PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - FIRESC BISERICESC SĂ FERICESC

FIRESC BISERICESC SĂ FERICESC

~*~

Căutam oricând, dreptul de a fi cu înviere,

cu-n fiecare mai aparte de moarte, în drept la fericire pentru a fi noi înşine pe balanța, în echilibru de înțelepciune,

pe Arcă de biserică:

Nică fără frică, de caterincă, cu a drege busuiocul cu norocul, cu năfrămuța țâpată mulțam din pod,

țâpată pe țambal,

instrument național,

în natural şi monumental,

că-n necesar şi normal, de dincolo de banal sărind peste cal

de pe orizontală pe vertical,

făcându-mă prin iubire popular şi moral

(bunica a zis:

-"Păvăluc, să nu uiți ca stejar din stejar,

cu oamenii să te comporți natural: popular",

să fii, Pavele, vertical !")

Şi-n poezia mea eram mortal, firesc bisericesc,

să fericesc, în pitoresc sătesc, românesc.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE