Rim Ogard
Amot
~*~
Domino cu
pelerini
Pelerini spre rai sau iad,
Piese vii de domino!
Când se-mpiedică de-un
prag,
Că-i molimă, că-i război,
Piesele de domino
Cad pe rând, care-ncotro.
Și ajung pe ne-așteptate,
Zdrențuite, sfărâmate,
Care-n rai, care în iad.
Constatare
Azi, obosit,
răsfăț o grijă, punând-o-ntr-un dosar de mâine,
Iar o
greșeală săvârșită o neg și-mi spun c-a fost de bine.
Trecutul drag
l-alung de teama mâhnirii și a supărării,
Prezentul îl observ
în pripă, iar viitoru-l dau uitări...
La masa gândurilor
mele m-așez atât de rar și greu,
De
parcă n-aș purta-o-ntruna în sinea sufletului meu.
Lor
Când cei ce-s duși
cuvinte de-acum nu pot să spună,
E templu amintirea
răgazului în care
Sorbeam din viață-o
clipă, alături și-mpreună,
Ca din trecut,
prezentul să fie iarăși tare.
În templu nu se
plânge, ci plin de pietate,
În tot ce-a fost
vezi bunul, iar rău-l dai de-o parte.
Stare
Astăzi am iarăși
totul fiindcă te am pe tine
Și fiindcă-acum
doar tu poți pe loc clipa să-mi ții.
Se odihnește
gându-mi... și e atât de bine
Să nu te mai
transformi și-același să rămâi.
Oprește-te ... Și
nu te-apropia mai mult de mine!
Și nu
isca-ntrebări!... Și nu mă iscodi.
În
labirint
În labirintul
gândurilor mele
E-atâta ordine
şi-atâta haos…
M-ajută ordinea să
ies din ele,
Iar haosul mă ţine
în repaus.
De-o viaţă ies şi
intru-n labirint
Cu gânduri ce
adeseori mă mint.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu