LUPTĂTOR CU ROL DETERMINANT
„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 29 februarie a.c., decretul privind conferirea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant.” O știre care a declanșat, iarăși, discuții aprige despre „pomenile” acordate participanților activi la Revoluție.
Din păcate, cei mai mulți și-au luat „drepturile” și au tot tăcut în anii care au urmat. A se vedea câți participă la aniversarea revoluției și comemorarea victimelor de atunci sau la acțiunile societății civile ? Acești posesori de certificate se pot numi oricum numai revoluționari nu.
Mi-am exprimat punctul de vedere, atât asupra evenimentelor din decembrie 1989, cât și despre mult contestată lege, prin care se acordă o sumă de drepturi celor care au reușit, mulți pe căi obscure (sic!), să obțină calitatea de revoluționar. Deși sunt acordate din banul public, aceste drepturi sunt ținute la secret de Secretariatul de profil din cadrul guvernului României !
Ceea ce mă face să revin asupra subiectului e contextul în care președintele Johannis a fost manipulat să semneze un decret (de fapt, sunt mai multe) fără a exista o clarificare oficială a aceea ce a fost în acel decembrie 1989.
Cum poate accepta președintele unei țări a Uniunii Europene acest nou titlu (scos din mânecă), care are la bază o hotărâre de guvern (!) care are la bază principii total imorale, discriminatorii.
Nu-mi este deloc clar ! Luptător cu rol determinant la declanșarea și desfășurarea Revoluției (22 decembrie, ora 18,30 ora arestării cuplului Ceaușescu) sau la reușita Contrarevoluției (declanșată la 22 decembrie, începând cu ora 17 și desăvârșită la 31 iulie 1990) ?
Aflu, după semnarea decretelor, că pe aceste liste se află foști informatori ai securității, indivizi sub acoperire, persoane controversate, ciolănari care nu au fost pe la Revoluție sau deși au călcat pe acolo n-au avut nici un rol.
De fapt, ce înseamnă a avea un rol determinant ? Nici un document oficial nu precizează clar acest lucru: a, b, c, d ...
S-a pus, din start, o condiție aberantă în acordarea acestui titlu. Solicitantul să fie dintr-o localitate în care au fost împușcați oameni ! În acele zile.
Acum știm cu toții că scenariul contrarevoluției (sic!) a fost valabil pentru toate reședințele de județ, inclusiv cu distribuirea de arme.Constat că nu s-a pus nicio clipă în discuție faptul că în multe locuri au existat oameni inteligenți, care au înlăturat structurile comuniste fără să apeleze la armele puse, cu generozitate, la dispoziție, implicându-se cu responsabilitate în preluarea conducerii județului / localității fără a ajunge la faza cu trasul în aer sau în mulțime. „Să se vadă că e Revoluție”, cum s-ar fi exprimat un lider FSN !
Oare în acele locuri să nu fi fost Revoluție ?!?
Acei oameni, foarte puțini de altfel în fiecare loc, au avut curajul de a ataca sediile PCR și să înlăture structurile comuniste și securiste fără pierderea de vieți omenești. Au știut să mobilizeze populația, să asigure paza obiectivelor, să liniștească populația, să repună în funcțiune administrația, unitățile industriale și agricole, instituțiile, comerțul ...
Oare toate acestea nu înseamnă rol determinant ?
Dacă n-ar fi existat presiunea uriașă prin înlăturarea structurilor comuniste în multe reședințe de județ și alte localități ale României, cum ar fi evoluat lucrurile în localitățile în care se trăgea ?
Cum s-a dovedit, ulterior, în multe „orașe-martir” s-a tras premeditat, revoluționarii neavând capacitatea de a evita capcana care le-a fost întinsă, ei înșiși incitând la violență. Toate aceste lucruri nu trebuie ascunse !
De aceea e nevoie de finalizarea acestui dosar extrem de complex, ca și cel al evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Criminalii trebuie să răspundă !
Ulterior, tocmai revoluționarii autentici au fost îndepărtați sau cumpărați (sic!), frâiele fiind preluate de echipa de contrarevoluționari (mulți urmași direcți ai PCR) în fruntea căreia a fost pus Ion Iliescu (sic!). E o realitate, care merită a fi pe larg dezbătută. Neoficial se știu multe lucruri. Ele trebuie, însă, oficializate.
Această echipă este direct răspunzătoare de sutele de morți împușcați după evacuarea lui Ceaușescu cu elicopterul.
Dacă nu au nimic de ascuns, de ce mulți politicieni, lansați pe filiera FSN, se opun cu atâta vehemență finalizării dosarului Revoluției ?
Pentru morții rezultați până la ora 12,06 (!) din 22 decembrie 1989 vinovații se știu. Ceaușescu și acoliții lui. Cei mai mulți au și plătit pentru acele crime.
Însă cine răspunde pentru sutele de morți și miile de răniți de după fatidica oră amintită ? Mai ales, după arestarea, în aceeași zi, a lui Ceaușescu la ora 18,30 (sic!) ? Să terminăm cu prostiile de genul intervenției unor forțe străine !
Declarația lui Iliescu de zilele trecute privitor la morții Revoluției, seamănă izbitor cu atitudinea lui Vișinescu, recent condamnatul la închisoare pentru crimele săvârșite în calitatea sa de comandant al închisorii deținuților politici de la Râmnicul Sărat.
Adevărul trebuie scos la suprafață oricât de dureros ar fi ! Astfel vom afla și de ce România a cunoscut în ultimii 26 de ani o involuție accentuată cu distrugeri și jafuri de neimaginat.
După Revoluție am avut două mari șanse ca România să intre în rândul lumii. Votarea lui Ion Rațiu ca președinte al țării și revenirea la regimul monarhic. Le-am ratat cu bună știință pe amândouă. Așa am permis nașterea Sistemului Mafiot Român, de care nu mai scăpăm !
Să vedeți cum cei care l-au umilit permanent pe Regele Mihai îi vor organiza funeralii naționale, plângând cu lacrimi de crocodil !
Toate bune ?
Trimite mai departe ! Să se vadă ! Ne-am eliberat de frică !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu