Cum
distruge ANAF încă o societate românească și lasă pe drumuri mii de salariați
Av.
Elena Radu
07
Aprilie 2022
Prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 248
din 24 martie 2022 publicat în M.Of. nr. 287 din 25 martie 2022, s-a dispus:
”blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de societatea TMK ARTROM
- S.A., CUI 1510210, controlată în mod indirect, prin intermediul entității TMK
Steel Holding Limited (CY), de persoana fizică listată Dmitry Alexandrovich
Pumpyansky, astfel:
a) conturile bancare prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin;
b) orice alte fonduri sau resurse
economice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din Regulamentul (UE)
nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în
raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială,
suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările
ulterioare.”[1].
Cine este TMK-ARTROM SA ?
O societate românească cu sediul în Str.
Drăgăneşti, nr.30, Slatina, Olt, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului
sub nr. J28 /9 /1991 și având CUI: 1510210. (conform datelor de pe site-ul
mfinante.gov.ro). Are ca obiect principal de activitate: Productia de tuburi,
tevi, profile tubulare si accesorii pentru acestea, din otel.
În anul 2020 a avut o cifră de afaceri de
1.010.656.352 lei și un număr mediu de 1.444 salariați.
Deci, avem o societate românească, de
producție, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, cu o cifră
de afaceri semnificativă și cu un număr semnificativi de angajați, probabil
majoritatea cetățeni români.
Societățile care au sediul în Romania sunt
societăți românești, capitalul poate fi autohton sau străin.
Care sunt acționarii TMK-ARTROM SA ?
Potrivit actului constitutiv postat pe
site-ul său, acționari sunt:
- TMK EUROPE GmbH, societate germana, care
deține 99,999914% din capitalul social al Societati;
- TMK ITALIA S.R., societate italiana,
care deține 0,000086% din capitalul social al Societății[2].
Cine sunt acționarii indirecți?
Mie una puțin îmi pasă pentru că
acționarii primesc numai dividende, dacă societatea are profit și se hotărăște
distribuirea lui sub formă de dividende către acționari. Pentru mine contează că este o societate
românească, care desfășoară activitate în România, este contribuabil al
statului român, iar parte din cetățenii au un loc de muncă de unde își obțin
sursa de venit. De ce a blocat
președintele ANAF conturile bancare și orice alte fonduri și surse economice
acestei societăți? Președintele ANAF a invocat următoarele argumente pentru
emiterea ordinului (conform preambulului acestui ordin):
„În temeiul prevederilor art. 11 alin. (3)
din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările
ulterioare, al art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008
privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare,
precum și al art. 2 lit. g) din anexa la Ordinul președintelui Agenției
Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.984/2019 pentru aprobarea Procedurii
privind modalitatea de ducere la îndeplinire a atribuțiilor Agenției Naționale
de Administrare Fiscală în domeniul sancțiunilor internaționale, cu
modificările ulterioare,
având în vedere prevederile Regulamentului
(UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive
în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială,
suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările
ulterioare, precum și faptul că persoana fizică Dmitry Alexandrovich
Pumpyansky, listată conform Regulamentului (UE) nr. 269/2014, cu modificările
și completările ulterioare, controlează, în mod indirect, Societatea TMK ARTROM
- S.A., CUI 1510210, prin intermediul entității TMK Steel Holding Limited
(CY).”.
Am verificat toate temeiurile de drept
invocate:
- art. 11 alin. (3) din Hotărârea
Guvernului nr. 520/2013: „În exercitarea atribuțiilor sale, președintele
Agenției emite ordine, în condițiile legii.”;
- art. 19 alin. (1) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 202/2008: ” După primirea înștiințării ori raportării
potrivit art. 7 sau 18 și efectuarea cercetărilor necesare, Agenția Națională
de Administrare Fiscală dispune, prin ordin al președintelui, fără întârziere,
blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietatea,
sunt deținute de sau se află sub controlul, direct sau indirect, al persoanelor
fizice ori juridice care au fost identificate ca fiind persoane sau entități
desemnate.”;
- Articolul 7 din OUG 202/2008 - Obligația
de înștiințare
„(1) Orice persoană care are date și
informații despre persoane sau entități desemnate, care deține sau are sub
control bunuri ori care are date și informații despre acestea, despre
tranzacții legate de bunuri sau în care sunt implicate persoane ori entități
desemnate are obligația de a înștiința autoritatea competentă potrivit
prezentei ordonanțe de urgență din momentul în care ia cunoștință despre
existența situației care impune înștiințarea.
(2) Autoritatea sau instituția publică
înștiințată potrivit alin. (1), în situația în care constată că nu are
calitatea de autoritate competentă potrivit prezentei ordonanțe de urgență,
transmite în termen de 24 de ore înștiințarea către autoritatea competentă, în
situația în care autoritatea competentă nu poate fi identificată, înștiințarea
se transmite Ministerului Afacerilor Externe, în calitatea sa de coordonator al
Comitetului Interinstituțional prevăzut la art. 13.
(3) Înștiințarea trebuie să cuprindă date
minime care să permită identificarea și contactarea autorului acesteia.„
- Articolul 18 din OUG 202/2008:
”Obligația de identificare și raportare a fondurilor și resurselor economice
blocate:
(1) Persoanele fizice și juridice care au
obligația raportării tranzacțiilor suspecte potrivit legislației în domeniul
spălării banilor și/sau finanțării terorismului aplică măsurile de cunoaștere a
clientelei, pentru a stabili dacă aceasta include persoane sau entități
desemnate ori dacă operațiunile derulate cu aceasta implică bunuri în sensul
prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Raportarea fondurilor și a resurselor
economice care fac obiectul sancțiunilor internaționale se transmite de îndată
Agenției Naționale de Administrare Fiscală și autorităților și instituțiilor
publice prevăzute la art. 17 alin. (1). Raportarea include date privind
persoanele, contractele și conturile implicate, precum și descrierea și
valoarea totală a bunurilor.
(3) Mecanismul și modelul de raportare
sunt stabilite prin reglementări specifice ale autorităților și instituțiilor
publice prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2). Pentru stabilirea unui model
unitar de raportare se solicită avizul Consiliului.*)”
- al art. 2 lit. g) din anexa la Ordinul
președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.984/2019: ”
Atribuțiile Agenției Naționale de Administrare Fiscală:
În aplicarea prezentei proceduri
structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și Comisia
permanentă constituită la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală
desfășoară următoarele activități:
g) emiterea ordinului de blocare a fondurilor
și resurselor economice în domeniul sancțiunilor internaționale”;
- Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al
Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu
acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea
și independența Ucrainei[3].
Regulamentul a fost adoptat la 17 martie
2014 întrucât ” La 6 martie 2014, șefii de stat sau de guvern ai statelor
membre ale Uniunii au condamnat cu fermitate încălcarea neprovocată a
suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă
și au făcut apel la Federația Rusă să își retragă de îndată forțele armate în
zonele de staționare permanentă, în conformitate cu acordurile aplicabile.
Aceștia au îndemnat Federația Rusă să permită accesul imediat al unor
observatori internaționali. Șefii de stat sau de guvern au considerat că
decizia Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea de a desfășura un
referendum cu privire la viitorul statut al teritoriului este contrară
constituției Ucrainei și, prin urmare, ilegală.”
Deci acest Regulament nu are legătură cu
războiul actual din Ucraina. Din conținutul întregului Ordin al Președintelui
ANAF reiese că în fapt temeiul invocat ar fi art. 2 din Regulamentul UE adoptat
în anul 2014 care prevede:
„(1) Se îngheață toate fondurile și resursele
economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate
de orice persoane fizice, sau de persoane fizice sau juridice, entități sau
organisme asociate cu acestea, astfel cum sunt enumerate în lista din anexa I.
(2) Se interzice punerea la dispoziție,
direct sau indirect, către sau în beneficiul persoanelor fizice, sau
persoanelor fizice sau juridice, al entităților sau al organismelor asociate cu
acestea incluse pe lista din anexa I, a unor fonduri sau resurse economice de orice
fel.”.
Deci, acest regulament se referă numai la
persoanele incluse în anexa I la acest Regulament. Am verificat toate
persoanele fizice și juridice indicate de ANAF în Ordin dacă se regăsesc în
această anexă I la Regulament (Dmitry Alexandrovich Pumpyansky, TMK ARTROM -
S.A, TMK Steel Holding Limited (CY). Niciuna dintre aceste persoane nu
figurează în anexa I la Regulament. Drept urmare, niciunul dintre temeiurile de
drept și motivele invocate în Ordinul Președintelui ANAF nr. 248 din 24 martie
2022 nu justifică măsurile de blocare a conturilor societății TMK ARTROM - S.A
pe care le-a luat ANAF.
Ce impact va avea blocarea conturilor
societății TMK ARTROM - S.A?
Indiferent că i se va permite să
folosească banii din conturi pentru plata salariilor, aceasta nu își va mai
putea desfășura activitatea de producție pentru ca nu va mai putea să își
achite utilitățile, materiile prime etc. Practic se va bloca activitatea de
producție a societății ceea ce va duce la insolvență și probabil, ulterior, la
faliment, mai ales având în vedere vremurile tulburi pe care le trăim. Asta va
însemna că o altă societate de producție românească va dispărea (fiind obligați
să importăm tipul de mărfuri pe care le produce) și niște mii de locuri de
muncă odată cu ea, precum și un contribuabil la bugetul de stat.
Cui îi folosesc măsurile luate?
În niciun caz Statului Român și cu atât
mai puțin cetățenilor români.
Ce putea să facă? Să impună sancțiuni
acționarilor, dacă avea temei de drept.
Putea să interzică ridicarea vreunei sume
de bani cu orice titlu de la societate de către acționari. Așa impunea și
sancțiuni acționarilor, salva și o societate românească, precum și locurile de
muncă pe care ea le oferă.
Comparativ, ce a făcut Rusia în perioada
aceasta?
„Ministerul Dezvoltării Economice a propus
introducerea managementului extern în companiile care au părăsit piaţa rusă,
unde peste 25% este deţinută de străini.
Administrația externă va asigura activități, va forma un registru al
creanțelor creditorilor, va efectua inventarierea și evaluarea bunurilor. În
termen de șase luni, vechiul proprietar va putea cere prin instanță încetarea
gestiunii temporare, dacă are de gând să-și reia activitatea, sau să-și vândă
cota-parte. Scopul principal al inovației este de a păstra activitățile
organizațiilor, locurile de muncă și vânzarea rapidă în fața presiunii
sancțiunilor.
O administrație externă va putea fi
introdusă dacă conducerea sau acționarii companiei au încetat efectiv să o
administreze, încălcând legile ruse. Acest lucru poate fi evidențiat de
plecarea conducerii din Rusia începând cu 24 februarie sau de retragerea
proprietății, după care întreprinderea a devenit în imposibilitatea de a-și
îndeplini obligațiile. Cererea nu poate fi depusă în legătură cu societățile de
credit, pensii și asigurări, întrucât legile actuale permit deja introducerea
promptă a gestiunii temporare în acestea.”
Deci, ce a făcut Rusia? A instituit gestiunea de afaceri (care se
regăsește și în Codul nostru civil) pentru societățile ale căror acționari sau
organe de conducere au părăsit Rusia, dându-le un termen de 6 luni să solicite
încetarea gestiunii sau să își vândă participațiile. Practic, le-a oferit
opțiuni și termenul în care să și le exercite. Chiar dacă articolul nu
menționează, probabil neexercitarea opțiunii în termenul stabilit va însemna că
bunurile sunt fără stăpân și revin în proprietatea statului (cum e și în
dreptul nostru). Deșteaptă strategia, nu?
Așa își protejează și societățile rusești
(chiar dacă sunt cu capital străin) și locurile de muncă ale cetățenilor lor.
Noi, în schimb ce facem? Falimentăm și distrugem o societate de producție
românească. Așa că eu mă întreb: în România se impun sancțiuni împotriva Rusiei
sau împotriva Statului Român?
ANAF ar face bine să se gândească și la
consecințele măsurilor pe care le dispune.
Simplul fapt că impune o măsură nu
înseamnă că ea va avea și efectul pretins a fi urmărit. Prin măsura pe care a
instituit-o, efectul este total invers. Ne face rău nouă, în niciun caz Rusiei.
-----------------------------------
[1]
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253166
[2]
http://www.tmk-artrom.eu/.../RO_PUBLIC_ACT_CONSTITUTIV...
[3]https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32014R0269&from=RO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu