MARY SMITH / NEW YORK, USA / O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ

     MARY SMITH / NEW YORK, USA / O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ – LIGYA DIACONESCU -“ROMÂNIA, ȚARA MEA DE GLORII, ROMÂNIA, ȚARA MEA DE DOR “, STARPRESS CANADA, 2020- Editura OLIMPIAS, Galați

În spiritul misiunii acestui proiect, volumul “ROMÂNIA, ȚARA MEA DE GLORII, ROMÂNIA, ȚARA MEA DE DOR “, antologul LIGYA DIACONESCU  și-a propus să creeze spațiul pentru exprimarea artistică a unor autori cu dragoste de patria mamă, România, și să se constituie ca unul dintre pașii făcuți în direcția afirmării unei literaturi românești autentice, de valoare.

Iniţiativa scriitoarei Ligya Diaconescu, directoarea revistei internaţionale -româno-canado-americane - STARPRESS, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, membru fondator al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP)-Qubec, Canada, “ de a aduna, precum culegătorul merelor de aur, creaţiile scriitorilor români de pretutindeni, între coperţile unui florilegiu “,(așa cum afirma Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români) este salutară.

DOAMNA LIMBII ROMÂNE, cum este numită LIGYA DIACONESCU de președintele L.S.R., Al. Florin Țene, DOAMNA SUFLETULUI ROMÂNESC, cum este numită de istoricul, omul de cultură GEORGE ROTARU, a reușit și de asta dată să  cântărească  doar valoarea materialelor prin selecția făcută, cu gândul la cititor, nu pentru măgulirea orgoliului unor autori (pentru că trebuie să vă spun, s-au înscris mulți doritori pentru acest proiect…unii nu au fost inspirați în trimiterea materialelor (cum îi place Ligyei să spună), alții, scriitori foarte talentați și cu creații demne pentru a face parte din această carte, trimițând prea târziu materialele.

În mod cert, neincluderea în această antologie va nemulțumi destui autori, unii cu multe cărți.

Fiorul dragostei de ţară, de locurile natale, a trezit în inimile scriitorilor cuprinși în antologie e autentic, pur.

Proiectul, însoţit de zbaterile aferente, a culminat cu stabilirea criteriilor de selecţie.

S-a  hotărât atunci ca unicul criteriu să fie cel valoric, prin aceasta înţelegând respingerea fără drept de apel a oricărei manifestări poetice de tip patriotard, precum şi evitarea pe cât posibil a oricăror naţionalisme cu iz extremist. Am căutat împreună (noi, cei din comisia de selectie) doar creaţii literare - poezie sau proză - în care sentimentul patriotic să fie sublim exprimat, fie printr-un cuvânt, fie printr-o imagine cu puternică valoare de simbol naţional. În ce măsură ne-a reuşit, rămâne să descoperiţi fiecare, parcurgând antologia noastră.

S-au adunat, până la finalul perioadei de preselecţie, 30 de poeţi și 8 prozatori  români contemporani, de diferite vârste, de la tineri până la seniori, pe care autoarea  i-a expus în paginile acestei cărţi, după ordinea înscrierii.　　

Deşi veţi descoperi stiluri diferite, atitudini diferite, estetici diferite, totuşi, trebuie să ştiţi că există un fir roşu care-i uneşte pe toţi, iar acesta este dragostea sinceră faţă de ţara noastră.

Fiecare dintre cei ce au răspuns prezent şi-a expus aici o bucăţică de suflet, în care licăreşte, diferit dar nu în dezacord cu ceilalţi, ataşamentul faţă de valorile românităţii.

De bună seamă că fiecare scriitor în parte, prin însăşi faptul de a scrie în limba română, îi aduce acesteia o cântare de slavă.

La secţiunea -  POEZIE sunt incluși poeții: MARIANA POPA, CONSTANTIN TIRON, ELENA JUCAN, CONSTANTIN PREDESCU NEACȘU, TEONA SCOPOS, MELANIA RUSU CARAGIOIU, IORDAN CONSTANTIN, DORIN MOLDOVAN, IULIANA CIUBUC, OVIDIU ȚUȚUIANU, MIOARA OPRIȘAN, FLORICA CÂNDEA, LILIANA GHIȚĂ, OVIDIU JUCAN, RODICA CALOTĂ, CARINA IENAȘEL, ȘTEFAN LUCIAN MUREȘANU, MARINELE BELU CAPȘA, ANDREI OVIDIU BACIU, COSMINA ȘTEFĂNESCU, NICOLAE FEIER, LAVINIA HUȚIȘORU DUMITRIU, EMIL BOZGA, VIOLETA CÎMPAN, GEOERGIANA LAURA GHEORGHE, NELU DANCI, GEANINA IOVĂNESCU, VICTOR MANOLE, ANDRADA VICTORIA DIACONESCU,  LIGYA DIACONESCU

La secţiunea – PROZĂ sunt incluși prozatorii:NICOLAE DINA,TEONA SCOPOS, TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU,TUDOSIA LAZAR, VIOLETA CÎMPAN, ION PĂRĂIANU, RODICA FERCANA, CONSTANTIN MĂNESCU .

Patria este pământul părinţilor noştri. Termenul “patriae” derivă din latinescul “pater” (părinte) şi indică în general pământul natal, părmântul părinţilor (moşilor şi strămoşilor), adică ţara, naţiunea, locul în care oamenii se simt legaţi afectiv prin origine, sânge, limbă, istorie, cultură şi memorie. Patria este pământul pe care au trăit şi au murit strămoşii noştri, este casa în care locuim, oraşul în care părinţii mei şi prietenii mei îşi petrec viaţa. Patria înseamnă dacii şi romanii, înseamnă Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, înseamnă Mioriţa şi Meşterul Manole, înseamnă Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 1848, înseamnă 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, înseamnă trecutul, prezentul şi viitorul nostru.

Această lucrare se constituie într-o istorie contemporană dedicată iubirii de țară, de neamul românesc. Iubirea de ţară nu trebuie să fie considerată un sentiment învechit, depăşit. Presupunem că mai demult oamenii trăiau sentimente naţionale mai profunde şi că există o mai mare ataşare de glia străbună. Însă astăzi există fenomenul numit globalizare, al cărui scop este acela de a uni toţi locuitorii de pe glob într-o mare familie unică.

Oricum, chiar şi astăzi sentimentul patriotic se manifestă în diferite forme. E suficient să ne gândim la salutul în faţa drapelului naţional, care este practicat în instituţiile oficiale centrale ale Statului, sau la intonarea Imnului Naţional în anumite circumstanţe, precum ar fi Ziua Naţională sau la începutul unor evenimente sportive, ţinând mâna pe inimă ca simbol al iubirii de ţară. Este un lucru bun să ne iubim ţara, să fim mândri că suntem români, desigur respectând celelalte naţiuni.

Felicitări, Ligya Diaconescu și pentru această nouă carte! Felicitări, tuturor autorilor prezenți!

MARY SMITH / New York / USA

Redactor - șef  STARPRESS USA