CU VIAȚA DIN VIAȚĂ PÂINE DE FIINȚĂ: O BUCURIE EMINESCU ŞI O SIMETRIE

CU VIAȚA DIN VIAȚĂ PÂINE DE FIINȚĂ: O BUCURIE EMINESCU ŞI O SIMETRIE

Mooto: "Frumuseța rămâne doar o schiță, Caracterul face dintr-o persoană operă de artă" (Marilyn Monroe)

~*~

Tu ca o vacă în copac

făcând lui Dumnezeu pe plac,

cu-n ac de croşetat:

croştează apă minerală,

în şcoala boni-bon națională de înțelepciune şi de pardon,

în omoară prin om-ucidere,

omoară un om Solomon,

om de dimensiune, atitudine, de iubire de zece, de femeie-zeie,

cu la brâu, la lăcat având cheie, de pe orizontală la dungă de pat puşcă-n iubire,

totuşi iubirea, iubire cu înviere pe verticală: candidat la fericire,

de rască parască, în ierarhia de valori, echilibat în comori

urcând everestic evrika

fără scară din reforma agrară,

că-n muncă şi cugetare adâncă excelează, în socoteală

ca şansă, cu şansă, pentru/ca să îmbraci hristică, a fericirii cămaşă: ie națională (performant inteligent şi savant şi profesionist, artist, teribilist:

Quo vadis Domine,

că Doamne, Doamne,

în tot şi în toate speranță şi sănătate,-credință întru conştiință de răsărit de soare, de binecuvântare de România pofundă, tainică şi mare din parcare,

din momentul de acum,

ca să nu ne prăbuşim şi arzând,

să ne facem cenuşă şi scrum, că tot pe drum pe drum: acasă când şi cum? ca să nu ne topim ca o lumânare,

că-i mai bună hopa-țop, în tot/

ca-n toate,-Domn Savaot,

o dreptă socoteală de muncă, harnică

şi cugetare adâncă, homerică, națională,

în mai normal rustic, iubire pe verticală:

pitoresc românesc, omenesc!)

că performanța nu-i lovitură sub centură

ci dreptul de a fi o mare,

cu spirituală aventură,

o conştiință şi cultură,

că biruința nu e o plictiseală,

ci, în duh: bucurie-duh, în omenie,

viață cu simetrie:

în duh de adevăr astral,

cu adevărata forță de om ancestral național

cu înflorirea de pom-dom natural de esență şi excelență,

în național de viață-simetrie dând din tine tot ce-i mai bun, cu ce se cuvine

ca stare de bine,

în ecuație omenească cu geometrie, bisericească şi cu O.K. pe Arcă de vacă.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE

COMENTARII:

P.S. Nicoleta Gordon: -"Treceți peste ce scriu, dacă nu vă place. Nu văd sensul unor astfel de comentarii!"

-"Ce zici, nu văd cu ochi buni, că drăguță, răruț şi drăguț, te complici, că păr lung şi minte cu mustață şi perciuni cu minciuni, cu destin de înțelepciune sprâncenată la dimensiune de caracter Stalin şi super Hitler excesiv, cu sistemul nervos degenerat, curat murdar şi barbar... zici ca câcăcioşii porumbei spurcându-se în oraş cu alei cu plopi fără soț, cu pământul pe care am crescut şi cresc românesc, cresc omenesc pe alei de parc Heresteu/Cupou cu eroul: Eminescu, pe alei cu Veronica Micle printre înfloriții tei sau, pe lac, în barcă, cu poate, dacă, piate... ca la o taină a cununiei vâslind printre flori de nuferi, arătând Românie, România cu Transilvania, advers de câte în univers, suferi din cauza unor trestii gânditoare înțepate, deşi alta-i a lui Dumnezeu vrere şi plăcere posesivă, să-ți şadă bine, ca brend de suferință la nesfârşit, că suferi rebel... de rebelă insomnie mirobelantă, în magnific de creație, deşi ei amândoi, că-s doi: el şi ea pe alei cu porumbei".

-"Fiți atenți cu oamenii răbdători, atenți după împrejurări la voi, că se rentoarce pur şi simplu cu prag de reuşită şi față de tine cu bunăcuvință, în excelent, că se evidențiază arama şi rezolvă impertinența şi un fel de impacientare, în evaluarea națională la un barem, că nu se întrece iepurele încrezut cu melcul, dar ce acceptăm, în măsură fiind măsura lucrurilor şi un rost convenabil, inspirat, mega socio-uman a oamenilor, în oaza de linişte de acasă, c-aici se validează excesu-n sare, zahăr şi grăsimi, că natura-ți dă propria lecție de viață, ca să te bucuri de talent şi de viață, fir-ar să fie, la moaşă-sa pe gheață, că nu prostia şi domnia: păr alb şi minte proastă-ți e călăuza către performanță ca să-mi facă cinste efortul ca la o somitate, celebritate". Pavel Ferghete

ÎN LECȚIE DE ISTORIE ŞI DE VIAȚĂ, CĂ SPINII CARE TE-NSPINĂ, TE TRAG ÎN ȚAPĂ

~*~

Că şi pupăza-i îi pasăre mândră de neam şi țară aspră,

carpatică vatră, de piatră,

cu efect s-apropie infinitul,

în absolut de iubire a lucrului bine făcut,

a zilei dintâi, de început, apropie cu respect cu predicat şi subiect, infinitul, de obiect,

cu încredere de publicare întru răsărit de soare din parcare,

cu responsabilități provita,

ca cei botezați, în relitate

de templu cu temelie de trestii gânditoare

şi vitralii în soare, de soare colorate şi luminate,

în vitalitate de sănătate, pentru şuhan năzdrăvan profesionist, vestit din nord-vest, Everest,

că nu trăiesc, artstic, în van,

că şi pupăza-i pasăre mândră, maistră,

mai cu țug de făinoşag, ca mireasma trecută pe brață peste a casei prag,

cu prețire şi drag,

ca miresa botezată nevastă, în belşug, frumusețe şi bunătate

să fie cu rezultate,

ca belşugul după brazda trasă de plug mănoasă cu herup, în meşteşug

oferindu-ne şansă pentru a îmbrăca lumina:

cristica, a fericirii cămaşă,

în glăsuire de dulce grai: crai de plai,

deşi la pupăza pasăre mândră îi pute cuibul,

că lucrurile bune nu se fac uşor,

ci cu greu şi uşor la curți de dragoste şi dor,

cu tupeu şi Dumnezeu: culori-curcubeu,

deşi pe vatră, inimă de piatră:

cânii ne latră şi spinii cu globalizare ne-nțapă,

ne trage țapă,

ne trag în pipt

ori ne înhață de picior,

la curți de dragoste şi dor,

în drept cu drept:

de a fi de fapt, de viitor.

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE