DINCOLO
DE VOLBURA VISULUI
~*~
Mult
strigătoarea liniște torcea
fir
trainic de cuvinte rotunde,
cerul
înduioșat plângea
cu
duioase lacrimi mărunte.
În
ochi i se oglindeau
crâmpeie
de nori trecători,
șuvițe
de fulger străluceau
risipind
seducători fiori.
Enigmatic
un zâmbet răzleț
stârnea
miros de magie
cu
deliciul unui dor îndrăzneț
conceput
într-o altă regie.
Dincolo
de volburi de vis răsar
pe-ntinse
poteci răsfățate
iubiri
cu priviri de cleștar
sădite
în pagini de carte.
~*~
Vasilica
Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu