Versero Oranta

George Anca

ORANTA

VERSERO

pașii răspântiilor – m-am urât în tinerețe – vremea și nevasta – os domnesc – te vei lăsa în comparații – neștiindu-te pe drum – să te omoare neam - văzduhul  furându-l-il – și tu parastase – apa bărbat – te ia – lătra – imaginație involuntară – arătură neagră – zboară – să nu-mi spui – de câte ori – de-un aur horn – neînscăunată însorire – pirduți – viezuri – nu vă supărați -Mahmud – chem niște poeți – abac rusesc – din podul școlii -tranșee inamice -prin miezul coamei – de sub șapcă – a ne junghia – barba lui Hegel – ține de cald întunericul – se cântă din lăcustă

*

paşii răspântiilor

în aşternutul crucii

se coseşte costreie

păsuitorului de moarte

sac de clopote goale

pe cântar nici animale

abstinenţă femeiască

naşul să trăiască

de-am venit pe jos cu Iiisus Hristos

de-am venit pe sus cu Hristos Iisus

hai şi pân' la Cernăuţi

Jan Hus

*

m-am urât în tinereţe

mă urăsc la bătrâneţe

te iubesc la bătrâneţe

te-am iubit în tinereţe

da' cine te crezi în

pizda mă-tii du-te

în clipa asta de aici

ce baricadă-n uşă

s-ar mai potrivi

ultima oară

niciodată râdem

a doua zi întorşi

ereditate

a doua zi întorşi

eternitate

*

vremea şi nevasta

în plointea asta

gustul prin târâşul

mestecându-şi câşul

Ahile Fecioara

ţiganul vioara

Buddha Varlaame

desfăcut de poame

faptele-or să rupă

avataruri după

foame insomnie

într-o puşcărie

preistoria-ne

miori-purane

fluiere de moarte

dansului departe

*

os domnesc or os de curvă

film de Sturges văd în jur vă

care una care unul

mestecaţi-vă tutunul

prunci Pilaţii

condamnaţii

din încreştinaţi

Galaţii

mănăstiri cu marinarii

prin albastru de fruntarii

vine de la Istambul

caravana după mul

*

te vei lăsa în comparaţii

de pace nulei corporaţii

îţi va citi sefeuri şfara

mai mare ca jumara vara

pe Mureş merii înfloriră

cătune româneşti de-o liră

ne-or subţia absenţele da'

mai înflorit mormânt în Deda

te consolai gândindu-te la

vecinătatea Alutella

gen Brutus pe Alutus Argeş

intronizarea aur sparge-şi

fiindu-mi şi-ntre tineri moarte

minţii de nevedere carte

tot vârghinile din temeie

mai legănându-ne femeie

*

neştiindu-te pe drum

dă-te într-o parte

am fumat sufletul fum

delăsat de starte

mi-am adus aminte ploi

peste amândoi ne

răzbunam sub soare goi

frunzele cu doine

ochiul negru te alegi

soro cu nimica

de sub cheie de prin legi

miaună pisica

maică prinde-mi capul jos

de pe scara vieţii

trei femei sub chiparos

fata cu băieţii

*

să te omoare neam

de neamul tău

să omori pe cine

nu te omoară

n-ai omorât

pe nimeni

de teamă

să nu-ţi ucizi

ucigaşul

pentru care

te-ai născut

*

văzduhul furându-li-l

Hecate adumbrindu-i

plutaşi pe sânge

la judecata de apoi

surori nebuloase

feminizează arhanghelul

ghiceşte-i sabia în coran

taina sub avalanşe

ce fericiţi sunt alţii

preafericirea voastră

ce să mai zici de gânduri urâte

aurora înspăimântaţilor

*

şi tu parastase la două morminte cu trei

te uitai când să scriu burlacul istorie

nu te interesează piesa asta nu nici ceai

slujeşte dar bariton în biserica muzeului

înfrigurare întristătoare cutremurare

a nu mai fi posibile sărbătorile

domnu' aveţi să-mi daţi şi mie puţină apă

a ne bucura de jignirea potopului

puţinătatea râsului printre motive

spre transă colectivă omor de bice

scenofonii vibrate puşcărie Morse

încă o berărie cu personaje reale

*

apa bărbat  glia d'arat

înţelept semănat amputat

zenit copacului cioara

păienjeni iubindu-se dedesubt

sunetele grupurilor antropice

abia rărită a îmbrăţişărilor rasă

nu aur nu argint nu daci nu români

să ai ce plânge minus propria persoană

nu te împaci la persoană

pripon de voie caravană

tăiară din doi creanga Savitri

prin Aurobindo a ne măiestri

în cochetărie agonică iernile

nu ne-or mai spânzura splinele

*

te ia şi te ajungi din floră

în fauna ce ne devoră

de pe Paris ori Cavalary

de-o seamă numai cocălarii

scăpaşi de viu la Minodoră

surorilor la altă oră

predestinatelor contrarii

înfrigureze-le ţânţarii

citire ceaţa evangilă

a copiei şi nu copilă

ogorului că ne împilă

din iapă cal din maică-ta

oracolul ci camăta

adjudecată sâmbăta

*

lătra mătrăguno ce eşti

de Machiavelli Ploieşti

pe cataligele nostalgiei

omorârăm omorârăţi

nu ne-aţi mai omorî

ce ne facem neomorâţi

te-am împuşcat cu tămâioara

mai criminal cine nu moare

iazagiul iazul n-are

I am a iazagiu a lakeman

surlarii mă-nconjor ah turcii

beţivo de nu eşti furnică

*

imaginaţie involuntară

în celălalt fantezia

rândunele bicicliste

botezul lui Dominic

mâine altei scene

la cer fantastic

*

arătura neagră

uitându-se-n  oglindă

frumoasa lui Muşat

auzul verdelui

trezit iar ceartă

pe valul valsului

fărădelegea mea

mântuirea ta

izbăvește-mă

pământul mării

marea pământului

în postul Helespontului

*

zboară nu există spuma

nici Pacificul nici puma

abia mai dansează Uma

plecai eu dânşii zburară

rochia mireasă iară

într-o aripă de cioară

sărăşia şeea de mare

cum că ne răsare

surya namaskar e

*

să nu-mi spui să dau afară

nici pe uşă nici pe scară

pe mălai nici pe secară

ne-om neom omeni omni

pe la curte cap de domni

turcii ţepe grecii comni

încoace mi-nfioraţi

piatra râului  din fraţi

ai pământului araţi

*

de câte ori mă petrecuşi

din turci cu nemţi şi tot la ruşi

ci nu-ţi mai ascultăm peruşi

mai mergem după mere pepeni

în monorimă să te depeni

prin ţepi de rapăn nemaiţepeni

opt canto smeu vult cargoşon

în hindi flutur alkyon

Ovidiu mi-l zbură anon

după o viaţă frică mi-s

realitate fără vis

cum aş ajunge la Paris

*

de-un aur horn pe suflet mama

neiertătoare caravelă Yama

în piedică ori gard Ligonier

recită-ne pân' spre debarcader

ce film al paisprezecelea în rol

te trec al treisprezecelea parol

curând din strâmb repaos

femeile pronaos 'mneata Laos

*

neînscăunată însorire

brindisi per lei

fado encore

play from your plays

în părţi poliţie

fierarul nicovala

pe lustrul calului

părăsite  pulpe

versuri  cariatide

despărţământ caşmir

patrafirul kirul

dinamita mita

eresul din vignetă

cu gândul la Petruţa

ce mai fuma bea fox

în ritul ortodox

pe văduvie scrie

biserică ba nuntă

în metri pocăiții

pridvorului Tismana

*

pierduţi dantaţi d'antan

vânt arab  negerman

raiaua taie raiului pâraie

m-a terța rima Herța

danţul rupt cu gleznele

într-o bunătate de Carpaţi

tot rărisem revederi

bâiguire hazardului teatralizat

cum te-ai retrage la toamnă

*

viezuri în loc de ploaie

coborau pe role artashastra

în regia asta suiau coasta

ah pe când iar piese sovietice

traduse tot pe 11 iunie revedere

pe muzica din cârduri retrăind

muream după actori mă canonizam

exact ca-n teatrele din New York

asemănări şi difernţe pe aripi cu Sylvia

*

nu vă supăraţi cunoaşteţi pe cineva din

Bucureşti ţi-am lăsat pe oglinda

maşinii da cunoaşteţi da cineva

cantata la voi în Hamburg

întoarse fluturător avionul

comedia nu se catapultează

nu m-am luat nici după mine

dar după criminalii în serie

Kaliningrad nu-mi spune shalom

de cum vorbiţi româneşte îmi sunteţi

dragi printre limbi penticostale

plătim pletele sălciilor cash

smeul de-o camaraderie

dă bună-ziua  multora

vino aproape arestează-mă

amândouă şepcile voastre pe masă

a mea în pungă ai mai desanta

părinte şi copii spre mamă

*

Mahmud neconsolat pe mare

traşi câinii singură văpaia

bătrâna îşi ridică fusta

s-expune aşteptam mnezeii

exhibiţionistei tot cu mine

păşi pe Basarabia

a voastră înălţarea din Mahmud

penet cosit petrecere de ham

la ce nu năpârlirăm din romb

*

chem nişte poeţi dacă vin

arăm trovanţi contez pe mai

nimeni când nici pe mine

ne-om împărtăşi înţelesuri

pe ce finalitate că le-om circula

conspiraţie servită cunoştinţă

faceţi-vă normele şi la revedere

că nu murim consilierul

o să-l sun şi sun nu că nu

*

abac rusesc din inventarul lui Creangă

mai o rindea rândunea cuib în fânar

crucea spre pânza verde de pe teatru

ne clevetim spuma ca mările

elite crestate obscurităţii

până scenometria s-o răzbuna

flăcările pe comori orbire

la ora asta capul jos nasul tăiat

epilog din adaos caduceu

*

din podul şcolii vedeam

condamnarea la moarte a lui

Florea pentru delapidare

n-avem decât să ne scriem

versurile nu mi le-ai tipări

le-ai trimite latino-americanilor

tot la ora mea şi mai o scenă

a trece furnicarului avataria

de-am dialogat nonentităţi

le pot declara să nu vă vedeţi

condamnaţi la moarte prin

ochii şcolarilor din pod

*

tranşee inamice colonel virgin

a nu fi doborât porumbele

clanţa cătuşelor calendă

soseşti cu pungile guşilor

traducem Middleton plus

provensalilor alexandrinii

trânteşte uşa morii lipită de teatru

a înţelege cantoria aflării neaflării

coasta viezurilor neuniţi în dispariţie

abia aştept să-mi termin piesa

mai mult prin puşcării boscheţi

stol de godaci în zbor

*

prin miezul coamei

cărat nesculptural

mi se duce arhipelag

în căderea tinei

bordeiului atma

la voi în parc

ne-om împrieteni

şi cu a bătrână

montând neviezurii

răspunde da sau nu eu

seduşii ducă-se

nu ne mai vedem

în rugăciune de vă

păruse ziua de marţi

când îmi moare mama

*

de sub şapcă mă salutase de ce nu-l

bag în seamă cu greu îl recunoscui

să-i dau bani până mâine că-mi dă şapca

s-a mutat într-un sat din Conţeşti

stă cu prima nevastă a lui Preda

are băiatul ambasador la Casablanca

maică-mea se bucura de toamnă

la Cernica ne şi întâlneam de-aia

preferinţa viselor solemn psalmodiate

nimeni să sară nici conţeşteanul

dancii dau sticla peste cap liberaţi

bine că nu-i spuseşi că te cheamă Avrig

tac'to îl omor şi-aia e maică-ta

veselă ca soarele prânzului mic

ne dă Dumnezeu ce ne trebuie

Chirilă mă văzuse Cioran

schimbare seringi

replici din carlingi

*

a ne junghia până la unu'

şişu' de-o filosofie carteziană

pe existenţa lui Dumnezeu

Serafita pe Hegel tulburându-l

Noica nepomenindu-mi-l  pe Nae

aici e scenometria onirică prolog

sinonimă dialectica tragediei

agnostici decât turnători

denunţători de denunţători

*

barba lui Hegel

stalinistă în recuperarea pierderilor

coincidenţă convulsivă pe frig scenometric

ţine-mă închis în casă că-mi fac partid

dai bani să-ţi auzi numele botezându-se

materia lacustră de nu s-o îmbăta

*

ţine de cald întunericul

ţi-e frig pe lumină

daimon împărăţiei

soarele nu se vădi

peceţi pe-a ceţii pace

crema cremaţiunii

fie-ţi lene să mă muşti

din o mie una cuşti

noi nealtoi

buhul hegelian

blajinul D D Roşca

Pindar la pândă

*

se cântă  din lăcustă

a omorâ pe podium

stihul strecurat

unde-ajunge soar'le

împuşcară-ţi  teatru

al lui Ienăchiţă

ORANTA

nuumele trupului – când spui pe din afară - ne-am regrupat retorica – sunete recompun – nu era țigan – Texas – setea sării – m-a șters pe creștet – poetul râu – chenoză chindia – l-am văzut c-a intrat – se apropie nenorocirle – așteptăm – 1976 – ianuarie 1990

*

numele trupului alt suflet

în locul făinii iarba din rai

candoare pocăită

cap de listă

cânepitul

între arbitru

şi psihiatru

dat în judecată

*

când spui pe din afară eşti artist

nu mai discutăm un monolog

nu te invită pentru artă sculptorul

nu redactori nu eseişti

mâinile goale la intrare

steagul Indiei la ieşire

statuia dansa amrita amar

vânzoleală de sariuri pe românce

*

ne-am regrupat retorica

în oglinda spartă a nu ne tăia

las un loc lângă mine

a se perinda vorbitorii

ţărani intimidaţi de critici

literari la ceainărie

nu veniţi după mine

că nici eu nu ştiu unde mă duc

aş lua notiţe după razie

aflând şi planurile

s-a întâmplat aşa repede

că n-am timp să povestesc

*

sunete recompun

finaluri de graţie

arunc nisip

cormoranilor

aş psalmodia

ca monseniorul

cine ce mai aduce

de acasă din tinereţe

*

nu era ţigan că e alb

cuţitul în mână i l-am pus toţi

ucigaşii n-au culoare

criminalul îţi râde în faţă

scoate şi un certificat

că are probleme psihice

*

Texas

sex us

p'a cui

ţară

Păcui

vară

ajuns

uns

*

setea sării

somnul  minţii

de-aş arma

cheag sanguin

mari discuţii

pe constrictori

ne trezește

sinucisa

*

m-a şters pe creştet

pasăre numai zbor

balans austral

nescris roman

ridicarea ceţii

de pe morminte

credinţe de seară

plumb zugrăvind

*

poetul râu

viaţă de fluviu

mare visându-se

delfin avatar

insemn poeziei

n-am vorbit servire

n-am servit vorbire

dodii şi iambire

*

chenoză chindia

davai buenos dia

sufletul pecete

pe băieţi şi fete

rână rană prană

transcendariană

mandragora

gora agora

*

l-am văzut c-a intrat

înăuntru p-altă parte

putea să stea toată ziua

ca să prinză şi puii

se formau pe defileuri

în câmpia Boianului

povestire pe frumuseţe

şi aventura zborului

femeile se înţeleg din voce

albastru cu pene albe

nu-i dai un pui şi lu' fi-miu

îi dau da' să-l aleagă

s-ar putea să fie la yerling

da' aci nu sunt şi cu puii

mi-a adus masculul

da' perechea nu

*

se apropie nenorocirile

nesfârşita lipsă de apărare

născându-te murind

haită şi mai hămesită

dumnezeul naşterii

la căpătâi pădure

în pământ arama

de aruncat  aure

nemaifulgerătură

te-ai ales cu nefericirea

îndepărtării de urzoi

ceva prin război

revelaţia ostenirilor

pe consternate hamuri

contemplu nefiinţa lui

dumnezeu gândindu-mă el

tufiş sirian român austral

merinde aurobinde-n

trapeză la Frăsinei

clinchetând Algerii

*

aşteptăm ce n-aşteptăm

îmi cerusei carapacea

rariţa grătăruită

nu ne-am spus mai nimic

rar apropiaţi pe tăcute

tăietori drumului dinspre noi

erai curioasă de societate

dumnezeirea morţilor

peste vieţile rămaşilor

linişte în paşi de îngheţ

zburate florile de piatră

la greul sărbătorilor

te mai mirasei controversă

povestirii din bestii

cum ţi se păruseră

Alexis Carell mi-e prieten

de când în Waikiki

călire sans aleluion

2010

                  *

1976

Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.

gheţii-i cânte scaldul

nordul renul mut

unde este caldul

de anul trecut

m-am temut într-una de vrăjitorie

întâi s-a dus moartea din suflet

apoi timpul dimineţii

orb alergându-l

nebunul înverzeşte sub stejar

îl întreb ce face şi tace

Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi mai vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.

pe oceanul indian

de-acum în patruzeci de ţinte

adânci şi gânduri şi alean

le voi întoarce către minte

ci astăzi plouă pe copii

chicotitori în alambice

cum ieri învins mă jeluii

de vremea gata să se strice

Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.

mamă de etern copil

cu partea zilei din ajunul naşterii

ciur spălat de lacrimi

plânse peste Dumnezeu

în pustiu de strigăt

nimeni nu ascultă

în zvonuri de nebun destin

tulpina clătinată

însoară cavaler de floare

Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.

Ianuarie 1990

Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.

mai e nu numai un mâine

te-oi înţelege de Câşlegi

cât mă alegi

mărar fir fir'ar

doamne dialectelor

fulgilor zăpezilor

copilăria

Folgaria

vorbirăm de la

revoluţie la revoluţie

ocupaserăţi sociologia

faxurile xeroxurile

le şi stricaseţi

piacere chiacherata

a la Mahabharata

mama Anghelina

nu-şi sărută fina

c-are pe Georgică

în tivu adică

nu mă cunoşti neprima

zăpada face clima

ce respecte de aspecte

la ucideri indirecte

trupul zăpada

moartea mama mea

dacă nu murea

nu se năzărea

jumătatea sa

revoluţia

montagna su' nea

cutărică va

m-o admonesta

momo de-o mânca

şi cu dodia

ce dansa mai ba

ce ringrazia

râurile-n şa

omul mare lumânare

cere-mi vulturul de mare

că e timpul cu Olimpul

când se lasă anotimpul

diferenţă numai una

mâine voce della luna

pianola Nola Pisa

frunza nemaiplânsu-mi-sa

cavalerul rozelor

sto calore al Indore

Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.

ca-n tinereţe Doamne

mă scriu italic

de ne dai entuziasme

mai sus de groapă

salut găinile roşcate

cu tusea frontului

mă uit la tine pământ

nu te-am văzut de când sunt

de ce i-ai muşcat sânul

i-am spus că seamănă

cu mama de demult

ea nu se supărase

arhipelagomani

abia mă mai vândurăţi

pe la americani

o mână drumul

alta scrumul

auguroni

cu Berlusconi

turnul patru

de-a străpuns

amfiteatru'n

soare uns

prin tunel de inel

prin inel de tunel

şo pe el Jundandel

ca la carte cocartel

am sărit mort şi-am mai

morbidizat şi studenţii fiorentini

Romei nu-i pare rău de mine

memoria mai blândă ca

palma de te-ar fi scris

mai multe aveţi voi să-mi spuneţi

precum unui italian

eu le-am spus tot până la voi

ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni

e-un joc pe viaţă altă viaţă

mă mir că nu v-am cântat

fiorentini ca trentinilor

apa-a treia Dattatreya

oranjă theodiceea

atunci magi neelectronici

fac picioarele lui Donici

mai ziceam şi de Palam

nu Abhu Dhabi haram

un deşert un peisaj

cu petalele spre Raj

dehotărâtă undă

pe ce canal o zi

albastru pe albastru

la margini oranj ji

respectele budhiste

se cer în palmă mi

s-a părinţit boema

din dorne de copii

luna pe avion

al doilea conson

format italic talii

prin fier mai mult da Vinci

ca peste Australii

albane preţ de incii

din Cezar pelogalii

îmbracă-se provincii

în noi ba în Abdera

Ierusalim Iisus

certându-ne himera

de-a dreapta luna sus

parola de-a pământul

filigranat computer

că nu fereşte sfântul

nimic ce dă din uter

oricât pe dânsul cântu-l

în praf e a mea mutter

pe gri ce grigii noxe

ori harcea-parcea coax

bebeilor cu doxe

îmbătrâniţi în antrax

şireturi ortodoxe

retrase dinspre Ayax

dacă Belgrad belg nu rad

Babadagul astă-vară

cu măgarul poze-n vad

la un stâlp de v-afişară

ce-a fost nu s-a dus ce cad

îţi curgea matale-n moară

mă mai macini te mai fad

mângâi mort că domnişoară

e-un italian de stâng

zice vine Timişoara

de-o rima cu-a lui Ferrara

luna-n dreapta n-o mai strâng

doamne unde-ţi petreci seara

că mi-e mintea numai crâng

disciplinându-ţi rana

de te închide dublu

cu pastorul de prana

şi colapsul sub rublu

tot ţii cărarea Crana(h)

uşchitelor lui Hublu

jos ard lumini tămâie

până peste Banat

Eminovici rămâie-n

cerescul împărat

altarele mângâie

şi melancoliat

puţin pe o pedală

jumătăţind vestală

aseară în Florenţa

sau Prato prepotenţa

haşiş fumat la minim

şi ţi-adormise inim'

Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.

de-aş revedea Trastevere

statuia lui Trilussa

aşa picioare tefere

cum Vaticanul nu s-a

prin câte expoziţii Dino

poate uitat ca de Umberto

continua de-atunci revino

că inima tot nu mi-ai fiert-o

scurtezi transcrisul pe pământ

cât ezitaşi pe terra

n-ai compara-o pe cuvânt

regala şi galera

credeai ziare sus de nori

în catacombă pururi

atunci acum de două ori

pantofii fără şnururi

străinii după primul foc

priviţi-i fetelor la loc

şi doamnelor din poloboc

traduceţi mai ad-hoc

pe epigrame zboară zgura

dintr-un păcat o moarte dar

după amiază mi-e arsura

între Asura şi ursar

n-o să-mi pară rău de procese

cerul ridat înţelese

reînnoroită cadaverie

de sine reproşându-mi-o vie

ca plecarea orei a doua

sosirea nu mi-o fi de-amboua

în aer tăcere sub limbă

vocabularul se şi el plimbă