
la ce-ți bați
Gura - -n van – cu Semeni – Plèvele cele multe
și-aștepți –
boldind din Ochi – atenți să te asculte ?
deci – pentru
cine cânți – Scripcare – cu Dibla-ți Rablagită ?
cât e de ocupat
Slăvitul – poa' s' facă...Meningită...!
...cânt pentru
Ape și Izvoare – cânt pentru Munți și Vânturi :
acolo văd
Neliniști Multe - și Adâncate Gânduri...
...și – cine
știe ? – într-o Pauză-a Delirului Sacral
va auzi vreo
Notă Sfântă - și...”Domnul General” !
***
LA COLȚ DE
STRADĂ
la Colț de
Stradă – singur îmi vând Droguri
să mai uit de
Lume – să mai uit de Focuri...
tare-i bine să
călătorești – Singur – spre-alte Lumi :
e mai bine chiar
decât la Casa de Nebuni !
de-atâta Mizerie
Divină – de Perverși Cerești
ajuns-ai să vrei
doar Drum să cucerești :
e atâta Bălegar
în Sentimente
Diavoli
te-nconjoară – mii de regimente !
vino spre o Zare
a Beției – Crin-Bonomă
vino să dai Mâna
– pașnic – cu Orice Fantomă :
nu vei mai afla
Onoare – Altruism – decât la Morți
hai – veniți cu
mine – lăsați alte Sorți...
...s-a făcut
Lumină : să îi fie-n Nas
Zeului de Lână –
Nesimțit și Gras !
***
DESLUȘIRI
(altfel de
rugăciune...)
Tu ești
Dumnezeul Milei – Îndurării și
Iubirii – dar
când mă
lovești – eu –
întâi și înainte de
toate – te-ntreb
mâhnit și
mirat :
”-de ce mă
lovești – dacă Tu ești
Dumnezeul Milei
– Îndurării și
Iubirii ?”
de ce să pierdem
vremea – eu
slăvind în Tine – ceea ce
Tu ești - și
știi bine că
ești...și știi
că știu
și eu... ?
viața mea e
scurtă – laudele mele
și ele – sunt
scurte și
inutile : ori
sunt
lingușitoare –
ori repetându-Ți ceea ce
Tu deja ai
înălțat – imuabil și
Etern
- în ființa Ta - și
știi
asta...precum știi că
știu și eu...
hai – Iisuse
Dumnezeule-Unu – să nu pierdem
infinitezimala
mea
viață - cu
ploconiri –
inutile
grețos-convenționale
- și – mai bine și mai
folositor –
pentru amândoi : să
deslușim Umbrele
Cele
Adevărate –
discutând – amândoi – despre
alte Dureri –
Nedumeriri – Noduri Gordiene ale
Sorții Omului
(...și ale Zeului...) – da – să
discutăm –
febril - și despre altele decât
Cele ale
Mele...
...eu nu Te
răstignesc – prin
faptele mele –
ci mă
alătur Ție – pe
Drumul
Calvarului:
amândoi – sub Greutatea și
Ascuțișul Crucii
– icnim
Sângerăm (eu –
pus în locul dobitocului de
Simon din Cyrene
!) – dar - ca să
Uităm – cât de
cât - de
Truda Urcușului
– mai și
tăifăsuim :
de una – de alta
– până
vine ceasul când
– cu adevărat – simt
Nevoia de a Te
Slăvi – căci
Pipăi – sub
Cruce – un al
Treilea umăr –
acela al
MORȚII –
prin care
Tu mă slobozești
– Generos și
Altruist - de
sub
Toate Durerile
Tale - și ale
Lumii – care au
fost
mereu - și ale
mele...
*
eu nu am fost
prea
plângăcios – de
felul meu : când
am început să
citesc în
Cărți – plângeam
Personajul – mie
drag – care
Murea Frumos –
la
Ceas Sortit –
sau – dimpotrivă
revoltător murea
– fără păsarea
nimănui...
dar – cea dintâi
oară – am plâns
când
NU știam
să citesc în
Cărți - și Mama
mea mi-a
Povestit –
mâhnită și
cu ochii umezi –
despre
Răstignirea Ta -
și
simțeam –
aproape Orbit de
Durere - că
toată Lumea
plânge – dimpreună cu
mine...dimpreună
cu
ea...
***
RÂNDUIRI CELESTE
Cel-de-Sus să
facă bine
a mă înzestra –
cât mai
degrabă – cu o
pereche de
ARIPI URIAȘE –
care să aibă Timp de
Funcționalitate Nedeterminat
– căci
Trenul de
Aterizare mi s-a
stricat de tot -
și
definitiv
apoi – tot Ăla –
să mă
bage în Ceata
Pestriță a
Heruvimilor – ca
să pot face
oleacă de
Dreptate și
Rânduială -
atât în
Cer – cât și pe
Pământ
pe Pământ –
treaba-i
oablă : trebuie
rasă
de tot - și
pentru
vecie – toată
Specia
Umană -
și înlocuită cu
Specii mai puțin
Dement-Bestiale
– cu Specii
cât de cât -
Morale – Smerite Frumosului
Senine – Curate
– Îndelung Răbdătoare de
Libertate...
în Cer
– trebuie puși Doi
Heruvi – unul
de-a Dreapta și altul de-a
Stânga Marelui
Năuc
Dumnezeu : când
Îl apucă – iar
vreo Criză
Violentă de
Prostie – să-i
dea – fiecare
Heruv -
câte Doi Pumni
Strașnici – în
Cap -
spre ”a-l pune
iarăși – pe șine”... -
...până la
Următoarea Criză
: e obsedat – Dement și
Fără Sațiu – de
Ziua a Șasea a
Creației : și
tocmai ASTA trebuie
să i-o scoatem
din
Creierașul Lui –
cel
Veșnic Infantil
– cu totul Imprevizibil
Infantil ...
...dacă nu – o
Mână de
Trotil ! -
și...Alt Dumnezeu
la Rând - să
intre-n
Feredeu !
Îi testăm pe
Toți - și – la
urmă
tragem
Concluziile de
Rigoare -
conform Realităților în
Vigoare !
***
PUNCTE ȘI LINIE
m-am uitat –
chiorâș - la
PUNCTUL DE
VEDERE : nu arăta
deloc bine :
parcă ninsese cu
Mucegai și cu
Țăndări de
Supernovă...
atunci – am
schimbat (împingându-l în
planul
doi) PUNCTUL DE VEDERE – cu un
PUNCT DE AUZIRE :
nici așa nu era ceva
grozav : parcă
plouase cu
Curve și
Codoși...
atunci – am tras
de sub masă
PUNCTUL DE
ȚINTIRE CU INIMA - și – pe loc
am și scos
Revolverul : când
l-am descărcat –
bubuitor – GLONȚUL-INIMĂ
a trecut prin
toate
Soiurile de
Puncte –
spulberându-le și
reamenajând
Spațiul Cosmic : realizasem o
Dominantă și
Imaculată Linie
: orbitoare - Tăcută și
Înțeleaptă :
o
LINIE DE
A-TOATE-UNIRE...!
...da – abia așa
– toate erau
aerisite – senin
mântuite : abia
așa era
IDEAL !
***
PENTRU PRIMA
DATĂ
pentru prima
dată – văzui Pădurile
pentru prima
dată – văzui Munții și Zgurile
pentru prima
dată – auzii Păsări și Ciori
pentru prima
dată – întâmpinai Îngeri și Duhori
pentru prima
dată – mi-am dat seama că ACOLO-i AICI
pentru prima
dată – Aripile-mi s-au chircit și-erau mici
pentru prima
dată - am auzit Cearta dintre Greiere și Furnici...
am trecut – cu
bine – Praguri Înalte și Zări
am stins – una
câte una – Trecute Lumânări...
acum – în AICI-NOU-NĂSCUT și
Fercheș Înzăuat
am pus Mâna pe-o
Spadă de Foc Ne-ncercat...
...poate va fi
mai bine ca-n PĂRĂSITUL ACOLO...
...dar un Clopot
Noptatic mă corectează : și-AICI voi cânta SOLO...
***
ÎNTÂLNIREA CEA
SFÂNTĂ
Țapinarii Vechi
din Munte
văd Cerbul cu
Corn în Frunte :
Inorog
Împărătesc
Zeii – holde –
se feresc...
Ciobanii de pe
la Stâne
grăiesc – serile
– cu Zâne
apoi se-nsoară
cu Luna
Carte scriu – cu
Stele - -ntr-una...
...Bacii au
venit la mine
Vatră le-nchinai
– cu Bine :
Ei – în jurul
Focului
descântă
Norocului
Țării Inorogului
!
...mi-au venit
Părinți – Străbunii
Voievozi –
Fruntea Cununii
la Sfânta
Vatră-a Minunii...
iar Martiri – cu
Răni pe Cruce
îmi fac semn –
iar eu m-oi duce...
m-oi duce-n
Furtuni de Raze
dincolo de Gând
ori Fraze
cu Zimbrii și
Pàjura
mi-oi 'tâlni –
iar – Patria :
curată precum
Helgea !
sub Ageazma
Neamului
scrie-oi Cartea
Hristului :
Slove din Făclia
Lumii
vor da Foc
Nopții – Genunii
renăscând – iar
– Veșnicia
Cuvânt mântuind
- și Glia...
...cu Fărtații
Cei Cărunți
vom ceti Crucea
din Frunți :
cu-Inororogii-om
îmbla
toate din Cetina
mea
la Izvor s-or
înturna
(...adică – la
Scripca mea...!)
...eu numai ce
le-oi păzi
(...Brad ce sunt
și Brad ce-oi fi !)
să nu s-aprindă
de Zi :
să se
lecuiască-n Noapte
cu Rane Sfinte –
cu Șoapte
Rânduri de
Cuvinte Coapte...
...Sânge de
Serafi de-asculți
aduci – în Rai –
Sfinți Desculți
aduci Valahi de
sub Jaruri :
Limba le-o faci
Munți-Hardealuri
Rai de-Arìpi –
Lebede-n Valuri
Crini în Grădini
fără Maluri !
***
NU CLĂTINAȚI –
NU PRĂBUȘIȚI MINUNILE - -N GRĂDINĂ
22 Mai 2020 –
Soției mele, Elena
nu clătinați –
nu prăbușiți Minunile - -n Grădină :
dac-ați trecut
de Poartă – voi n-aveți nicio Vină :
Flori de Neant –
în Tufe de Vecie...
...și – uite cum
se iscă Parfum de Iasomie !
ascultă-Arìpa
Hulubului cum cade :
se dezvelește
Înger – colò – lângă Arcade...
nu-i
Cer - nu e Pământ : e-un Foșnet de Vigoare
din care s-or
ivi – tăcut – Lumile Viitoare...
...m-așez sub
Sicomorul – ce-și zăngăne Comori :
privesc Lebăda
Săgetată – cum suie printre Nori
privesc Graalul
– cum seacă de Miracol
cad – istovit :
Vestiri mor în Oracol...
...o – Bună
Dimineața ! – ce mulți sunt Musafirii !
...de fapt –
sunt Bejenarii – goniți din Raiul Firii...
*
...în Stoluri se
întorc – din Veci – toți Trandafirii !
pe undeva – din
Bezne - Golgòta iar învie :
Crist a-nceput –
cu Glorii – Cartea-ne să ne-o scrie...
Cabìrii-de-Funingini
– singuri în Covălie
zoresc – pe
Nicovale - TRUP-DE-AMETIST : SFÂNTĂ DEMIURGIE !
***
N-AM ÎNȚELES
NIMIC DIN VIAȚA ASTA
n-am înțeles
nimic din Viața asta
decât că are
Fìride – Prăpăstii
Ascunzători de
tine însuți – Bezne
în Labirinturi
de Capcane – făr' de lesne...
...un Rătăcit ?
– un Condamnat ? – sau un Mort Viu ?
oricât m-aș
zbate – tot nimic nu știu
iar Oameni nu-s
în jurul meu – decât să scuipe
să-mi spargă
Clopotele unei Vieți Cernute...
Lepros în
Catedrală – făr' de-Azil
scriu – peste
Sfinți Pictați – Sonetul meu Fragil...
Zeii – cu
Spatele la mine – au uitat :
chiar și-un
Nebun – e tot un Duh creat...
...trăsnit –
deja – am fost : acum – Cenușă
strângeți-o
binișor – deschideți Ușă... :
zvârliți-o
Zeilor – ca pe-o MĂNUȘĂ !
...Tot ce
s-atinge de Cenușa mea
nu se mai face
Om : orbește STEA !
***
CE FALS E
TOTUL - PE AICEA ! – CE LUME DE PITICI !
(spre Stadiul
Planetei Spirituale VULCAN)
ce fals e
Totul - pe Aicea ! – ce Lume de Pitici !
minți Moartea –
înfunzi Viața – cu Avocați a Crimei
destrami și
Inima-Armoniei - și Calea Sfântă-a Rimei
agăți de
Coarnele Coroanei – Regi alduiți...Limbrici !
mânjește Cerul
cu Fecale - înghite Trandafirii
și vei obține
Harta Scârnei : Fiica Nemărginirii !
ucide Oamenii cu
Gândul : un Fulger și...Cenușă !
așa vei dobândi
Graalul – iar în Neant : O UȘĂ !
toți Zeii
Derbedei să piară - și – fără Testament
azvârle
Hoiturile Sfinte - -n Mocirla de Ciment !
iar Lumănările
de Ceară să-ți fie NOI MATROZII
adică SUCOMBAREA
MORȚII : căzuți fi-vor Nerozii...
...acu-i CURAT
în Lumea Nouă ? – poți trage - -aici – un Somn ?
da – poți fi
orice vrei A FIRE : chiar al VISĂRII DOMN !
***
FRUNZELE FOȘNESC
MII TAINE – CERU-ADEVEREȘTE-ALBASTRU
Frunzele foșnesc
mii Taine – Ceru-adeverește-Albastru
dintre Gânduri
și Visare – se iscă Orbitul Astru !
e o După-Amiază
lină – torcând Vești Preaînțelepte
de la Mume
Nevăzute : Subpământu-are Trei Trepte...
...m-am întors
din Piramidă – Prorociri vă sun în Minte
smulse -
răbdător – din Bezna Egiptenelor Morminte...
...stau pe
Ghizdul de Fântână – cum pe Tron de Împărat :
spre Stol de
Lebezi-Vestale – Râvna Firii m-a căutat...
nu cobor și nici
nu sui – Călător spre STEA GRĂINDĂ :
am aflat cum se
adoară – toate Crugur'le din Grindă
am aflat și un
Tovarăș - ce-i Umbrit sub Gros Zăbranic
dinspre care-ar
ninge Raze – Clopotul de-ar vesti – harnic...
...vine Seara
Năzuroasă – împletesc Iluzii-Iele :
rugător - din
Cer – spre CERURI – las – din Mâini – SFINTE ANDRELE...
***
Adrian Botez
[1] -”Un
ciclu complet, numit mahayuga, durează 12 000 de ani, sfârşindu-se cu o
"disoluţie" -pralaya -, care se repetă în chip mai radical la capătul
fiecărei mii de cicluri, devenind maha-pralaya, adică "Marea Diso]uţie".
Schema exemplară "cre-aţie-distrugere-creaţie" se repetă la
nesfârşit. Cei 12 000 de ani care alcătuiesc un mahayuga sunt socotiţi
"ani divini", fiecare dintre ei du rând 360 de ani, ceea ce înseamnă,
în total, 4 320 000 ani, într-un singur ciclu cosmic. O mie de asemenea
mahayuga alcătuiesc o "formă” (kalpa), iar paisprezece kalpa alcătuiesc un
MANVANTARA (numit astfel pentru că se presupune că fiecare manvantara este
condus de către un Manu, Strămoşul-Rege mitic). Un kalpa durează cât o zi din viaţa
lui Brahma; un alt kalpa, cât o noapte. O sută de asemenea "ani" ai
lui Brahma, adică 311 000 miliarde de ani omeneşti, alcătuiesc viața Zeului.
Această durată considerabilă a vieții lui Brahma nu ajunge, însă, să
epuizeze Timpul, pentru că zeii ,nu sunt veşnici, iar creaţiile şi distrugerile
cosmice continuă ad infinitum, pentru că zeii nu sunt veşnici, iar creaţiile şi
distrugerile cosmice continuă ad infinitum” – cf. Mircea ELIADE, Sacrul
și profanul, Humanitas, p. 83-84.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu