Pentru voi - Daniel Mihu

Pentru voi

                                     

                                     

Pentru voi zăpada curge

Ca şi bobul de nisip

Când simţiţi un rid cum strânge

Tinereţea de pe chip!

Pentru voi mai plânge vântul,

Pentru voi mai râd lumini,

Pentru voi e trist cuvântul

Când tăceri îl fac străin!

Pentru voi ideea tace

Şi tăcerile vorbesc,

Anii au zile sărace

Dar că sunt, vă-îmbogăţesc.

Pentru voi senin e cerul

Ca altarele cu sfinţi,

Şi vă e atelierul

Pentru rugi şi rugăminţi...

Pentru voi e zi în noapte

Sau amurg în răsărit,

Când vi-s vieţile blocate

Ca iluzii într-un mit.

Pentru voi Luna se-aprinde,

Din Soare îşi ia candori,

Ca noaptea ce vă cuprinde

Să vă poarte către zori.

Pentru voi şi piatra cântă

Când o calcă un picior,

Chiar şi un divorţ e nuntă

Când cei doi trăiesc, nu mor.

Pentru voi păcat şi vină

Caută iertări în cer

Ca doi orbi către lumină

Chiar de li-i ceva stingher! 

Pentru voi o simplă frunză

E covorul unei zări,

Pentru voi orice meduză

E cupola unei mări.

Pentru voi, de-aţi înţelege

Că nimic nu e la fel,

Viaţa că-i singura lege

Fără dreptul la apel!

O înaltă prăbuşire

A pus multe specii-n lut,

Azi sunt vii doar când o ştire

Le aduce din trecut.

Nu mai sunt în noi religii

Zeii din credinţe vechi

Şi în locul lor efigii

Le sunt trup, ochi şi urechi!

Au schimbat epoci enorme

Ape, continente, dor,

Trecător e tot în forme...

Chiar nemuritorii mor!

Poate legea cea mai mare:

Şi-n tristeţi sunt bucurii!

Nu uitaţi, oricum vă pare,

Ele sunt cât sunteţi vii.

Pentru voi acestea toate,

Voi trăiţi-le deplin,

Că adeveriţi cu moarte

Tot ceea ce vi-i... destin.

*

Când lumina se va stinge

Chiar în răsărit de zi

Nu contează ce vă-nvinge

Ci doar faptul c-aţi fost vii!

Daniel Mihu