„Orice popor care permite străinilor
să-i definească eroii şi-a pierdut identitatea”
Dr. Larry Watts
07 Iulie 2019
Începând de
la proclamarea independenţei sale, România a fost supusă unei incredibile
campanii de denigrare orchestrată de Rusia, căreia i s-au alăturat în timp
Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Republica Democrată Germană. Multe din elementele
campaniei de dezinformare au fost preluate şi duse mai departe după 1989.
Despre politica Rusiei faţă de
România,
Spre
deosebire de U.R.S.S., Germania de Est (a cărei frontieră cu Germania de Vest
se credea cel mai indicat loc pentru o confruntare militară convenţională
dintre N.A.T.O. şi Pactul de la Varşovia) şi Polonia (care avea o diasporă de
aproximativ 3,3 % în SUA, ceea ce a făcut-o importantă în politica internă a
S.U.A.), istoria acestor state şi relaţia lor cu Rusia a fost relatată pe larg
de naţionalii lor, inclusiv cei emigraţi în SUA sau aiurea. Astfel, aş întreba
la rându-mi de ce românii din România şi românii din SUA n-au abordat mai
detaliat acest subiect? Bine, unii au făcut-o în România cu impact extrem de
limitat, având la dispoziţie fondurile Arhivelor Române. În plus, subiectul
însuşi este dificil din punct de vedere politic. Astfel, politicile
independente ale României au fost identificate cu Ceauşescu (parţial cu scopul
de a le discredita pe parcursul anilor ’80), ale cărui eforturi de a trata această
problemă l-au făcut un campion al „securităţii naţionaliste” sau al „agendei
comunismului naţional”. În mediul intelectual din România, după 1989, s-a
descurajat investigaţia „petelor albe”
ale istoriei, create prin influenţa sovietică şi cea ideologică comunistă.
Exista problema riscurilor carierei, ceea ce făcea imposibilă o investigaţie
ştiinţifică a trecutului recent.
Republica Moldova a
fost formată de U.R.S.S. la 2 august 1940 pentru a exercita şantaj asupra
României. Şanse de a deveni un stat democratic şi de a se integra în familia
statelor europene
Chestiunea
este foarte complexă. Aş face referire la lucrările profesorului Gheorghe E.
Cojocaru privind discuţiile Kominternului de creare a acestei entităţi şi
lucrările profesorului Gheorghe Negru privind manifestările obsesiei sovietice
de a face ca moldovenii să fie fundamental străini în raport cu românii.
Documentele sovietice, descoperite şi publicate de către profesorii Cojocaru şi
Negru, sunt categorice şi incontestabile în acest sens. În ce priveşte şansele
Republicii Moldova de a deveni stat democratic şi de a se integra în U.E., aş
spune mai întâi că aceasta este în afara obiectivului lucrării mele. Acestea
fiind spuse, există numeroase similarităţi strategice cu dileme care îşi au originile
în trecut, endemice pentru teritoriul şi populaţia acestei regiuni. Mai întâi,
ca stat mic, politica Republicii Moldova trebuie să fie realizată într-un mod
„semiclandestin”. Orice stat mic - dacă nu este încorporat într-un mediu
securizat (de exemplu, în centrul U.E. sau înconjurat de munţi) - nu poate
să-şi arate cărţile. Cauza este simplă. După cum se ştie, statele ostile
direcţiei statelor mici vor căuta să submineze această direcţie. Şi chiar
marile puteri, care caută acomodare cu statele ostile, tratează interesele
statelor mici ca mijloc de a ajunge la compromis.
După mine,
teza aceasta a fost ilustrată foarte bine în acordul Europei de a exclude
România din negocierile dintre Republica Moldova şi Transnistria - singurul
stat cu care se învecinează Moldova şi de asemenea singurul stat care împarte
etnicitatea marii majorităţi a populaţiei Republicii Moldova. Înainte de 2007,
nu exista o justificare absolută pentru această excludere, în afară de
interesul de a aduce statele la un compromis cu Federaţia Rusă. După 2007, U.E.
a căutat destul de stângaci să justifice excluderea continuă a României,
bazându-se pe faptul că aceasta este reprezentată la negocieri de U.E. Hai să
spunem lucrurilor pe nume. Relaţia U.E. cu Federaţia Rusă a avut o prioritate
mai mare decât interesele românilor oriunde s-ar afla aceştia.
Unii
istorici din România au calificat Execuţia lui Ceauşescu - a doua crimă
împotriva poporului român, după cea a Mareşalului Antonescu. Eu las judecarea
lui Ceauşescu pe seama românilor înşişi, doar ei au dreptul de a-l judeca
pentru că orice popor care permite altora - străinilor, în special - să-i
definească eroii săi, şi-a pierdut identitatea.
Dacă
examinăm îndeaproape concilierea dintre Franţa şi Germania, veţi vedea că
există şi aici elemente similare cu cele dimntre Ronia şi Ungaria - cel mai la
suprafaţă este un soi de ostilitate paternală care durează de câteva secole. Cu
toate acestea, şi Franţa şi Germania erau competitori egali, având de-a lungul
istoriei, mai mult sau mai puţin, o bază egală. Acestea pot în continuare să se
apropie echitabil una de alta, chiar şi să se reconcilieze.
Rusia a pus
în umbră masiv România şi a dezvoltat şovinismul necesar pentru a-şi justifica
„dreptul” de a determina destinul românilor. Cel mai mare obstacol pentru
reconcilierea româno-rusă este de a convinge Rusia să-şi reconsidere atitudinea
sa manifestată de-a lungul secolelor - de a-şi reevalua strategia de
încorporare care i-a adus câştiguri, în special, în ultimii 90 de ani - şi de a
elabora o altă strategie, a cooperării şi sprijinului bilateral. Românii au
realizat mereu că trebuie să fie la fel de puternici ca şi vecinii lor, dar ei
au insistat asupra anumitor principii care să ducă la egalitatea în relaţii,
ceva ce regimurile succesive ale Moscovei nu au considerat drept legitim. Or,
mentalităţile sunt lucruri care se schimbă foarte dificil[1].
Notă - Larry L Watts
Consultant
al Corporaţiei RAND în timpul revoluţiei din România, Larry Watts a călătorit
deseori în Europa de Est şi în U.R.S.S. înainte de 1989. Ulterior, a asistat
oficiali din România la înfiinţarea Colegiului Naţional de Apărare şi a
colaborat cu mai mulţi miniştri români ai Apărării şi şefi de stat-major
privind reforma în domeniul armatei, cooperarea cu Parteneriatul pentru Pace şi
integrarea în N.A.T.O. În anii 1990 şi 1991, a fost şeful Biroului I.R.E.X. din
Bucureşti, iar până în 1997 a fost senior consultant al Project on Ethnic
Relation (P.E.R.) şi director al Biroului P.E.R. din România. Între 2001 şi
2004, a activat în calitate de consultant pentru reforma sectorului de
securitate pe lângă consilierul prezidenţial pentru securitate naţională din
România.
Foto - Cristina Nichituş Roncea
Aranjament grafic - I.M.
------------------------------------------
[1] Jurnalul de Chişinău -
http://www.jc.md/orice-popor-care-permite-altora-strainilor-in-special-sa-i-defineasca-eroii-si-banditii-si-a-pierdut-identitatea/
- 28 iunie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu