Un ambasador la Maia, într-un cort militar!
Maria Diana Popescu
Două serii
de evenimente mult aşteptate, care au reuşit de-a lungul ediţiilor să reverse
ineluctabile efluvii în prezentul istoric şi cultural, desfăşurate an de an în
localităţi diferite, respectiv, Sesiunile de Comunicări şi Dezbateri
Ştiinţifice de la Maia şi Sesiunile de Comunicări Ştiinţifice ale Societăţii
Culturale ART EMIS, s-au îngemănat anul acesta la Maia, Ialomiţa, în şedinţă
comună, în zilele de 9-10 septembrie, într-o atmosferă de trecere subtilă de la
ternul realităţii cotidiene la un spaţiu dedicat în întregime adevărului
istoric. În acest 2016, personalităţi marcante au ţinut să fie prezente
(istorici, ofiţeri superiori, generali, un ambasador şi funcţionari ai
ambasadei, oameni de ştiinţă şi cultură, feţe bisericeşti, ziarişti) dovedind
că împreună pot fi generatori ai unui ambient spiritual superior. Chiar dacă
s-au văzut teorii prăbuşite în faţa faptelor, niciodată nu s-a văzut un fapt
prăbuşit în faţa unei teorii. Avea dreptate istoricul Ioan Scurtu cînd afirma:
„«Reformatorii» au decis să treacă la ştergerea identităţii naţionale şi
transformarea românilor într-o populaţie fără coloană vertebrală, fără trecut
şi, evident, fără viitor". Tocmai de aceea, este necesar mai mult ca
oricînd acest gen de temporalitate spirituală a sesiunilor de comunicări, cu
autentice focalizări în istoria trecută şi prezentă, cu rememorarea şi
reaşezarea adevărului în scena şubredă a contextului cultural al vremii
noastre. În pofida nepăsării şi relelor intenţii ale autorităţilor de a şterge
din memoria colectivă trecutul istoric şi adevărul sacru, de a rupe şi mototoli
paginile de istorie a românilor din manualele şcolare, scrise cu sînge de
înaintaşi, mai sînt încă eroi ai faptelor, care investesc nu doar sentiment
patriotic, ci şi modestele venituri pentru a menţine viu spiritul naţional.
Sesiunea Comună de Comunicări şi Dezbateri Ştiinţifice din acest an de la Maia
şi-a deschis lucrările în dimineaţa zilei de 9 septembrie 2016. Nici vremea
caniculară, nici îmbietorul ţărm al mării sau vreo cabană răcoroasă din vîrf de
munte nu i-a împiedicat pe invitaţi să străbată drumurile „româneşti" pînă
la Maia, ca să participe la maratonul de două zile pe drumul Istoriei
Românilor, unii dintre participanţi fiind „veteranii" seriei de „Retrăiri
istorice în secolul XXI", alţii, „veterani" ai altei serii începute în
anul 2012, pe meleaguri vîlcene.
Diplome, distincţii şi lucrări
prezentate
Ediţia de
anul acesta de la Maia, desfăşurată într-un imens cort militar, a fost rodul
colaborării iniţiate de Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru, Membru
A.O.Ş.R. (Asociaţia Naţională a Cavalerilor de Clio - Filiala Maia Catargi) şi
Ion Măldărescu - Preşedinte al Societăţii Culturale ART-EMIS. Lor li s-au
alăturat inimoşii: Prof. dr. Nicolae Dinescu (Academia Olimpică Română -
Filiala Vâlcea), Marian Zamfir (Primarul comunei Maia), Prof. Vlad Constantin
(Biblioteca Comunei Maia), Gabriel Puşca (Asociaţia Culturală ADSUM) şi... aşa
se scrie Istoria! După un tedeum la bisericuţa comunei Maia, devenită
neîncăpătoare, deschiderea lucrărilor a fost făcută de cei doi principali
organizatori: Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru şi Ion Măldărescu, în
prezenţa domnului General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Preşedinte de
Onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (A.O.Ş.R.), care s-a
adresat participanţilor la lucrări, a Excelenţei Sale Prof. univ. dr. Mihai
Gribincea - Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în
România şi a domnului prof. univ. dr. Ioan Scurtu - Preşedintele Secţiei de
Istorie şi Arheologia a A.O.Ş.R. Ultimului numit, i-a fost conferită de Col. (r)
Dr. Constantin Moşincat, în cadrul ceremonialului ce a urmat, „Sabia
cavalerilor de Clio" pentru prestigioasa activitate în domeniul Istoriei.
Excelenţa Sa, Mihai Gribincea s-a adresat auditoriului, înmânîndu-i-se din
partea ART-EMIS Academy şi a Asociaţiei Cavalerilor de Clio - Filiala Maia un
document „In Honorem". O distincţie similară i-a fost conferită şi
domnului Vasile Popovici - Prim Secretar al Ambasadei Republicii Moldova la
Bucureşti, iar domnului Col. (r) Dr. Constantin Moşincat, o diplomă de excelenţă.
Le-au fost
conferite plachetele de „Preşedinte de Onoare", respectiv, „Membru de
onoare" al Asociaţiei ART-EMIS, distinşilor domni: General (r) Prof. univ
dr. Vasile Cândea şi Domnului Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea - Preşedinte al
A.O.Ş.R.. A urmat prezentarea volumelor: „Retrăiri istorice în veacul XXI"
vol.9 - Jipa Rotaru, „Știința, Istoria, Armata și Serviciile Speciale în
apărarea României" - vol.3 - Ion Măldărescu şi „Dezrobirea Basarabiei; 22
iunie1941-23 august 1944" - autori: Mihai Tașcă, Vasile Șoimaru, Jipa
Rotaru. La încheierea deschiderii lucrărilor sesiunii, Col. Petru Costin din
cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova a prezentat o valoroasă colecţie
de drapele istorice româneşti.
Au prezentat comunicări:
Prof. dr.
univ. Petre Țurlea, Ion Măldărescu, Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru,
A.O.Ş.R, Col. (r) Prof. univ. dr. Leonida Moise, Col.(r) Prof. dr .Constantin
Moșincat, Chestor (r) Prof. univ. dr. Vlad Barbu, Dr. Alin Spânu, Dr. Luminița
Giurgiu, Dr. Theodora Giurgiu, Col. (r) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, Col.
(r) Alexandru Omeag, Col. (r) Prof. univ. dr. Octavian Burcin, Comandor. av.
dr. Marius Adrian Nicoară, Prof. dr. Lavinia Dumitrașcu, Pr. Adrian Lucian
Scărlătescu, Prof. dr. Costin Scurtu, Expert dr. Andreea, Ștefan Paraschiv,
Comandor. Av. dr. Jănel Tănase, Drd. Alina Iancu, Col. dr. Petre Pah, Prof.
Nicoleta Nistoroiu, Col. (r) Dr. Stelian Gudacu, Mr. dr. Luiza Rotaru, Prof.
dr. Nicolae Dinescu, Col. dr. Mircea Tănase, Col. (r) Alexandru Ganenco, Col.
(r) ing. dr. Anatol Munteanu, Prof. dr. George Constantin Nistoroiu, Col. (r)
prof. univ. dr. Tiberiu Tănase, Alexandru Moraru, Dr. Alba Popescu, Prof. Vlad
Constantin, Pr. Constantin Mănescu...
Cîţiva „Mecena" şi oameni cu
suflet nobil
Cu greu sau
aproape imposibilă ar fi fost realizarea manifestării dacă generoşii
conducători ai unor firme nu şi-ar fi adus contribuţia. Merită recunoştinţă
firmele: „Boromir", „Diana", „SCAVIL" şi „Rotarexim" din
Râmnicu Vâlcea, Cabinetul Notarial „Elena Nicoară" din Buzău. De asemenea,
cei 11 membri ai asociaţiei „Societas Milites Getae", profilată pe stilul
Historical European Martial Arts (H.E.M.A.), care a oferit celor prezenţi o
surpriză, pe cît de insolită, pe atît de plăcută. Răzvan Marinescu, Alina
Marinescu, Andrei Chirleşan, Augustin Pitica, Mihai Sessa, Andreea Jugănaru,
Cristi Tudose, Adrian Ionete, Andrei Oţetaru, Laurenţiu Stiniguţă, Maria
Constantinescu - organizaţi ca o companie de mercenari denumiţi trabanţi (trupe
de infanterie grea) din care era formată garda domnească a domnitorilor valahi,
ce au luptat contra Imperiului Otoman, între domniile lui Vlad Dracul şi Radu
Şerban - şi-au făcut apariţia marşînd în răpăitul tobelor, tulburînd liniştea
localităţii şi „teleportînd" participanţii şi privitorii în anii Evului Mediu,
pentru a-i vedea luptîndu-se. Să nu-i uităm nici pe cei din „spatele
cortinei", pe cei ce-au trudit pentru respectarea tradiţiei ospeţiei
româneşti, precum neobosita doamnă Elena Rotaru. Familia Rotaru şi-a oferit
casa şi curtea pentru a asigura clipe de neuitată bucurie în natura rurală a
localităţii ialomiţene.
Vom împiedica falsificarea istoriei!
Închiderea
lucrărilor Sesiunii Comune de Comunicări şi Dezbateri de la Maia i-a revenit
micuţei Andreea Anemona Lazăr, care a cîntat întru cinstirea fraţilor veniţi de
dincolo de Prut, „Limba noastră cea română". Dacă la congresele partidelor
- al căror număr nu se mai cunoaşte prea bine fiindcă răsar ca ciupercile după
ploaie - politrucii se adună pentru a mai smulge un ciolan, o halcă, un minister
sau un locşor în cuibul trezorierilor matusalemici, pentru a se căţăra într- un
fotoliu cît mai confortabil, unde să lîncezească pînă la următoarea vacanţă, în
cazul sesiunilor de la Maia, sau ART EMIS, intelectualii invitaţi vin de la
sute de kilometri pentru a clădi, nu pentru a demola. Se adună pentru a
comunica, a se informa reciproc şi a împiedica uitarea Istoriei Românilor pe
care „reformatorii" menţionaţi de profesorul Scurtu au radiat-o din
programa şcolară. Domnilor guvernanţi, noi, o mînă de oameni de ştiinţă şi
cultură putem ţine vie Istoria şi fără sprijinul vostru, al Parlamentului sau
al Preşedinţiei! Cu greu, cu sacrificii, dar vom ţine vie flacăra românismului,
o vom reaprinde ori de cîte ori o veţi stinge şi o vom păstra pentru generaţii!
Vom face baricadă în faţa ocupanţilor vremelnici ai Ţării, a migratorilor, a
trădătorilor de neam şi a falsificatorilor Istoriei Românilor. Îi aşteptăm pe
toţi românii să ni se alăture! Misiunea organizatorilor continuă şi după
încheierea sesiunii de comunicări. Se vor aduna toate lucrările prezentate
pentru a fi redactat volumului următor, sub îngrijirea celor doi protagonişti:
Jipa Rotaru şi Ion Măldărescu.
Povestea de
la Maia va continua prin Comandorul Istoriei, Jipa Rotaru, patriotul care ştie
să lupte pentru adevăr cu responsabilitatea omului superior. Şi cea din oraşul
Olteniei de sub munte îşi va urma cursul firesc în viitor, prin grija lui Ion
Măldărescu, descendent al boierilor Măldăreşti: al lui Nan Paharnicul şi al lui
Tudor Maldăr - căpitan din oastea lui Mihai Viteazul, al colonelului-luptător
în Războiul de Independenţă de la 1877, Gheorghe Măldărescu şi al celor de după
ei, ctitori de lăcaşe bisericeşti şi locuri de preumblare culturală publică,
dar şi al neobositului jurnalist Dumitru C. Măldărescu, tatăl său - martor la
încrucişarea celor două conflagraţii mondiale şi a altor contexte istorice.
Ambele evenimente se vor derula în ediţiile viitoare cu aceleaşi
disponibilităţi în afirmarea intenţiilor care le-au impus şi consacrat, iar
participaţiunea unor prestigioase personalităţi ale istoriei, ştiinţei,
forţelor militare, a serviciilor de Intelligence şi culturii româneşti va reuşi
să conjuge la timpul trecut şi prezent adevărul istoric, comunicîndu-l, spre
învăţătură şi neuitare, iubitorilor de comori naţionale.
Sursa:
http://www.art-emis.ro/editoriale/3761-un-ambasador-la-maia-intr-un-cort-militar.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu